România va fi obligată, prin directivă europeană, să instituie pedepse cu închisoarea pentru captarea apelor de suprafață sau subterane, dacă aceasta este susceptibilă să afecteze starea cantitativă sau să provoace daune potențialului ecologic al resurselor. Totodată, în aceeași directivă sunt prevăzute instituirea pedepselor cu închisoarea pentru uciderea urșilor, de exemplu, în condițiile în care populația excesivă a acestor animale din țara noastră a ajuns să pună în pericol viața oamenilor.
Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivelor 2008/99/CE și 2009/123/CE introduce pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de mediu.
Printre aceste infracțiuni se regăsește una șocantă, și anume captarea apelor de suprafață sau subterane, în cazul în care o astfel de faptă provoacă sau este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață sau stării cantitative a corpurilor de apă subterană.
Mai mult, infracțiuni pedepsite cu închisoarea sunt și uciderea, distrugerea, prelevarea, deținerea, vânzarea sau oferirea spre vânzare a unui specimen sau a unor specimene din speciile de faună sau floră sălbatică enumerate în anexa IV sau în anexa V din Directiva 92/43/CEE34. Lista cuprinde, printre altele, ursul brun, ariciul, toate speciile de lilieci, lupul, vidra, pisica sălbatică și vipera.
”Creșterea numărului de infracțiuni împotriva mediului și a efectelor acestora, care subminează eficacitatea dreptului Uniunii privind mediul, reprezintă un motiv de preocupare continuă la nivelul Uniunii. Astfel de infracțiuni se extind din ce în ce mai mult în afara granițelor statelor membre pe teritoriul cărora sunt comise. Astfel de infracțiuni reprezintă o amenințare la adresa mediului și necesită prin urmare un răspuns adecvat și eficace, pentru care este necesară de multe ori o cooperare transfrontalieră eficace”, se arată în directiva europeană.
Efect de descurajare
Normele existente privind sancțiunile în temeiul Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului și în temeiul reglementărilor sectoriale de mediu la nivelul Uniunii nu au fost suficiente pentru a asigura respectarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția mediului, se arată în actul normativ european.
”O astfel de respectare ar trebui să fie consolidată prin prevederea de sancțiuni penale efective, proporționale și cu efect de descurajare, care corespund gravității infracțiunilor și care pot transmite o mai mare dezaprobare social decât utilizarea sancțiunilor administrative. Complementaritatea dintre dreptul penal și cel administrativ este esențială pentru prevenirea și descurajarea faptelor contrare legii care cauzează daune mediului. Lista infracțiunilor împotriva mediului prevăzute în Directiva 2008/99/CE ar trebui revizuită și ar trebui adăugate infracțiuni suplimentare bazate pe cele mai grave încălcări ale dreptului Uniunii privind mediul. Sancțiunile ar trebui înăsprite pentru a spori efectul de descurajare al acestora, iar eficacitatea depistării, investigării, urmăririi penale și judecării infracțiunilor împotriva mediului ar trebui să fie îmbunătățită”, se precizează în directivă.
Totodată, statele membre sunt obligate să incrimineze anumite fapte contrare legii, să prevadă un grad mai ridicat de precizie în ceea ce privește definirea infracțiunilor relevante și să armonizeze tipurile și nivelurile sancțiunilor.
Energia termică devine penală
Potrivit directivei europene, constituie infracțiune introducerea în mediu a unor diferite forme de energie, cum ar fi căldura, sursele de energie termică, zgomotul, inclusiv zgomotul subacvatic, și alte surse de energie acustică, vibrații, câmpuri electromagnetice, electricitate sau lumină, care pot cauza daune semnificative calității aerului, apei sau solului sau daune semnificative unui ecosistem, animalelor sau plantelor sau decesul unei persoane sau vătămarea gravă a persoanelor.
”Diverse instrumente ale dreptului Uniunii privind mediul reglementează introducerea energiei în mediu, de exemplu în domeniul protecției apei, al mediului marin, al reducerii zgomotului, al gestionării deșeurilor și al emisiilor industrial, iar introducerea ilegală de energie în mediu trebuie să constituie infracțiune”, se mai arată în directiva europeană.