Patru ani ca primar al Capitalei l-au transformat pe Nicușor Dan din activist civic în politician veros. Nu mai are nicio reținere în a fura startul campaniei electorale și deja a împânzit orașul cu afișe din care ne zâmbește arogant. Cu câteva luni înainte să-i expire mandatul, s-a trezit și primarul general din somnul indolenței manageriale. E peste tot și nicăieri, promite verzi și uscate, ca un candidat care-și strigă disperarea, conștient că nu mai poate păcăli la fel de ușor cum o făcea în 2020.
Nicușor Dan cerșește votul meu, al tău, al fiecărui bucureștean care a împlinit vârsta de 18 ani. Dar pentru ce să i-l dăm? Ce realizări îl recomandă să mai stea patru ani în fruntea PMB?
Încă nu am uitat iernile când n-aveam căldură, iar Nicușor Dan apărea la tv și spunea, cu nonșalanță în glas, că el locuiește într-o casă la curte din cartierul „Cotroceni” și are centrală termică. Nici verile fără apă caldă, nici haosul din trafic sau prietenia cu interlopii care au vile în parcuri, nimic n-a fost uitat, bucureștenii încă țin minte tot ce-au tras vreme de patru ani.
Nicusor Dan a fost primarul „Nu fac nimic”, dar acum ne agasează peste tot, aproape că nu poți întoarce privirea într-o mare intersecție din Capitală să nu dai cu ochii de el. Dintr-o dată, are un chef de muncă molipsitor, e mai viu ca niciodată, voios, zâmbitor și pus pe făcut promisiuni. Nu putem decât anticipa ce anume promite – oare să mai stea încă patru ani fără să facă nimic? În prezentul mandat, am crezut că Nicușor Dan a băut după Klaus Iohannis și s-a molipisit de boala fără de leac de-i zice „lene”.
Capitala haosului în trafic
București este capitala haosului în trafic. Avem un primar care ne-a furat speranțele promițând că va rezolva, cumva, problema aglomerației din traficul rutier. Și mulți am crezut în el, am văzut omul dispus să-și sacrifice weekend-urile doar pentru a găsi o soluție la blocajul de pe bulevarde și străduțele adiacente.
Cine și-ar fi închipuit, în 2020, că Nicușor Dan doar dă din gură și nu va face nimic? Cine ar fi crezut atunci, pe baza promisiunilor făcute, că Supermanul ONG-urilor românești are chiloții puși invers și joacă pe contrasens… interesele bucureștenilor circulă pe dreapta, Nicușor urcă pe „interzis”, din stânga. Cu o armată de asociații în spate, care mai de care posesoare de nume pompos alese – numai „salvatori”, unul și unul, ați uitat?! -, plus sprijin politic total din partea USR și PNL (mariaj destrămat cu scandal, o „chiloțăreală” potrivită pentru emisiunea „Mireasa”, a Simonei Gherghe), Nicușor Dan a câștigat PMB, dar nu fără emoții, doar suficient de „lacrimogen” cât să mai smulgă/aducă o fărâmă de procente în desaga neîncăpătoare a USR-ului.
Nicușor Dan, omniprezent, nu și omnipotent
Patru ani de zile, Nicușor Dan nu a făcut nimic pentru București, doar s-a împăunat cu proiecte începute de vechile administrații și duse mai departe de el. Iar ce putea face diferența – cum ar fi descongestionarea traficului rutier prin prelungirea Splaiului Independenței până la Autostrada București-Pitești – nu l-a interesat deloc. De ce? Poate pentru că o asemenea lucrare de anvergură nu-i de nasul său, iar tabăra care-l sprijină nu are nici forța, nici inteligența să înțeleagă și să dezvolte un asemenea proiect.
Păcat, însă bucureștenii au mai ratat ei multe, așa că încă un minus pe harta pierderilor își găsește loc, nu-i chiar așa de greu!
Un mandat ne-am descurcat fără primar general – care n-a făcut decât să taie tot, de la indemnizații pentru persoanele cu handicap la proiecte de dezvoltare urbanistică -, așa că vom găsi soluții și la criza actuală. E drept că alternativele nu ne spun, încă, mare lucru, dar măcar pe alde Cristian Popescu Piedone știm de unde să-l luăm, cunoaștem aluatul din care e făcut, iar pe Cătălin Cârstoiu îl recomandă cel puțin iscusința (și nu neapărat aia managerială!).
Pe Nicușor Dan ce-l recomandă, de a umplut orașul cu fața lui?! Ne transmite că va continua să facă… dar, ce, că el nu a început nimic?! Bucureștiul e praf la toate marile capitole, de la trafic rutier și transport în comun la urbanistică și arhitectură, ca să nu mai vorbim de cum arată spațiile verzi – în Parcul Izvor, peste drum de Palatul Parlamentului, se urcă șobolanii pe tine, iar copacii și florile n-au mai cunoscut o toaletare din „paleolitic”, după cum glumesc bucureștenii care se încumetă la o plimbare.
Capitala României nu este bătaia de joc a ONG-urilor puse pe căpușat bugetul PMB și poate că, într-un final, dacă organele statului continuă să ignore acest pericol, cetățenii vor amenda la vot activismul gratuit.