Germania pune sub semnul întrebării viitorul proiectului european

La cincisprezece ani după criza euro, Germania ar începe să se îndoiască de UE.  Ascensiunea partidelor naționaliste, patru ani de război în Ucraina fără speranțe de încetare a focului și dificultatea celor 27 de state membre de a răspunde la atacurile repetate ale lui Donald Trump au creat o formă de neîncredere în capacitatea blocului comunitar de a fi mai mult decât un spațiu economic.

„Există un scepticism crescând față de proiectul european”, a declarat pentru Le Monde vicepreședinta Verzilor germani, Franziska Brantner. ”Giorgia Meloni este eurosceptică; Ungaria, Cehia și Slovacia sunt la fel, Emmanuel Macron nu mai are putere, iar Franța ar putea să se îndrepte spre extrema dreaptă în 2027”.

Revista Spiegel descrie o Uniune Europeană epuizată, profund divizată pe teme centrale precum noul imperialism al Statelor Unite și al Rusiei.

Cancelarul Friedrich Merz, purtător de speranță pentru renașterea Europei la preluarea conducerii guvernului german în mai 2025, pare să fi devenit mai prudent, jucând uneori cartea Germaniei singure. „Dacă nu doriți Europa, măcar faceți din Germania partenerul vostru”, i-a sugerat el lui Donald Trump, pe 9 decembrie, în momentul în care noua strategie americană de securitate tocmai fusese publicată.

Președintele Uniunii Creștin-Democrate (CDU), al cărui anturaj promitea în urmă cu câteva luni un discurs important despre viitorul Europei, în linia celui rostit de Macron la Sorbona în septembrie 2017, nu a propus încă nicio viziune. Entuziasmul său inițial a fost temperat de opoziția Franței față de acordul de liber schimb între UE și țările Mercosur și de rezervele Parisului față de ipoteza utilizării activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.

Incapacitatea președintelui francez de a avansa proiectul avionului de luptă franco-german (Future Combat Air System) a dezamăgit Berlinul.

„Nimeni nu pare să se preocupe serios de UE”,  a avertizat cotidianul Süddeutsche Zeitung într-un articol publicat pe 11 ianuarie, mergând până la a prezice „căderea Europei” începând cu anul 2027 sub efectul victoriei partidelor populiste și eurosceptice din Franța și Polonia. „Președintele american dă tonul dezbaterilor în Europa”, deplânge corespondentul cotidianului din München la Bruxelles, care se teme că UE „va pieri din cauza indiferenței”.

Istoricul Andreas Rödder, apropiat de CDU, aude „două tipuri de critici”: pierderea influenței UE în discuțiile internaționale privind securitatea și excesul de reglementări de la Bruxelles, care penalizează economia germană.

Mulți analiști germani susțin ideea unui nucleu dur de state care doresc să coopereze în materie de securitate – pledând, de exemplu, pentru o revenire la defuncta Uniune a Europei Occidentale.