Plenara anuala a Adunarii Parlamentare NATO (desfasurata intre 15 si18 mai la Budapesta) a pus accentul pe primirea unor noi membri si relatia cu Rusia.
Prezidata de romanul Gabriel Vlase (vicepresedinte al Adunarii Parlamentare NATO), sesiunea de primavara a AP NATO a luat in discutie situatia din Ucraina – respectiv evolutia relatiei NATO cu Rusia. Ocazie cu care oficialii NATO au constatat ca Rusia nu a dat niciun semn dupa suspendarea reprezentantilor ei din pozitiile ocupate in cadrul structurilor euroatlantice (decizie luata de Biroul Permanent al NATO la intrunirea precedenta, desfasurata la Londra – n.r.), iar situatia din terenul ucrainian nu s-a schimbat cu nimic. Asa stand lucrurile, conducerea NATO a convenit ca excluderile decise la Londra raman de actualitate, iar subiectul Rusia nu va mai fi reluat in acest an. La capitolul extinderea Aliantei Nord-Atlantice, sefii parlamentelor nationale din statele aspirante (Macedonia, Bosnia si Hertegovina si Muntenegru, Georgia, Armenia si Azerbaijan) si-au pledat fiecare cauza luand cuvantul de la tribuna plenarei. Generic, toate statele dornice sa devina membre NATO au fost indemnate calduros sa-si dezvolte democratia interna pana la momentul stabilirii punctuale a foii de parcurs in vederea aderarii pentru fiecare tara in parte.