Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, începe miercuri un turneu în Balcanii de Vest, unde va vizita fiecare țară candidată pentru aderarea la UE.
Vizita, a patra în regiune, este „un semnal puternic” că extinderea este din nou pe masă, a declarat pentru AFP Heather Grabbe de la think-tank-ului Bruegel. „Faptul că merge acolo atât de devreme în cel de-al doilea mandat și că merge acolo în mod regulat este un gest politic important, deoarece arată interesul și angajamentul său”.
Von de Leyen își va începe turneul de patru zile în Albania, înainte de a vizita Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Kosovo și Muntenegru. Predecesorul ei, Jean-Claude Juncker, a afirmat de îndată ce a fost ales că nu va exista nicio extindere sub președinția sa, subliniază Grabbe. Nici Jose Manuel Barroso nu a făcut din extindere o prioritate.
Extinderea celor șase țări balcanice, înconjurate de țări membre, este o dezbatere veche de 20 de ani. Ani în care sprijinul popular pentru aderarea la UE s-a erodat în unele capitale, iar voința politică de a pune în aplicare reformele așteptate în altele.
Teren minat
Ursula von der Leyen poate să-și consolidează puterea la Bruxelles, dar Balcanii de Vest sunt un teren minat. Rusia își menține influența în regiune și profită de conflictele etnice separatiste. Destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor ’90 a declanșat conflicte îndelungate, iar urmările să văd și astăzi. Bosnia, Herțegovina și Kosovo sunt puncte fiebinți pe harta geopolitică a Europei.
Serbia a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2009, dar a primit statutul de țară candidată în martie 2012. Procesul de negociere a stagnat de atunci. Sârbii nu pot să uite bombardamentele americane din 1999.
Jelica Minic, vicepreședinte al ONG-ului ”Mișcarea europeană în Serbia”, spune că turneul Ursulei von der Leyen va avea ”un ton mai degrabă optimist”. Nu e clar despre ce optimism este vorba, mai ales că, alături de Rusia, și China urmărește să-și extindă influența în Balcani.
UE a pus pe masă șase miliarde de euro sub forma unui plan de creștere menit să dubleze capacitatea economică a regiunii. Planul este construit în jurul a patru piloni: integrarea în piața unică, o piață comună regională, accelerarea reformelor fundamentale și creșterea asistenței financiare.
Cu toate acestea, plățile vor fi supuse unor condiții stricte privind punerea în aplicare a reformelor – în special alinierea partenerilor la politica externă și de securitate comună.
Treaba cu alinierea e încurcată. Belgradul nu a aplicat niciodată sancțiuni împotriva Moscovei, iar președintele sârb Aleksandar Vucic i-a mulțumit duminică lui Vladimir Putin într-o convorbire telefonică pentru asigurarea că Rusia va furniza Serbiei cantități suficiente de gaz în această iarnă.
Calendarul problemă
Calendarul aderării la UE este o altă problemă. Ce le va spune președinta CE celor șase țări, având în vedere că unele au fost candidate timp de 20 de ani și s-au săturat să aștepte? „Nu cred că aderarea deplină este posibilă înainte de sfârșitul mandatului Comisiei”, în 2030, a subliniat Luka Macek, directorul Centrului Grande Europe din cadrul Institutului Jacques Delors. ”Anumite țări precum Muntenegru, și poate și altele, pot să se asigure eventual că negocierile sunt încheiate până la sfârșitul mandatului Comisiei”.