Socialismul este la fel de american ca plăcinta cu mere

În SUA, ascensiunea ”socialistului democratic” Zohran Mamdani a scos la iveală o serie de opinii negative. Mulți dintre cei de dreapta l-au caracterizat aproape ca pe o specie invazivă, iar răposatul Charlie Kirk a mers până la a-l numi „parazit”.

Acest alarmism subliniază că există ceva anormal, chiar neamerican, în faptul că un socialist care candidează la primăria orașului New York are îndrăzneala de a deveni popular. Și are are rădăcini adânci, de la ”Panica roșie”, care a dus la arestarea liderului Partidului Socialist, Eugene Debs, până la influența mai întunecată a mccarthismului, relatează UnHerd.

Pe tot parcursul Războiului Rece, greii de dreapta –  precum F.A. Hayek sau Barry Goldwater – au definit conflictul în termeni maniheiști: societatea deschisă împotriva celei închise; individualismul împotriva colectivismului; libertatea în locul egalității forțate; Dumnezeu împotriva antihristului. America trebuia să fie țara în care socialismul a murit.

În realitate, socialismul american a înflorit în secolul al XIX-lea și a fost adesea profund legat de abolitionism și feminism. Socialista Frances „Fanny” Wright a fost inspirată de reformismul umanitar al primilor socialiști, precum industriașul Robert Owen. Și-a continuat activismul cu noul Partid al Muncitorilor și a ținut prelegeri în toată țara despre dreptul de vot al femeilor.

Cel mai faimos socialist din toate timpurile, Karl Marx, a fost un colaborator de lungă durată al ziarului New York Tribune. După cum observă istoricul Ander Hartman, articolele lui Marx pentru Tribune constituie cea mai mare colecție de lucrări pe care a publicat-o în timpul vieții sale.

În numele Asociației Internaționale a Muncitorilor, Marx i-a scris chiar o scrisoare măgulitoare lui Abraham Lincoln. Lincoln, la rândul său, era un cititor avid al Tribune și împărtășea multe dintre opiniile economice susținute de ziar.

Socialismul american a cunoscut o dezvoltare rapidă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, pe fondul intensificării conflictelor de muncă și a inegalității din Epoca de Aur. Partidul Socialist American a găsit un public receptiv, sub conducerea lui Debs și ulterior Norman Thomas( foarte respectatat de administrația Roosvelt). Între 1916 și 1948, orașul Milwakee a fost condus de trei primari socialiști – Emil Seidel, Daniel Hoan și Frank Zeidler.

Socialismul american există de aproape două secole. Printre simpatizanții și susținătorii săi s-au numărat Walt Whitman, Helen Keller, Martin Luther King Jr., Jack London, Upton Sinclair și mulți alții.

Nu toată lumea din New York este dispusă să se alăture cauzei lui Mamdani în prezent. Dar pentru sceptici, ar putea fi mai util să se rezolve problemele expuse de socialiști, decât să se încerce în mod constant alungarea spectrului roșu.