Numărul bărbaților adulți care cer protecție temporară în statele UE a crescut semnificativ în primul trimestru al acestui an, potrivit datelor Eurostat. Totodată, migrația cetățenilor din Ucraina către Uniunea Europeană continuă, astfel că s-a ajuns la un număr de peste 4,25 milioane, cele mai mari creșteri raportându-se în Germania, Polonia și Spania. România, cu aproape 183.000 de ucraineni, se situează pe locul 5 în UE.
La 31 martie 2025, puțin peste 4,25 milioane de cetățeni din afara UE, care au fugit din Ucraina se aflau sub protecție temporară în UE. La sfârșitul lunii martie 2025, numărul persoanelor aflate sub protecție temporară în raport cu populația UE era de 9,5 la 1.000 de persoane, ratele cele mai mari fiind înregistrate în Cehia (33,5 la 1.000 de locuitori), înaintea Poloniei (27,2) și a Letoniei (26,4). În primul trimestru al anului 2025, țările UE au înregistrat cel mai scăzut număr trimestrial de noi decizii care oferă protecție temporară (136.780) din 2022 până în prezent.
La sfârșitul lunii martie 2025, țările UE care găzduiau cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară din Ucraina erau Germania (1.184 890 de persoane), Polonia (997.120), Cehia (365.055), Spania (233.825) și România (182.835). Comparativ cu sfârșitul lunii februarie 2025, numărul persoanelor aflate sub protecție temporară la sfârșitul lunii martie a scăzut cu 45.455 în întreaga UE (-1,1%). O scădere a fost observată în opt țări UE, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Cehia (-32 695; -8,2%), Suedia (-20 505; -43,2%) și Lituania (-4 845; -9,9%). Aceste scăderi se explică, în mare măsură, prin statutele de protecție temporară care se încheie în martie 2025 și care nu au fost reînnoite automat. Unii beneficiari ai protecției temporare ar putea fi astfel excluși temporar din statistici în timpul reînnoirii. Numărul persoanelor aflate sub protecție temporară a crescut în 18 țări UE, cu cele mai mari creșteri absolute observate în Germania (+7 090; +0,6%), Polonia (+2 330, +0,2%) și Spania (+2 275; +1,0%).
Scade numărul femeilor care cer protecție
La sfârșitul lunii martie 2025, femeile adulte reprezentau 44,7% dintre beneficiarii de protecție temporară, dintre care 54,6% erau femei cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani. Minorii au reprezentat 31,7%, în timp ce proporția bărbaților adulți în numărul total de beneficiari de protecție temporară a fost de 23,6%. Proporțiile băieților și fetelor sub 18 ani au fost apropiate, cu 16,7% pentru băieți și 15,0% pentru fete. Trimestrial, ponderea deciziilor de protecție temporară pentru femeile adulte a scăzut la 41,0% în T1 2025, o scădere de 1,6 puncte procentuale (pp) față de 41,6% observată în T4 2024.
În schimb, ponderea deciziilor acordate minorilor (26,6%) și bărbaților adulți (32,4%) în T1 2025 a crescut cu 1,0 pp și, respectiv, 0,5 pp. În ce privește bărbații adulți, ponderea deciziilor de protecție a crescut de la 7,7% în primul trimestru al anului 2022, 14,3% în trimestrul II al anului 2022 și 24,4% în trimestrul III al acestui an. Eurostat semnalează că procentul de 32,4% reprezintă cea mai mare proporție trimestrială pentru bărbații adulți de la începutul războiului de agresiune din Rusia din februarie 2022.
În martie 2025, ponderea lunară a femeilor adulte în rândul persoanelor care li s-a acordat protecție temporară a fost egală cu 41,2%, în creștere cu 0,6 pp față de februarie 2025. În aceeași perioadă, ponderea bărbaților adulți a scăzut cu 0,4 pp la 32,3%, în timp ce proporția minorilor a scăzut cu 0,2 pp până la 26%.
Majorări în martie
În martie 2025, au fost emise 44.335 de noi decizii care oferă protecție temporară în UE, marcând o creștere de 7,0% față de februarie 2025, ceea ce reprezenta cel mai mic număr lunar de noi decizii înregistrat de la începutul războiului de agresiune rusesc. Dintre cele 26 de țări UE care au furnizat date pentru martie 2025, 18 țări UE au emis mai multe decizii în martie, comparativ cu februarie 2025. Cele trei mari creșteri au fost observate în Italia (+1 275), Bulgaria (+680) și Polonia (+650). 8 țări UE au emis mai puține decizii în martie decât în februarie 2025, cele trei cele mai mari scăderi fiind observate în Cipru (-440), Danemarca (-405) și Belgia (-290). Cei mai puțin ucraineni sunt înregistrați în Malta, Luxemburg, Slovenia, Cipru și Croația. În ce privește numărul de minori neînsoțiți, România ocupă locul 6 în UE.