Discursul Ursulei von der Leyen privind starea Uniunii Europene în 2025 a fost amestecul obișnuit de amenințări, promisiuni goale, jargon tehnocratic și așa zisa atitudine morală – devenit marca înregistrată a președintei Comisiei Europene.
S-a auzit vocabularul orwellian al libertății, păcii, prosperității și independenței – chiar dacă UE continuă să urmărească politici care subminează toate aceste valori, notază UnHerd. Blocul comunitar promovează militarizarea, reprimarea libertății de exprimare, sabotează economiile europene cu ”strategii” energetice și comerciale autodistructive și subordonează și mai mult continentul agendei strategice a Washingtonului.
Așa cum era de așteptat, von der Leyen a început cu Rusia. „Europa se află într-o luptă pentru viitorul nostru”, a declarat ea, anunțând un nou „Semestru european al apărării” și o „foaie de parcurs clară” până în 2030.
A afirmat, de fapt, că europenii ar trebui să se pregătească pentru un viitor marcat de militarizarea permanentă, inclusiv un „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE și supraveghere spațială în timp real, astfel încât „nicio mișcare a forțelor să nu rămână nevăzută”.
Apoi, discursul a devenit cu adevărat fantezist: șefa CE a promis un fond de start-up cu scopul de a face din UE un lider în domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Discursul de anul trecut era plin de promisiuni similare, dintre care aproape niciuna nu s-a concretizat.
Abordând una dintre principalele probleme care afectează atât industria europeană, cât și gospodăriile – prețurile ridicate la energie – von der Leyen a făcut afirmația surprinzătoare că acestea sunt cauzate de „dependența de combustibilii fosili ruși”, și nu de decizia Bruxelles-ului de a renunța la gazul rusesc accesibil în favoarea GNL-ului american, mult mai scump.
Dar cea mai amenințătoare parte a discursului doamnei Ursula fost atunci când a vorbit despre „noi instrumente” pentru aplicarea statului de drept și combaterea „manipulării informațiilor” și a „dezinformării”. În acest scop, ea a reafirmat necesitatea unui „Scut european al democrației” și a unui „Centru european pentru reziliența democratică” pentru a contracara presupusa propagandă – prefigurând mai multe măsuri represive împotriva libertății de exprimare și incriminarea disidenței.
În cele din urmă, discursul a fost mai puțin o foaie de parcurs pentru viitorul Europei și mai mult un catalog de eșecuri prezentate ca triumfuri. Ca de obicei, von der Leyen a dat vina pe dușmanii externi pentru necazurile europenilor, ignorând modelul supranațional al UE, cu constrângerile sale politice și economice rigide.