Când trupele lui Putin au anexat Crimeea în februarie 2014, peninsula a devenit crucială pentru strategia Rusiei de a domina Ucraina și regiunea Mării Negre. Critic pentru această dominație este podul care traversează strâmtoarea Kerci.
Podul se află în prezent sub control rusesc, dar se poate dovedi a fi cheia victoriei Ucrainei – nu doar în Crimeea, ci și în conflictul mai larg. Cu toate acestea, distrugerea acestui pod va fi o sarcină dificilă pentru ucraineni – este o structură uriașă și deosebit de rezistentă – dar nu imposibilă dacă primesc mai multe rachete americane ATACMS și germane Taurus.
În 1954, Crimeea a fost „dăruită” Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene de către premierul sovietic Nikita Hrușciov, un transfer care nu a contat prea mult în practică atât timp cât Ucraina și Rusia au făcut parte din Uniunea Sovietică. Dar când URSS s-a dezintegrat în 1991, Crimeea a plecat cu Ucraina, fapt acceptat cu părere de rău de Moscova.
În 2014, Putin a anexat Crimeea, iar unul dintre primele sale acte a fost să ordone construirea unui pod auto și feroviar care să lege peninsula de Rusia. Construcția a început în februarie 2016 și a fost finalizată doar doi ani mai târziu. A costat 4,5 miliarde de dolari.
Este parțial un proiect de vanitate pentru Putin, alimentându-și imaginea de sine ca un Petru cel Mare al zilelor noastre, care își revendică patrimoniul istoric al Rusiei.
Construcția podului, însă, a fost motivată de mai mult decât de un simplu simbolism. Se estimează că Rusia a cheltuit 20 de miliarde de dolari pentru anexarea și integrarea Crimeii pe teritoriul său, iar finalizarea podului a creat oportunități pentru Moscova de a recupera aceste pierderi.
Dar, mai presus de toate, podul a fost construit în scopuri militare: a fost singura modalitate prin care Rusia a putut aproviziona în mod eficient centrele sale logistice și bazele militare din Crimeea cu arme, muniții, echipamente, personal și medicamente. În prezent, ocupația Rusiei în regiunile sud-ucrainene Herson și Zaporojia este susținută în mare parte de forțele militare și de proviziile transportate pe pod.
Pierderea sau întreruperea efectivă a acestei rute de aprovizionare ar face dificilă susținerea operațiunilor militare rusești în Ucraina, mai ales având în vedere cantitățile enorme de muniție de artilerie necesare pentru a ține în loc forțele ucrainene. Dacă Kievul ar reuși să dezactiveze podul din Crimeea, ar crește în mod dramatic probabilitatea unui colaps total al apărării rusești în sudul Ucrainei.
Forțele ucrainene au atacat de două ori podul, în 8 octombrie 2022(camion-bombă) și 17 iulie 2023(dronă încărcată cu explozivi). Au provocat daune reparabile. Ambele atacuri ilustrează limitările critice ale capacității Ucrainei de a doborî podul sau de a-l dezactiva permanent.
Cea mai fiabilă modalitate de a distruge complet podul ar fi o demolare controlată, folosind încărcături explozive plasate direct în punctele critice, așa cum se face în cazul demolărilor civile. Dar opereațiunea necesită acces neîngrădit la pod, pe care forțele ucrainene nu îl au.
Ucraina va continua să țintească podul cu toate mijloacele disponibile – chiar și numai pentru a-l dezactiva temporar – pentru a perturba traficul rutier și feroviar.
Este evident că Rusia este îngrijorată de acest risc. Rapoarte recente din The Washington Post arată că Moscova a purtat discuții secrete cu China pentru a explora fezabilitatea săpării unui tunel pe sub strâmtoarea Kerci. Dar un astfel de proiect ar fi extrem de costisitor și dificil din punct de vedere tehnic, mai ales pe timp de război.
Rămâne de văzut cât va ține Putin cu dinții de Kerci și dacă se va dovedi un obiectiv prea dificil de apărat.