În mod normal, vizita unui ministru de Interne la București nu ar trebui să capteze prea mult interes. Dar, cum în cazul de față vorbim de trimisul Ucrainei, avem obligația să fim foarte atenți, dat fiind specificul musafirului. Cătălin Predoiu l-a primit pe Ihor Klymenko și i-a făcut o serie de promisiuni care cu ușurință pot fi interpretate ca semnarea vasalității în fața Kievului.
Avem destule belele pe cap la București, numai grija Ucrainei ne lipsea! Și, totuși, pe ministrul Predoiu pare să-l preocupe mai degrabă viitorul poporului vecin decât bătălia cu mediul infracțional din România. Știam că acest meci e pierdut, dar autoritățile pot încerca, măcar, să nu ia un „3-0” scurt de la interlopii care fac legea… cam peste tot.
Când buletinele de știri sunt inundate cu tot felul de cazuri care au crima organizată în prim-plan, pe Cătălin Predoiu îl interesează de ce va fi la Kiev după război și promite că vom juca un rol important în procesul de reconstrucţie. Bineînțeles că asta presupune investiții, înainte de toate. Sunt curios de unde va lua bani Bucureștiul, când la noi în țară avem școli și case cu grupuri sanitare în fundul curții, iar jumătate din drumurile publice sunt de pământ și piatră, neasfaltate.
Mai vrea Predoiu și centre de suport logistic în apropierea frontierelor comune, dar fără să precizeze ce sunt, cine le va construi și în sarcina cui cade coordonarea.
Ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile MAI de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia.
Într-un comunicat, MAI arată că ministrul Predoiu „a evidenţiat prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere” drept o „prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranţi, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism şi alte infracţiuni grave, necesită o coordonare şi o cooperare operaţională strânse”. „Partenerul de discuţie a transmis asigurări că aceste aspecte se află şi în atenţia MAI ucrainean”, mai arată MAI în postare.
Concret, ce a făcut Ministerul de Interne din Ucraina în acest sens? Care sunt acele „asigurări”, în ce constau? Cum acționează Kievul pentu a bloca „invadarea” României de către rakeții ucraineni? Ce măsuri de control și securitate la frontiere s-au luat, din moment ce, aproape zilnic, la tv apar știri cu 1. Fugari din Ucraina rătăciți prin Munții Maramureșului, 2. Bărbați din Ucraina prinși comițând tot felul de infracțiunii pe teritoriul României, 3. Modul în care milionarii fugari din Ucraina sfidează întreaga societate românească monopolizând afacerile din nordul litoralului, ca să dăm doar exemplul acestei zone.
Absolut fascinant comunicatul lui Cătălin Predoiu. Într-un moment în care chiar Kievul cere UE repatrierea bărbaților eligibili a fi trimiși pe front, iar multe state vest-europene iau în considerare o asemenea măsură – cazul Germaniei și al Poloniei, în particular -, România se pregătește să le ofere și mai multe drepturi fugarilor. Cătălin Predoiu vorbește despre „consolidarea minorității ucrainene din România” prin luarea unor „măsuri coerente de integrare culturală”.
Dar, să vedem ce „măsuri coerente” a luat Zelenski pentru românii din Herța. Păi, dacă am uitat, le reamintim: 1. A interzis predarea în limba română în toate școlile din Cernăuți și întreaga regiune de peste graniță (hotar impus de Stalin, istoria nu se uită vreodată!) în care trăiesc sute de mii de români, 2. A trimis în prima linie a frontului (și asta încă din zorii conflictului cu Rusia, războiul Donbasului – 2014!) etnici români; cimitirele sunt pline de „Ioni” și „Florini” de 20 și ceva de ani morți în 2015, 2016, 2017…; 3. A închis bisericile ortodoxe românești, preoții români fiind batjocoriți, loviți, umiliți de forțele de represiune ale Kievului.
Să ne amintim și ce promisiune a făcut Zelenski când a venit în România și a pus tot Parlamentul de la București să stea drepți în fața sa – că va acorda drepturi minorității române din Ucraina. S-a schimbat ceva în Bucovina de Nord? Nu! Este la fel – bătăi și luări cu arcanul.
„În ceea ce priveşte refugiaţii ucraineni rămaşi pe teritoriul naţional, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituţional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidenţa şi integrarea socială şi economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România şi va necesita măsuri coerente de integrare culturală”, spune Predoiu. De noaptea minții!
Oare Cătălin Predoiu a avut și el de comentat ceva în legătură cu situația Portului Constanța? Nu era suficient că TIR-urile cu grânele provenite din Ucraina blocghează total accesul fermierilor exportatori români, acum avem pe cap și beleaua crimei organizate care și-a făcut la noi un cap de pod pentru activitatea infracțională.
Apropo de această situație, câteva întrebări se impun, dacă tot vorbim despre integrarea fugarilor lui Zelenski și drepturile pe care le au acești.
Verifică (măcar de ochii lumii) vreo agenție a statului român crima organizată din Ucraina care operează pe teritoriul României? Și, care mai este situația drepturilor cetățenilor ucraineni refugiați aici, există o evidență a numărului persoanelor care au intrat în țară în ultimii doi ani și jumătate? Firmele deschise de aceștia, ca paravan pentru tot felul de activități, unele dincolo de limita legii, plătesc taxe și impozite în România sau sunt scutite de controale? Dacă plătesc, care este suma colectată de ANAF în cazul societăților cu administratori/acționari cetățeni ucraineni?
Să nu uităm că românii, în naivitatea lor, i-au primit cu „apă și pâine” pe ucraineni, iar sărmanii refugiați aveau în portbagajele mașinilor 4X4 geamantane burdușite cu dolari și euro.
Și, în final, o afirmație rămâne de lămurit – „La încheierea discuţiilor, cei doi miniştri au semnat importantul «Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă». Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să îşi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei/producerii unei situaţii de urgenţă (…) Va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale”.
Cumva, Predoiu ne transmite că România tocmai a semnat să trimită personal specializat în Ucraina, care poate să însemne și militar?!