În sfera din ce în ce mai insulară a politicii interne americane, puțini analiști par să fie conștienți de faptul că a trecut ceva timp de când Statele Unite au făcut multe pentru a-și îmbunătăți reputația în lume.
Dimpotrivă, țările europene, a căror stimă pare să conteze cel mai mult pentru americani, au privit cu neliniște la divizarea și disfuncționalitățile crescânde din societatea americană și mai ales la degradarea sistemului politic al țării de la alegerea în 2016 a lui Donald Trump, care a devenit joi primul fost președinte american condamnat penal.
Dar în lumea largă – în special în regiunile care sunt reunite sub denumirea de așa-numitul sud global sau lumea în curs de dezvoltare – imaginea Washingtonului a fost cel mai grav afectată, notează Foreign Policy. De aceea, este deosebit de ironic faptul că Trump, împreună cu politicienii și infrastructura media care îl susțin, au răspuns la verdict și la hotărârile judecătorești anterioare cu acuzații potrivit cărora Statele Unite au devenit o țară din „lumea a treia”.
În logica lor, cu susul în jos, faptul că un om atât de bogat, puternic și privilegiat trebuie să răspundă unor acuzații penale este un semn al declinului iremediabil al țării.
Un spectacol jalnic
Cum arată spectacolul actual al Statelor Unite în epoca lui Trump pentru majoritatea globală: locuitorii lumii non-bogate care trăiesc în cea mai mare parte în Asia, Africa și America Latină? Arată jalnic.
Ceea ce a reținut probabil sudul global este că America le dă lecții celorlalți despre așa-numita ordine bazată pe reguli, dar este din ce în ce mai evident că nu este dispusă să trăiască ea însăși după această ordine.
Limbajul lui Trump a cochetat frecvent cu ideea că Statele Unite sunt o țară a albilor, că albii au construit-o în principal și că schimbarea compoziției rasiale a națiunii amenință în același timp privilegiul albilor și viitorul unei țări construite pe acest principiu.
Trump a dublat acest discurs anti-imigranți atunci când a ieșit joi dintr-o sală de judecată din Manhattan, părând șocat de condamnarea sa, și din nou la o conferință de presă plină de afirmații nesusținute vineri, unde a spus că „milioane și milioane de oameni vin din toate părțile lumii, nu doar din America de Sud – din Africa, din Asia, din Orientul Mijlociu – și vin din închisori și penitenciare, și vin din instituții de boli mintale și aziluri de nebuni”.
Este important de menționat că, încurajând o insurecție pe 6 ianuarie 2021, Trump s-a angajat în același tip de activitate împotriva căreia discursul pro-democratic din Statele Unite a ținut mult timp lecții în lumea a treia.
Acceptarea înfrângerii la urne și alternanța pașnică a puterii sunt principii distinctive ale vieții democratice, dar Trump și cei mai fanatici susținători ai săi au devenit unii dintre cei mai flagranți și mai insistenți contestatari ai acestei noțiuni fundamentale.
Există țări mult mai sărace decât Statele Unite în termeni statistici, dar care gestionează alegerile mult mai democratic decât Trump.
El denunță fiecare acuzație împotriva sa ca fiind o farsă și o nedreptate. Cere cu insistență modificări ale legilor SUA care ar face practic imposibilă inculparea sa pentru orice infracțiune trecută sau viitoare. Este obsedat de o dorință de putere aproape dincolo de controale.
Dacă Statele Unite se îndreaptă spre tipul de dictatură și anarhie pe care Trump și apologeții săi o atribuie unor părți mai puțin dezvoltate ale lumii, ei poartă cea mai mare parte a vinei.