Rusia și China dezvoltă un nou front în cadrul parteneriatului lor “fără limite” – un front care neliniștește planificatorii militari occidentali.
Cele două țări sunt pe cale să-și împartă bogățiile din Arctica și să controleze noile rute de transport, potrivit The Spectator. Pentru secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, acestă strategie “schimbă peisajul de securitate”.
“Suntem puternici în Arctica”
Luna trecută, Moscova și Beijingul și-au reiterat planurile de a “coordona și lucra împreună la dezvoltarea rutei maritime nordice (NSR) ca un nou coridor major de transport între Asia și Europa”, după cum a declarat Aleksei Cekunkov, ministrul pentru dezvoltarea Extremului Orient rus și a Arcticii, în timpul unei conferințe la Sankt Petersburg.
“Suntem puternici în Arctica. Vom menține întotdeauna Arctica în siguranță. Nu vom lăsa nicio forță adversă sau ilegală să militarizeze Arctica sau să pună în pericol securitatea acesteia”, a adăugat el în comentariile preluate de mass-media de stat din China.
Este ușor de înțeles atracția economică pentru China a NSR prin Arctica, care ar putea reduce timpul de călătorie între Asia și Europa la aproximativ 23 de zile, în comparație cu cele aproximativ 40 de zile pentru mărfurile trimise prin Canalul Suez.
Apoi, există resursele imense despre care se crede că se află sub gheață, de la petrol și gaze la minerale esențiale, care ar servi scopului Beijingului de a-și diversifica aprovizionarea cu energie. Pentru Rusia, principala atracție a parteneriatului cu China constă în banii oferiți de gigantul asiatic pentru a ajuta la extragerea acestor bogății și la dezvoltarea rutei.
Pe lângă această cooperare economică, există legături mai strânse în materie de securitate, ce au dus la o intensificare bruscă a prezenței militare în regiune. În luna august a anului trecut, în timpul unor exerciții comune, 11 nave de război chineze și ruse au navigat din Marea Japoniei prin strâmtoarea Bering în Oceanul Pacific.
În timp ce guvernul SUA cheltuiește foarte mult pentru modernizarea facilităților militare din Alaska, unde multe baze învechite datează din al Doilea Război Mondial, Rusia are mai multe baze militare în Cercul Polar Arctic decât întreaga NATO la un loc.
În ciuda războiului din Ucraina, forțele ruse au continuat să își sporească prezența – consolidând Flota Nordului cu baza la Murmansk, submarinele nucleare, stațiile radar, aerodromurile și instalațiile de rachete de-a lungul Peninsulei Kola, în apropiere de aliații NATO Finlanda, Suedia și Norvegia.
China, un “stat aproape arctic”
China nu deține teritorii în zona arctică, dar s-a declarat un “stat aproape arctic”, cu un interes în dezvoltarea transportului maritim, exploatarea petrolului, gazelor, mineralelor, pescuitului și a altor resurse naturale din regiune.
Și descrie Ruta Mării Nordului drept un “Drum al mătăsii polare”, plasându-și ambițiile arctice sub umbrela Inițiativei Belt and Road, care a devenit un plan de a reface ordinea mondială prin utilizarea agresivă a puterii economice.