România fierbe. Nu doar la propriu, sub codurile de caniculă aruncate de meteorologi ca zarurile la cazinou, ci și politic, într-o cloacă în care partidele pro-europene se îneacă singure cu propriile promisiuni. PSD, PNL, UDMR și scaietele etern supărat USR par hotărâte să alerge în sprint sinucigaș către alegeri anticipate, ca și cum au făcut un pariu pe cine apasă primul butonul de eject al responsabilității. Dar, hai să descoperim împreună ce poate merge prost când abandonezi guvernarea în mijlocul unei crize economice, sociale și energetice!
„Anticipatele” sunt bomboana pe coliva democrației responsabile. În loc să livreze stabilitate, alde Bolojan, Grindeanu, Hunor sau Fritz servesc haos cu garnitură de populism. Iar AUR, bine hrănit de gafele acestor închinători la moaștele soroșiste, așteaptă la cotitură cu furculița în mână. Nici nu mai e nevoie să câștige alegerile, este suficient să stea și să prindă ceea ce cadavericii pro-Bruxelles lasă în urma lor.
Într-un moment în care țara geme sub povara scumpirilor, românii nu vor partide fricoase, care fug de răspundere precum copiii de temele de vacanță. Vor lideri cu coloană vertebrală, nu cu spinări îndoite de promisiunile făcute străinilor, de la Macron la Zelenski, de la Merz la Maia Sandu. Ce primesc ei, în schimb? O guvernare care a semănat haos pe piața energetică – cu Sebastian Burduja pe post de magician al exploziei prețurilor – și acum se miră că vine apocalipsa de la 1 iulie: scumpiri peste tot – curent, gaze, servicii, alimente. Este criza perfectă pentru Occidentul care nu se mai satură să se înfrupte din România. Și tu, guvernant pro-european, ce faci? Le ceri românilor să iasă la vot, să-ți mai dea o șansă, după ce i-ai aruncat în groapă?
Să chemi alegătorii la urne în plină criză generată chiar de tine este echivalentul unei sinucideri asistate. Să nu spui că nu ai știut fiindcă ai avut în istoria recentă exemplul PNȚCD. În ‘96 au venit la putere, iar în 2000 le-a cântat lumea prohodul. Vara asta le facem „țărăniștilor” pomana de 25 de ani. În ritmul ăsta, la toamnă s-ar putea să le cântăm și PSD-ului și PNL-ului la unison. UDMR oricum pleacă pe tăcute, cu buzunarele pline și capul jos. Iar USR… USR urlă din margine că vrea la putere, dar se îneacă în propriile pofte și combinații puse la cale.
Nicușor Dan, președinte de decor
Iar în tot acest balet al incompetenței, președintele joacă rolul decorativ perfect.
Nicușor Dan, cocoțat în fruntea unei funcții pe care pare că nu o înțelege, se dovedește a fi un președinte slab, aproape absent. În loc să bată cu pumnul în masă și să impună o soluție clară pentru țară, oferă răgazuri peste răgazuri, semn că preferă liniștea neimplicării în locul autorității decizionale. România are nevoie de un arbitru ferm, de un lider care, în momente critice, să-și asume responsabilitatea de a coagula, nu să o paseze în ședințe de formă și declarații șovăielnice.
Adevărul este că Nicușor Dan repetă la Cotroceni ceea ce a făcut și la Primăria Capitalei: 5 ani de tergiversări, explicații tehnice, scormonit după vinovați „moșteniți” și, în final, nicio realizare notabilă. Bucureștiul s-a sufocat în praf, birocrație și promisiuni amânate, iar acum întreaga țară riscă să pășească pe același drum al paraliziei decizionale. Dacă în fața crizei actuale nu este în stare să impună o direcție fermă, atunci la ce bun să-l mai avem de președinte?
De parcă acest blocaj nu era de ajuns, o idee tot mai toxică prinde contur prin cercurile „de specialitate” din jurul Palatului Cotroceni: numirea unui premier tehnocrat. Nimic mai convenabil pentru cei care fug de asumare – un tehnocrat fără partid, fără sprijin popular, fără mandat politic. Adică, o marionetă care să țină locul cald până trece furtuna. Este soluția preferată a celor care nu vor să răspundă în fața alegătorilor, dar vor să păstreze controlul din umbră. România are nevoie de conducători, nu de interimari cu CV-uri bine pus la punct și glasuri tremurânde.
Să-l anunțe cineva și pe Ilie Bolojan că nu mai e timp de experimente și politicianisme mărunte. Cine vrea să plece, să plece! Dar să nu se mire când AUR o să bată la poarta Palatului Victoria având majoritatea. Nu George Simion a creat vidul de putere, ci voi, marionetele Franței, niște lideri speriați de guvernare, l-ați făcut cadou.
Pentru Bruxelles, la București se derulează scenariul ideal: o țară în faliment, fără guvern legitim și supravegheată de un președinte tăcut, cu papion. Totul, în acord cu valorile europene. Mai puțin partea cu statul funcțional.
De asta praduiesc tot sa nu mai gaseasca nimic AUR
Hotii astia au furat pana nu au mai putut si acum crest taxele si impozitele pe spinarea romanilor, ca atata stiu. Dar , de ex, de ce nu se recupereaza prejudiciile uriase de la cei care au fost dovedit hoti si care sunt condamnati? Exista si o structura specializata in acest sens, dar care , culmea, nu a recuperat nici un leu, dar consuma bani. Surse de venit sunt multe, dar ei se grabesc sa-i impovareze pe cei care nu au nici o vina.