La 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova se vor prezenta la urne pentru un scrutin prezidențial combinat cu un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană.
Înainte de aceste voturi, Moscova a organizat o campanie de susținere a candidaților și partidelor pro-ruse, de slăbire a președintelui în exercițiu, Maia Sandu, și de încetinire a demersurilor Moldovei de a se alinia mai strâns la Uniunea Europeană.
Rusia consideră Moldova parte a sferei sale exclusive de influență, împreună cu Belarus și Ucraina. Eforturile de a controla țara s-au intensificat în ultimii ani, în special de când armata lui Putin a invadat Ucraina în 2022, subliniază Foreign Affairs. Asigurarea unui guvern mai maleabil și mai favorabil Moscovei a trecut de la „nice to have” la „must have”, deoarece un Chișinău independent este important pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra.
Cu toate acestea, o Moldovă aliniată Moscovei sau profund divizată ar modifica dramatic calculele militare și politice ale Ucrainei. Iar apetitul Rusiei de a ataca alți vecini, precum Georgia, Armenia sau statele baltice, nu ar face decât să crească.
Mulți prezintă alegerile din 20 octombrie drept un punct de cotitură. Sondajele sugerează că este foarte probabil ca pro-occidentala Sandu să câștige și că referendumul privind aderarea la UE va obține o majoritate favorabilă de 55-60%. Deja apare o concluzie sărbătorească: Moldova rezistă cu fermitate campaniilor de influență ale Rusiei.
Dar viitorul Moldovei – care are o semnificație imensă pentru Ucraina și Occident – depinde nu numai de rezultatul acestor alegeri.
Obiectivele Kremlinului
Kremlinul are obiective precise: urmărește să divizeze societatea moldovenească pe criterii lingvistice; să agraveze vechile temeri și nemulțumiri etnice; să se infiltreze în presă; să cumpere sau să sponsorizeze funcționari locali sau parlamentari care, la rândul lor, să degradeze încrederea în Chișinău; să discrediteze guvernul Sandu.
Și, în special, să îi forțeze pe liderii moldoveni să ia măsuri dure împotriva împuterniciților finanțați de Rusia, expunându-se astfel acuzațiilor că ei sunt, de fapt, cei care încearcă să îi reprime pe moldoveni și să le limiteze libertățile.
Într-un fel, Moldova este acum un al doilea front în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a Occidentului – un front purtat nu cu gloanțe, ci cu buletine de vot și ziare de mare tiraj.
Așa cum a fost prematur să se proclame că Rusia a eșuat în Ucraina atunci când nu a cucerit imediat Kievul și nu l-a înlăturat pe președintele Zelenski la sfârșitul lunii februarie 2022, ar fi la fel de periculos să se concluzioneze că Rusia a eșuat dacă nu va asigura înfrângerea lui Sandu la 20 octombrie.