Comisia Europeană a cerut abrogarea articolului 19 din OUG 108/2022, care permitea folosirea ca rezervă tehnică a termocentralelor pe cărbune, până la data de 1 octombrie 2023, însă Guvernul României s-a conformat chiar mai repede, devansând termenul cu vreo șase luni mai devreme. Mai mult, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a inițiat un proiect de ordonanță, aprobat în ultima ședință de Guvern, prin care se desființează și hotărârea de amânare până în octombrie a scoaterii celor 600 de MW din sistem.
Nici criza energetică și nici războiul din Ucraina nu au reușit să schimbe ceva din cel mai dezastruos Plan Național de Redresare și Reziliență al României. Singura amânare, doar teoretică, a fost prelungirea duratei de viață a celor două grupuri pe cărbune de la complexul Energetic Oltenia cu șase luni. Spun teoretică, deoarece producția de cărbune a mers cu frâna trasă, în sensul că cei 600 de MW oricum nu s-au produs, apelându-se la importuri. Abrogarea HG 1573/2022, inițiată de ministrul Energiei, Virgil Popescu, și aprobată de Guvern miercuri, nu a fost cerută acum de Comisia Europeană, așa cum nu a fost cerută nici abrogarea în avans a articolului 19 din OUG 108/2022, care permitea folosirea ca rezervă tehnică în caz de criză energetică a termocentralelor pe cărbune.
Potrivit notei de fundamentare a Hotărârii Guvernului pentru abrogarea HG nr. 1573/2022 privind aprobarea amânării închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe lignit și a exploatărilor miniere aferente acestora, solicitarea Comisiei Europene din data de 8 Martie 2023 a fost de modificarea actelor normative până la data de 1 octombrie 2023, însă Executivul s-a grăbit să închidă tot cu șase luni înainte de termen, pentru a-și demonstra, din nou, obediența.
Mai multe închideri decât investiții
PNRR-ul României a fost redactat, în secret, de către USR și PNL, iar condițiile autoimpuse sunt mai drastice decât în orice alt stat UE. Practic, România trebuie mai mult să închidă din industria energetică și să mai și privatizeze obiective strategice, decât să investească în noi capacități. ”Comisia Europeană ne cere să respectăm ce a cerut Guvernul USR-PNL prin PNRR, altfel riscăm să pierdem și să dăm tot înapoi. Sincer, sunt sătul să tot aud că PNRR-ul se va negocia. Nu, PNRR-ul nu e negociabil. Ce s-a scris e literă de lege și trebuie respectat. Atât!”, susține Marius Tudor, consilier în Parlamentul European. Potrivit OUG 108/2022, România mai trebuie să scoată din funcțiune, pe lângă 600 MW, încă 1.425 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit până în 2025. Deși în ordonanță se stipulează că eliminarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit se va face treptat, ținând cont de funcționarea sigură și stabilă a Sistemului electroenergetic național, în locul acestor capacități nu s-a pus și nu se va pune nimic. Niciun proiect de construcție a termocentralelor pe gaze, care, oricum, vor produce energie foarte scumpă, nici măcar nu se apropie de acest termen pentru o eventuală punere în funcțiune.
Prosumatorul salvează poporul
Montarea de panouri fotovoltaice, care ar salva de la blackout țara, este o utopie. Conform ANRE, numărul de prosumatori racordaţi la reţeaua de distribuţie, la data de 01.01.2023, era de 40.171 prosumatori deţinători ai unei capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de 423 MW putere instalată totală, ceea ce ar însemna o producție echivalentă cu 1,3% din totalul producției naționale. În fapt, energia variabilă produsă de eoliană și fotovoltaice nu va reuși niciodată să înlocuiască energia produsă în bandă de cărbune, nuclear, gaze și hidro.