Fostul secretar de stat american Henry Kissinger se întreba odată: ”Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu Europa?” Acum, se pune întrebarea dacă mai vrea cineva să vorbească cu Europa.
Europa se vede exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina. De fapt, cei trei ani de război ruso-ucrainean au slăbit strategic UE și statele sale membre în toate dimensiunile influenței și puterii.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a proclamat triumfător că UE și-a redus dependența de energia rusească cu aproximativ 75%. Dar nu și de gazul lichefiat rusesc: livrările către piața europeană au crescut cu 20%, față de 15% în 2022. În plus, petrolul, care obișnuia să fie expediat direct în Europa prin conducte și nave, continuă să ajungă prin intermediari.
Efectele economice ale sancțiunilor UE au provocat o inflație galopantă în întreaga zonă euro, notează Modern Diplomacy. În 2022-2023, prețurile bunurilor și ale energiei s-au dublat sau, în unele cazuri, s-au cvadruplat.
Dezindustrializare
Joe Biden a adoptat Legea privind reducerea inflației, care a oferit subvenții masive industriilor europene transferate în Statele Unite. Americanii iau calea ieftină a reindustrializării, în timp ce Europa riscă dezindustrializarea.
Donald Trump prețuiește puterea și profită de slăbiciune – deja a anunțat că UE se va confrunta cu tarife vamale. Mai mult, a subliniat că orice garanții de securitate pentru Ucraina vor fi oferite de europeni, nu de America. Nu vor exista noi pachete de ajutor din partea administrației Trump.
Având în vedere că economiile UE se confruntă cu o inflație ridicată și cu o creștere a PIB-ului aproape de zero, nu este clar cum vor reuși membrii europeni ai NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 5% fără reduceri masive ale cheltuielilor sociale.
Războiul din Ucraina a făcut Europa mai puțin sigură, mai puțin autonomă și mai dependentă de SUA decât oricând de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Destabilizare politică
Din punct de vedere politic, blocul comunitar este destabilizat. Franța a devenit aproape neguvernabilă, România este în haos după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar guvernul Germaniei s-a prăbușit. Dacă se reduc în continuare cheltuielile sociale pentru a sprijini Ucraina, este probabil să apară și alte tulburări.
Lipsa de sprijin pentru partidele de centru în țările majore și minore ale UE este un simptom al unei probleme mai mari: faptul de a nu asculta, de a nu avea grijă și de a nu guverna în interesul alegătorilor.
Principalele țări din UE trebuie să lase Comisia și conducerea sa ideologică – Ursula von der Leyen și Kaja Kallas, pe bancheta din spate a procesului de elaborare a politicilor și să înceapă să construiască strategii care să îi avantajeze în primul rând pe europeni.
Europa trebuie să se înscrie în sfârșit pe calea autonomiei strategice sau riscă să rămână pentru totdeauna într-o poziție de irelevanță pe scena mondială.