A fost un an jalnic pentru Emmanuel Macron și Olaf Scholz. Președintele Franței a văzut cum ratingul său de aprobare a coborât la un nou minim. Coaliția cancelarului german s-a prăbușit luna trecută, iar luni a pierdut un vot de încredere în parlament.
Din punct de vedere politic, economic și social, Franța și Germania sunt în criză și nimeni nu profită mai mult decât Ursula von der Leyen, notează The Spectator. Președinta Comisiei Europene, care a fost aleasă în vară pentru un al doilea mandat de cinci ani, este acum liderul de facto al Uniunii Europene.
Emmanuel cel umilit
În octombrie, von der Leyen a ignorat opoziția lui Scholz de a introduce tarife pe cinci ani pentru vehiculele electrice fabricate în China. Macron a fost în favoarea taxelor de import (de până la 35,3 %), dar câteva săptămâni mai târziu a fost rândul său să fie dat la o parte când doamna Ursula a zburat în Uruguay pentru a semna acordul comercial Mercosur cu o serie de țări sud-americane.
Era a treia oară în trei luni când von der Leyen îl umilea pe Macron. În septembrie, ea i-a spus să aleagă rapid un nou comisar francez pentru UE, deoarece cel existent, Thierry Breton, nu era pe gustul ei. Emmanuel s-a conformat.
Favoritul pentru postul de președinte al Comisiei a fost Manfred Weber, dar se presupune că opiniile sale conservatoare nu au fost pe placul lui Macron – care a susținut-o în schimb pe von der Leyen.
Weber a fost unul dintre puținii politicieni germani proeminenți care au îndrăznit să pună la îndoială decizia Angelei Merkel de a deschide larg frontierele UE în 2015. „Pur și simplu nu se poate ca sute de mii de refugiați să rătăcească necontrolat prin Europa”, a declarat el la acea vreme.
Punctul de vedere al lui Weber este acum împărtășit de majoritatea guvernelor; doar liderii Spaniei și Franței continuă să închidă ochii la imigrația în masă.
Cum s-au potrivit Ursula și Giorgia
Indulgența lui Macron i-a înfuriat pe francezi, care se opun în majoritate covârșitoare numărului fără precedent de imigranți legali și ilegali care au sosit din 2017. Într-un interviu din 2019, președintele a asigurat că, în curând, 100 % din ordinele de deportare vor fi executate; în 2024, procentul abia se ridică la 7 %, în timp ce media UE este de 30 %.
Von der Leyen ar dori să crească această medie în 2025, o ambiție care va înseamna un nou conflict cu Macron. Acesta și eurodeputații săi centriști sunt uniți în opoziția lor față de ceea ce au fost numite „centre de returnare”.
În prezent, un solicitant de azil respins poate rămâne în țara UE până când se execută ordinul de expulzare, însă von der Leyen intenționează să înființeze facilități în afara blocului unde poate fi ținut până la expulzare.
Macron și centriștii săi consideră centrele de returnare ca fiind inumane. Giorgia Meloni nu. La începutul acestui an, prim-ministrul italian a declarat că obiectivul său este să „blocheze plecările din Africa pentru a stabili cine are dreptul și cine nu are dreptul de a veni în Europa”.
În octombrie, von der Leyen le-a scris liderilor UE pentru a-i îndemna să „exploreze posibile căi de urmat în ceea ce privește ideea de a dezvolta centre de returnare în afara UE”.
Organizațiile umanitare au fost furioase; Amnesty a catalogat propunerea drept „rușinoasă”. Macron a lăsat să se înțeleagă că și lui i se pare dezagreabilă ideea. Degeaba: von der Leyen va introduce măsuri la începutul anului viitor pentru a facilita deportarea migranților ilegali.