De la scene absurde și ireale până la coșmaruri care par prea reale, visele au fascinat dintotdeauna oamenii. Deși culturile vechi le vedeau ca mesaje divine, neuroștiințele moderne au început să explice de ce apar și ce rol au pentru sănătatea noastră mentală.
Faza REM – „terenul de joacă” al viselor
Majoritatea viselor apar în faza REM (Rapid Eye Movement) a somnului, caracterizată prin:
- activitate cerebrală intensă, similară cu starea de veghe,
- mișcări rapide ale ochilor sub pleoape,
- relaxarea aproape completă a mușchilor corpului.
În REM, creierul activează zonele legate de emoții (amigdala, hipocampul) și „închide” parțial regiunile logice, ceea ce explică de ce visele sunt adesea bizare și lipsite de logică strictă.
Visele și procesarea emoțiilor
Cercetările arată că visele au un rol esențial în reglarea echilibrului emoțional.
🔹 Amigdala, centrul fricii, este extrem de activă în timpul viselor, permițând procesarea și „îmblânzirea” emoțiilor negative.
🔹 Hipocampul rearanjează amintirile, transformând experiențele zilnice în informații stocate pe termen lung.
🔹 Studiile de la Universitatea Berkeley arată că persoanele care dorm puțin sau au somn fragmentat REM au un nivel mai ridicat de anxietate și stres.
Cu alte cuvinte, atunci când visăm, creierul nostru face „curățenie emoțională”.
De ce sunt visele atât de ciudate?
Explicațiile sunt multiple:
- Asocieri neobișnuite: creierul combină fragmente de amintiri, imagini și emoții, rezultând scenarii aparent absurde.
- Reducerea controlului logic: cortexul prefrontal (responsabil de rațiune) este mai puțin activ, de aceea acceptăm situații ilogice.
- Simboluri ale subconștientului: psihologia sugerează că visele pot reflecta emoții ascunse sau dorințe reprimate.
- Exercițiu pentru supraviețuire: unele teorii evoluționiste susțin că visele ne pregăteau strămoșii pentru pericole reale, exersând scenarii de „luptă sau fugă”.
Beneficiile viselor asupra sănătății
- reduc stresul și anxietatea,
- susțin învățarea și memoria,
- stimulează creativitatea (multe descoperiri științifice și opere de artă au pornit din vise),
- îmbunătățesc reziliența emoțională.
Când visele pot semnala o problemă?
Deși normale, visele pot deveni un semnal de alarmă dacă:
- apar coșmaruri recurente (legate de stres post-traumatic, anxietate),
- somnul REM este fragmentat de treziri frecvente,
- apar paralizii ale somnului sau tulburări de comportament REM (persoana se mișcă violent în somn).
În astfel de cazuri, se recomandă o evaluare medicală, deoarece somnul perturbat afectează direct sănătatea creierului și a inimii.
Concluzie
Visele ciudate nu sunt doar „povești fără sens”, ci parte dintr-un proces profund prin care creierul ne ajută să procesăm emoțiile, să consolidăm amintirile și să ne adaptăm mai bine la realitate. Data viitoare când te trezești dintr-un vis bizar, amintește-ți: creierul tocmai a făcut o sesiune de terapie gratuită pentru tine.
