Ludovic Orban a trimis încă de marți moțiunea de cenzură către Guvern, iar acum, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a convocat Parlamentul, joi, pentru a fi citită moțiunea de cenzură.
Aşadar, Orban, alături de preşedintele Senatului, Anca Dragu, a convocat, pentru joi, de la ora 16:00, plenul reunit al Parlamentului pentru prezentarea moțiunii de cenzură susținute de USR PLUS și AUR împotriva Cabinetului Cîțu. Liderii celor două Camere invocă patru decizii CCR pentru a trimite moțiunea la dezbaterea și votul parlamentarilor.
Ce motive au invocat şefii Parlamentului?
“La data de 3 septembrie 2021 s-a înregistrat la cabinetul președintelui Senatului sub nr.I/2824/2021 și la cabinetul președinteIui Camerei Deputaţilor sub nr. 2490/3.09.2021, Moţiunea de cenzură intitulată “Demiterea Guvernului Cîţu, singura șansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să piece!”.
Luând în considerare convocarea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor și Senatului în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie a.c, în vederea stabilirii calendarului dezbaterii moţiunii de cenzură care însă nu s-a putut realiza din cauza lipsei cvorumului de ședinţă;
Având în vedere:
– Decizia Curţii Constituţionale nr.1525/2010 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Parlamentul României alcătuit din Camera Deputaţilor și Senat, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 818 din 07 decembrie 2010.
În acest mod opoziţia parlamentară nu se mai poate exprima şi controlul parlamentar este lipsit de eficienţă. Or, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept”, conform unui comunicat al instituţiei.
S-au referit şi la deciziile CCR
Președinții celor două Camere parlamentare invocă:
- Decizia CCR nr. 609/2020 asupra respingerii cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern și Parlament;
- Decizia CCR nr. 85/2020 asupra admiterii cererilor de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Președintele României și Parlamentul României, formulate de președintele Camerei Deputaţilor și președintele Senatului;
- Decizia CCR nr. 209/2012 referitoare la respingerea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1/9.02.2012 pentru acordarea încrederii Guvernului.