Autorităţile au transmis că ţara noastră avea, duminică dimineaţă, în depozite 2,801 miliarde metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare.
Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie.
UE, în general, şi-a acoperit nevoile de gaze
În mare parte, Europa a reuşit să scape de dependenţa de gazele ruseşti. Cu un cost, desigur. Preţurile au crescut. Ursula von der Leyen anunţase încă din septembrie că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%.
„Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare.
Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare.
Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat”, a spus von der Leyen.