Ion Iliescu a decis să demisioneze din funcția de președinte al Institutului Revoluţiei Române. Decizia vine la câteva zile după ce cinci parlamentari PNL şi unul al USR PLUS au depus o inițiativă legislativă pentru desfiinţarea acestei instituții.
În locul lui Iliescu a fost ales Alexandru Mironov, care l-a demis pe Gelu Voican Voiculescu din poziția de director. Acestuia îi urmează Ioan Savu, potrivit stiripesurse.ro.
„Colegiul Național a hotărât să propună Președintelui României, consultări cu privire la activitatea viitoare a IRRD și realizarea de dezbateri în cadrul Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.”, se arată în comunicatul IRRD.
CCR a declarat neconstituţională ordonanţa de urgenţă care viza desfiinţarea institutului. Și totuși, deputatul liberal Alexandru Muraru, împreună cu aleşii PNL Iulia Scântei, Alina Gorghiu, Gabriel Andronache şi Ioan Cupşa, dar şi cu senatorul USR-PLUS Cristinel Gabriel Berea, au depus o nouă iniţiativă legislativă pentru desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din 1989, condus „în mod ruşinos” de Ion Iliescu.
Ion Iliescu a făcut un pas în spate
Prin urmare, fostul președinte a decis să facă un pas în spate și să renunțe la această funcție. Ion Iliescu, care a împlinit 91 de ani pe 3 martie, că urmăreşte cu interes ce se întâmplă în PSD şi că ar vrea mai mult de la Partidul Social Democrat.
„Nu aș vrea să fac aprecieri care să influențeze în vreun fel părerea oamenilor și situația din partid. Urmăresc cu interes, mi-aș dori mai mult, dar nu vreau să fac aprecieri. Din păcate nu sunt prezent în activitatea conducerii de partid. De la distanță urmăresc. Doar ce se scrie în presă, nu am o relație nemijlocită cu conducerea actuală și nu vreau să fac aprecieri”, spune Iliescu.
Acesta a mai precizat că nu este mulţumit de coaliţia de guvernare și că situația în care se află țara „necesita o comunicare mai deschisă între forțele politice și între cetățeni și factorii sociali”.