La puțin mai puțin de un an de la semnarea unui acord controversat între Roma și Tirana, primii migranți care au ajuns în apele italiene au fost direcționați în Albania. Este pentru prima dată în Europa când o cerere de azil a fost externalizată.
Miercuri, cu puțin timp înainte de ora opt, nava Libra a Marinei italiene a sosit în portul Shengjin, în nordul Albaniei. La bord se aflau 16 bărbați din Egipt și Bangladesh, alături de ofițeri de poliție italieni, potrivit AFP. Călătoria lor a durat mai mult de 36 de ore. Aproximativ cincisprezece persoane îi așteptau la sosire, în ciuda interdicției totale de a intra în port.
Odată debarcați, cei 16 bărbați au fost înregistrați în primul centru creat de italieni în Albania, clădiri prefabricate amenajate în port, înconjurate de garduri înalte și păzite de forțele de ordine italiene. Vor fi duși cu 20 km mai departe, în tabăra Gjader, unde vor putea să își depună cererile de azil. În caz de refuz, autoritățile îi vor întoarce în țarile de origine.
Această externalizare a cererilor de azil, o premieră în Europa, a fost posibilă datorită unui acord controversat semnat în noiembrie 2023 între șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, și premierul socialist albanez, Edi Rama, în numele relațiilor de lungă durată dintre cele două state.
Acordul pe cinci ani, care va costa Italia 160 de milioane de euro pe an, se referă doar la bărbații adulți interceptați de marina italiană sau de paza de coastă în zona lor de căutare și salvare în apele internaționale.
Procedura implică un control inițial pe o navă militară, înainte de transferul la Shengjin pentru identificare și apoi la fosta bază militară de la Gjader. Centrele ar trebui să aibă o capacitate inițială de 1 000 de locuri, urmând să ajungă la 3 000.
”Curajos” sau ”inuman”?
Salutând marți un „acord curajos”, Giorgia Meloni s-a declarat, de asemenea, „mândră că Italia a devenit un exemplu de urmat în această privință” – referindu-se la interesul manifestat de guvernele francez, german, suedez și britanic față de politica italiană de gestionare a fluxurilor migratorii.
Apărătorii drepturilor omului sunt de altă părere. „Acordul Italia-Albania încalcă dreptul maritim internațional și riscă să erodeze și mai mult drepturile fundamentale ale refugiaților”, a scris ONG-ul SOS Humanity, argumentând că ”Italia reține de facto persoanele care solicită protecție pe teritoriul albanez fără control judiciar, ceea ce este profund inuman și încalcă drepturile lor fundamentale (…) Acest acord este o nouă strategie a unui stat membru al UE de a externaliza gestionarea migrației și de a se descărca astfel de responsabilitatea sa pentru drepturile omului”.