Rudele românilor morți cu doi ani înainte de pensionare sau cu în mai puțin de doi ani de la data pensionării vor putea moșteni integral pensiile. Astfel, pensiile vor fi acordate moștenitorilor legali pe o perioadă de maximum doi ani, urmând ca, ulterior, acestea să fie transformate automat în pensii de urmaș, potrivit unui proiect de lege al deputaților PSD.
Având în vedere că speranța de viață este din ce în ce mai scăzută din România, precum și existența acestor reglementări în țările europene, deputații au decis să inițieze un proiect care să instituie dreptul de a moșteni pensia. Astfel, pensia moștenită se va acorda moștenitorilor legali pentru o perioadă de doi ani de zile din momentul decesului persoanei, dacă decedatul îndeplinea una dintre condițiile următoare: îndeplinea stagiul complet de cotizare, iar decesul a avut loc cu doi ani înainte de accesarea pensiei pentru limită de vârstă, respectiv 61 de ani, la femei și 63 de ani la bărbați sau îndeplinea vârsta legală de pensionare cu stagiu complet de cotizare, iar decesul a avut loc în intervalul de până la doi ani, după data accesării drepturilor de pensie cuvenite pentru limita de vârstă, respectiv 63-65 de ani la femei și 65-67 de ani la bărbați. Potrivit proiectului de act normativ, care modifică Legea Pensiilor, după doi ani de zile de la acordarea pensiei moștenite din momentul decesului persoanei, moștenitorii legali, conform dispozițiilor referitoare la moștenire prevăzute în Codul Civil, Legea nr.287/2009, au dreptul la pensie de urmaș, conform condițiilor legale prevăzute pentru pensia de urmaș, în acord cu legislația în vigoare.
Pensia, drept patrimonial
Având în vedere că vârsta standard de pensionare în România este de 63 de ani pentru femei, și 65 de ani pentru bărbați, iar în perioada următoare se urmărește creșterea pragului la 70 de ani, în timp ce speranța de viață după intrarea la pensie este între 71 și 79 de ani, conform datelor publicate în 2020 de Institutul de Statistică, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, este necesară introducerea unei compensații pentru o perioadă limitată, astfel încât urmașii să beneficieze de o parte din pensia celui/celei care a contribuit zeci de ani la sistemul de pensii de stat, având stagiul complet, susțin deputații. ”Ca urmare a faptului că pensia constituie un drept patrimonial, așa cum a statuat și practica Curții Europene a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene și așa cum se întâmplă în majoritatea statelor Uniunii Europene, după decesul unei persoane care avea împlinită vârsta standard de pensionare, îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii și avea stagiul complet de cotizare, moștenitorii legali au dreptul la o pensie moștenită pentru o anumită perioadă de timp. Pensia moștenită, care se introduce prin modificarea legislativă, reprezintă o compensare pe care o primește moștenitorul persoanei decedate pentru anii de contribuție la sistemul de pensii pentru asigurarea dreptului la securitate și asistență socială, la o viață demnă și independentă a urmașului”, se arată în proiectul legislativ.
Creanță asupra statului
Parlamentarii mai precizează faptul că, în conformitate cu articolul 14 din Convenția pentru interzicerea discriminării și articolul 1 din Protocolul 1 referitor la protecția proprietății, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că noțiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie și, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate (cauza Buchen versus Cehia). ”Așadar, pensia nu este un venit, ci o creanță asupra statului, conform soluțiilor date de CEDO. Pensia este un drept câștigat, conform Convenției pentru drepturile omului, deci este normal ca acest drept să poată fi transmis mai departe ca moștenire celor îndreptățiți”, potrivit deputaților.