Un număr tot mai mare de înalți oficiali NATO avertizează asupra unei confruntări militare directe între Europa și Rusia într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Kremlinul neagă orice intenție de a ataca alianța transatlantică, denunțând o campanie de alarmă în beneficiul armatelor occidentale și al producătorilor de arme.
Cu siguranță, asaltul asupra NATO ar avea consecințe importante pentru Rusia. Problema este că, în urmă cu doi ani, invadarea Ucrainei era, de asemenea, contraproductivă pentru interesele de securitate ale Moscovei și, cu toate acestea, Vladimir Putin a optat pentru această cale. Potrivit Financial Times, viziunea tot mai întunecată a președintelui asupra războiului este acum cel mai grav risc pentru securitatea europeană – și rusă.
Predicția lui Putin cu privire la șansele de a subjuga Ucraina printr-o „operațiune militară specială” rapidă a dus la o acțiune dezastruoasă. Dar chiar și după înfrângeri dureroase și ajustări, Rusia pare să aibă avantajul în războiul de uzură care se anunță.
Președintele rus, atât de pasionat de paralele cu cel de-al doilea Război Mondial, crede că se află acum în aceeași poziție ca Iosif Stalin la sfârșitul anului 1942: poate că cele mai grele bătălii sunt încă în față, dar traiectoria indică victoria.
În condițiile în care Putin urmează să își prelungească mandatul prezidențial cu încă șase ani luna viitoare, este greu de văzut vreun obstacol în calea sa dacă va alege să ridice miza în ceea ce consideră a fi o confruntare existențială între Rusia și Occident.
Putin descrie războiul nu ca fiind împotriva Ucrainei, ci împotriva NATO și a hegemoniei globale americane. Este disperat să își asigure un loc în istorie drept omul care a răzbunat umilința provocată de prăbușirea Uniunii Sovietice.
Dacă Kremlinul crede că nicio mare putere occidentală nu are resursele și voința de a lupta pentru aliați minori, cum ar fi statele baltice, ar putea fi tentat să testeze angajamentul articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă.
Retorica fostului președinte american și probabil candidatul republican Donald Trump creează, de asemenea, o iluzie periculoasă că America nu va interveni dacă Putin folosește forța militară pentru a diviza NATO.
Deși șansele ca aceste scenarii să se întâmple sunt încă scăzute, faptul de a nu le lua în serios reprezintă o invitație la probleme viitoare. Nu există soluții rapide, în afară de investiția Europei în capacitățile sale militare de descurajare, care vor servi drept asigurare costisitoare, dar imperativă, împotriva imperialismului Rusiei.
O victorie ucraineană conform definiției președintelui Volodimir Zelenski – inclusiv o revenire la granițele Ucrainei din 1991 – este nerealistă și, în orice caz, nu va rezolva problema Putin a Europei.
Un sprijin militar occidental sporit pentru Ucraina rămâne esențial atât pentru Kiev, cât și ca strategie de limitare a resurselor Rusiei, dar nu este suficient pentru a securiza Europa.
Acest bastion împotriva lui Putin nu numai că va fi costisitor, dar va avea și consecințe politice pentru liderii europeni. Găsirea unui echilibru corect între cheltuielile de securitate și cele sociale va implica alegeri dificile.
Nu există nicio garanție că următorul lider rus va avea o perspectivă mai cooperantă în materie de politică externă, dar cel puțin s-ar putea ca acesta să nu împărtășească toate obsesiile întunecate ale lui Putin.
În orice caz, principiul „dacă vrei pace, pregătește-te pentru război” este o asigurare necesară pentru securitatea fragilă a Europei.