Chiar și din reședința sa de vacanță de la Fort de Brégançon, președintele Emmanuel Macron urmărește îndeaproape o hotărâre judecătorească cheie privind un pesticid controversat.
Întrebarea dacă agricultorilor francezi li se va permite să își protejeze culturile cu o substanță chimică numită acetamiprid este departe de a fi o chestiune tehnică obscură, notează Politico.
De fapt, Macron este înghesuit din punct de vedere politic între alegătorii ecologiști – adesea concentrați în zonele metropolitane – și fermierii influenți din zonele rurale, în timp ce centriștii săi liberali se clatină și partidul Rassemblement National de extremă dreapta al lui Marine Le Pen vizează președinția în 2027.
Curtea Consituțională a Franței urmează să decidă dacă un proiect de lege care include reautorizarea acetamipridului – aflat sub atentă examinare din cauza posibilelor efecte asupra sistemului nervos al albinelor și al oamenilor – este… constituțional.
Până marți, peste 2 milioane de cetățeni francezi semnaseră o petiție lansată de o studentă în vârstă de 23 de ani din Bordeaux, Eléonore Pattery, prin care se solicita „abrogarea imediată” a așa-numitei Legi Duplomb, numită după senatorul conservator care a introdus legislația. Petiția, găzduită pe un portal guvernamental, poate stimula dezbaterea parlamentară, dar nu îi obligă pe parlamentari să acționeze.
Discuțiile în jurul acetamipridului au pus Franța – și pe Macron – într-o situație dificilă. În 2018, Uniunea Europeană a interzis trei neonicotinoide, un grup de insecticide care include acetamipridul, din cauza amenințării pe care o reprezintă pentru polenizatori precum albinele. Cu toate acestea, nu a interzis acetamipridul în sine, care este considerat mai puțin toxic pentru albine și se descompune mai rapid în sol.
Parisul, care dorește să devină liderul UE în materie de mediu, a mers mai departe decât vecinii săi și a interzis totuși acetamipridul.
Apoi, calculele politice s-au schimbat. La fel ca multe alte țări din Europa, Franța s-a confruntat cu protestele fermierilor. Aceștia denunță o impozitare și o reglementare excesive și susțin că interdicții precum cea privind acetamipridul i-au dezavantajat din punct de vedere concurențial.
Unele studii de laborator și pe animale sugerează că acetamipridul poate provoca deteriorarea ADN-ului sau poate acționa ca un perturbator hormonal – ambele căi potențiale de apariție a cancerului – însă Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a concluzionat că este „puțin probabil să fie cancerigen pentru oameni”.