UE și SUA nu pocnesc din călcâie la comanda lui Volodimir Zelenski doar de dragul valorilor democrației. Occidentul și-a dat seama că trebuie să intre într-un conflict prelungit cu Rusia lui Putin – și trebuie să păstreze pe tabla de șah a geopoliticii pionul Ucraina.
În consecință, suma totală a sprijinului militar acordat Ucrainei de către țările UE se ridică la 14,3 miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel. Alte 41 de miliarde de euro au fost furnizate sub formă de asistență financiară și umanitară.
Bani și arme vor mai veni, Europa nu are de ales decât să pompeze ajutor Kievului, deoarece nici Vladimir Putin nu are drum de întors: știe că o înfrîngere pe frontul ucrainean ar însemna debarcarea sa de la Kremlin și sfârșitul ambițiilor imperialiste ale Rusiei.
Beligeranții se întrec în declarații pompoase și avertismente. Zelenski promite să recupereze peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse – și actual propagandist la Kremlin – spune că livrările de armament occidental către Ucraina vor conduce la o castrofă nucleară mondială.
Într-un război care nu dă semne de sfârșit, oficialii europeni lasă deoparte retorica apocaliptică și observă realitatea: UE s-a angajat în cea mai dură confruntare cu rușii de la sfârșitul căderii Cortinei de Fier. O înfrângere în fața lui Putin este de neconceput, deoarece ar însemna un continent redus la o gubernie rusească –dincolo de Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina cred că pot câștiga mai mult teritoriu – plănuiesc ofensive în primăvară – și nu manifestă nicio dorință pentru discuții de pace iminente.
Provocarea pentru UE nu mai este cât timp va trebui să susține trupele lui Zelenski, ci cum va reuși să reziste pentru a nu se destrăma. Testarea unității europene vine din frica de colosul rusesc. Pe cine mai interesează „reconstrucția Ucrainei”? Să nu cumva să fie năruirea Europei.
În același timp, oficialii europeni au avertizat că industria de apărare a continentului este „sub presiune”, fabricile de armament lucrând la maximum pentru a face față cerințelor războiului. În ianuarie, Rusia a tras de patru ori mai multe proiectile de artilerie pe zi decât Ucraina.
Deși sondajele naționale sugerează că societățile europene rămân favorabile susținerii Ucrainei, guvernele mai au o frică: acest sprijin va veni cu un preț din ce în ce mai mare pentru contribuabili.
Indiferent de modul în care curg banii, înarmarea Ucrainei pune UE într-o situație dramatică: implicarea în primul război de cucerire de pe continentul european din 1945 încoace, într-o țară care se învecinează cu patru state membre. Nu va trebui să facă nicio greșeală: de rezultatul acestui conflict va depinde viitorul europenilor.