Administrația americană a resuscitat un plan care ar putea zgudui piața globală a medicamentelor: prețurile plătite în Statele Unite să fie aliniate la cele mai mici niveluri din țările dezvoltate. Măsura, gândită pentru a reduce costurile uriașe suportate de pacienții americani, riscă să aibă un efect de bumerang asupra Europei. Consecințele posibile: întârzieri în lansarea tratamentelor inovatoare, creșteri de prețuri și acces tot mai redus pentru pacienții vulnerabili.
Ideea este simplă și radicală: dacă în Germania, Franța sau Spania un medicament costă mai puțin, atunci și americanii ar trebui să îl obțină la același preț. Pentru Washington, această strategie ar putea aduce economii de miliarde. Pentru industria farmaceutică, însă, înseamnă o lovitură directă în mecanismele prin care își recuperează investițiile uriașe în cercetare.
În prezent, SUA plătesc cele mai mari prețuri din lume pentru medicamentele inovatoare. Argumentul producătorilor a fost mereu același: americanii finanțează progresul medical de care beneficiază întreaga lume. Cu noul sistem, acest model este pus sub semnul întrebării.
Europa, prima lovită
Pe bătrânul continent, efectele nu vor întârzia să apară. Companiile farmaceutice ar putea decide să amâne lansarea unor medicamente în piețele europene pentru a evita ca prețurile mai mici de aici să fie folosite drept reper pentru piața americană. Pacienții din statele cu putere de negociere mai redusă – precum România, Bulgaria sau Grecia – riscă să fie primii care simt consecințele.
Pentru cei care trăiesc cu boli rare, aceste întârzieri nu înseamnă simple ajustări comerciale, ci luni sau chiar ani de așteptare pentru tratamente care le pot salva viața. În lipsa unui acces rapid, povara se mută pe umerii familiilor, nevoite să caute soluții disperate: campanii de donații, plecări în străinătate, tratamente alternative de eficiență incertă.
Dincolo de prețuri, discuția are și o puternică dimensiune geopolitică. Washingtonul sugerează deja posibile tarife vamale pentru produsele farmaceutice europene, ceea ce ar tensiona și mai mult relațiile transatlantice. Industria avertizează că aceste presiuni nu vor face decât să reducă investițiile și să fragilizeze lanțurile de aprovizionare, într-un moment în care pandemia și crizele recente au arătat cât de vulnerabil este sistemul medical global.
Se caută soluții colective
În Europa, guvernele discută tot mai des despre necesitatea unor negocieri comune pentru medicamente scumpe. Unele grupuri de state încearcă deja să formeze alianțe regionale pentru a avea o voce mai puternică în fața marilor companii. Organizațiile de pacienți cer transparență și un cadru care să împiedice jocurile de culise ce lasă milioane de oameni fără acces la tratamente esențiale.
Dar până când aceste inițiative vor prinde contur, riscul este ca firmele să prefere piețele mari și bogate, lăsând țările mai mici la coada listei. Planul american promite să aducă beneficii majore pacienților din SUA, dar creează un lanț de efecte secundare care se vor resimți puternic în Europa.
