Recentele oscilații violente ale pieței bursiere au o serie de cauze, dar pe primul loc se află imprevizibilitatea politicilor tarifare ale lui Donald Trump – în special față de Canada, Mexic și China.
National Emergencies Act (NEA) și International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), adoptate în 1970, îi oferă președintelui puteri neîngrădite de a lua măsuri în ceea ce privește relațiile economice cu o țară străină în urma declarării unei urgențe naționale care implică țara respectivă, potrivit Responsible Statecraft.
Dacă puterile ar fi limitate la ceea ce bunul simț ar putea numi „urgență” – o situație cu adevărat presantă care necesită o acțiune imediată pentru a evita consecințele catastrofale – ar putea să nu existe o problemă.
Dar cu puține limite privind ceea ce poate fi declarat o urgență și cu o capacitate redusă a Congresului de a anula astfel de declarații, numărul „urgențelor” a crescut mult peste limita bunului simț.
În februarie 2025, existau 48 de urgențe naționale în temeiul IEEPA, dintre care majoritatea ar fi complet obscure pentru americanii obișnuiți și nu ar amenința cu rezultate catastrofale dacă Trump ar urma pur și simplu normele obișnuite pentru a le aborda.
Congresul a delegat deja președintelui puteri depline pentru acțiuni economice internaționale care ar putea fi utilizate pentru a impune tarife atunci când este necesar, în afara oricăror puteri de urgență.
Dar țoți președinții recenți au utilizat în mod repetat puterile de urgență legate de sancțiuni economice extinse și pentru a acorda agențiilor executive, precum Departamentul Trezoreriei, competența de a sancționa și de a confisca bunuri.
Cetățenii americani pot fi sancționați în temeiul IEEPA dacă fie încalcă sancțiunile impuse persoanelor străine, fie sunt considerați că încalcă prioritățile de securitate națională stabilite în declarația de urgență.
În cele două luni de la preluarea mandatului, Trump a declarat mai multe situații de urgență, inclusiv o „urgență energetică națională” și o urgență privind cartelurile mexicane și organizația de bande criminale MS-13, care are legătură cu deportările recente.
Este posibil să fi văzut doar vârful icebergului în ceea ce privește puterile executive disponibile președintelui în cadrul declarațiilor de urgență, mai ales că limitarea acestor puteri ar putea perturba regimul complex de sancțiuni al Statelor Unite.