Ce se întâmplă acum în Lampedusa arată prioritățile greșite ale OccidentuluiCând sute de migranți, în majoritate africani, au evadat săptămâna trecută din centrul de transfer din Porto Empedocle, Sicilia, și au început să cutreiere magazinele orașului cerșind mâncare, primarul a intrat pe rețelele de socializare pentru a da explicații. Erau 2.000 de migranți înghesuiți într-o facilitate destinată pentru 250 de persoane, le-a spus el localnicilor îngroziți. Încercările repetate de a evada erau inevitabile.
Pe insula Lampedusa au sosit 11.000 de migranți în decurs de cinci zile. Africanii subsaharieni se luptau cu nord-africanii într-o tabără ocupată de 6000 de persoane, deși nu putea găzdui decât 600.
Sosirile de migranți s-au dublat în acest an, potrivit The Spectator, ajungând la 130.000, iar enormitatea crizei este pe cale să dea peste cap politica europeană.
Oricât de copleșitoare este acum situația din sudul Italiei, aceasta este doar o avanpremieră a problemelor. Populația Europei se reduce, și rapid. Fiecare generație autohtonă reprezintă doar două treimi din cea anterioară.
Deoarece Europa este bogată, migranții s-ar grăbi oricum să umple golul, dar Africa, în special la sud de Sahara, crește acum într-un ritm nemaiîntâlnit pe niciun continent. Africa Subsahariană a depășit pragul de un miliard de locuitori în 2015, dar va fi mai mult decât dublă, ajungând la 2,12 miliarde, până în 2050. Până atunci, populația va fi de zece ori mai mare decât în 1950.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, un orator înflăcărat, care provine din cele mai simpatizante curente de dreapta ale țării, a venit în funcție promițând o poziție dură față de imigrație. Dar ea a dezertat de la politica care a adus-o la putere, guvernând ca o moderată pro-UE, chiar și în materie de imigrație, colaborând cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Doamna Ursula preconizează o mai bună cooperare cu Tunisia și o distribuire mai eficientă a solicitanților de azil către toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Baliverne!
Lecția istoriei: de la „Blocco navale” la „Wir schaffen das”
Blocco navale este sistemul pe care parlamentarii italieni l-au stabilit după ce un val uriaș de migranți proveniți din războiul din Siria a împins politica mondială spre dreapta. Vă amintiți? Pakistanezii, afganii, irakienii și alții s-au alăturat refugiaților care fugeau din Orientul Mijlociu și, în curând, milioane de persoane au năvălit spre UE. „Wir schaffen das”(Noi putem face asta), a proclamat cancelarul german Angela Merkel, ceea ce înseamnă că Europa îi poate găzdui. Avea doar pe jumătate dreptate.
Cercul vicios
Abordarea birocratică ordonată a Ursulei von der Leyen nu are logică. Blocul european nu dispune de o marină comună de supraveghere.Bruxelles-ul nu poate ajuta o țară aflată în situația Italiei. Nu are cum să furnizeze resursele necesare pentru a bloca traficul de migranți înainte ca să ajungă în UE.
Deciziile privind astfel de chestiuni externe necesită un vot unanim în Consiliul European, iar migranții ridicați în tranzit sunt aduși în cel mai apropiat port, care este adesea unul italian. În plus, există o jumătate de duzină de țări europene – Austria, Danemarca, Ungaria, Letonia, Polonia și Slovacia – care exclud să primească orice fel de migranți.
Jordan Bardella, președintele partidului Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, i-a cerut președintelui Emmanuel Macron să se angajeze că „Franța nu va accepta niciun migrant din operațiunea comună din Lampedusa”. Responsabilitatea pentru hrănirea și adăpostirea acestora ar trebui să revină țării în care sosesc prima dată. Un cerc vicios.
Privită de posteritate, intervenția militară în Libia, lansată de Barack Obama, Nicholas Sarkozy și David Cameron în 2011, care a deschis un coridor pentru traficul de migranți pe scară largă, va fi considerată probabil că a reprezentat o amenințare mai mare la adresa „modului de viață european” decât invazia Rusiei în Ucrainei.
Politica europeană de imigrație va determina politica generației următoare. Indiferent de cei care se tem că nu există prea multe mijloace de apărare împotriva valului care va veni – și cei care vor propune (precum regretatul scriitor francez Jean Raspail, autorul romanului „Tabăra sfinților”) ca europenii să se lupte cu migranții pe plaje, ce se întâmplă acum în Lampedusa arată prioritățile greșite ale Occidentului.
Uitați-vă bine la acea poză! Mai uitați-vă odată!
Cum mama dracului o asemenea barcă face peste 100 de km pe mare? Unde are rezervorul de benzină ca să acopere distanța? Consumul unei bărci se ia pe oră nu pe distanță.
Totul e înscenare, filmare regizată de dat la sentiment. Nu zic că nu au umplut Europa de alte rase. România așișderea! Mai degrabă-i aduc cu avionul, vaporul, trenul și autobuzul sau combinații ale acestora încă de la sursă, de unde locuiesc.
Cand se ” tolereaza” migratia, se tolereaza, indirect, traficul de persoane , care evident, prospera, isi cumpara si mai multe nave, etc.
Daca un european ar intra clandestin, platind traficanti, intr -o tara din Asia sau Africa ce credeti ca s-ar intampla?
Au tăbărât cu milioanele. Nu le place munca, curățenia, au altă religie. Va fi de jale cu ăștia.
No, acum vor vedea și vesticii cum e cu descremenații. Să-i integreze ei. Aaaa… nu vor putea? Cum nu au putut nici pînă acum. GHINION!
să-i facem paznici la kaufland !
ce zici, faraoane ?
Comentariile?
In fotografia articolului cei care sunt in piciare sunt ingineri in constructia de autoturisme si cei care sunt asezati sunt IT-isti. Chiar ducea lipsa Europa de specialisti. Cautati pe Google „chukudu” si o sa vedeti ce masini ecologice pot fabrica astia.