Imaginați-vă o situație în care, în doar câteva săptămâni, milioane de oameni dintr-o țară asiatică în curs de dezvoltare își pierd brusc încrederea în sistemul lor bancar.
Totul începe cu știri false, postări virale pe rețelele de socializare și rapoarte financiare generate de inteligența artificială care sunt atât de convingătoare încât par reale. Prezic un dezastru economic iminent, stârnind panică.Oamenii încep să se grăbească să își retragă banii, temându-se de ce este mai rău.
Dar iată care este răsturnarea de situație: prăbușirea sistemului bancar nu a fost cauzată de nicio problemă economică reală, notează Modern Diplomacy. În schimb, a fost rezultatul unei operațiuni psihologice (PSYOP) atent planificate, care a avut drept scop subminarea încrederii publicului în instituțiile țării. Marchează un nou tip de război, unul care nu implică arme, ci se desfășoară în spațiul digital, manipulând mințile și răspândind haosul fără să se tragă un singur foc.
Controlul percepției
Războiul cognitiv este un domeniu de conflict nou, dar în creștere rapidă. Combină psihologia și tehnologiile avansate pentru a influența modul în care oamenii iau decizii.Reunește strategii politice, militare, economice și informaționale într-un mod coordonat pentru a transforma convingerile și acțiunile indivizilor sau grupurilor. Controlul percepției devine un avantaj strategic.
Cu ajutorul unor instrumente precum neuroștiințele și științele comportamentale, acest tip de război perturbă acum procesele cognitive pe scară largă.
Propagandă, dezinformare, algoritmi
Propaganda joacă un rol central în războiul cognitiv, folosind relatări tendențioase sau false pentru a influența opinia publică, răspândite prin intermediul mass-media tradiționale, al rețelelor de socializare și al platformelor digitale.
Campaniile de dezinformare sunt menite să creeze confuzie. Vizează adesea domenii sensibile precum sănătatea publică și coeziunea socială, exploatând punctele slabe din ecosistemul informațional.
În multe privințe, tacticile războiului cognitiv pe rețelele de socializare reflectă războiul cibernetic, dar în loc să utilizeze programe malware, scopul este de a inunda platformele cu conținut fals. Botnet-urile – grupuri de conturi automate care imită interacțiunile umane – amplifică răspândirea dezinformării, făcând mai dificilă separarea realității de ficțiune.
Operațiunile de influențare bazate pe inteligența artificială au dus războiul cognitiv la noi culmi, permițând țintirea mai precisă a persoanelor. Algoritmii de învățare automată analizează cantități masive de date pentru a elabora operațiuni psihologice personalizate.
Destabilizare și influență
Tehnicile de distragere a atenției sunt utilizate pentru a deruta adversarul. Fabricând crize false sau concentrându-se pe puncte slabe inexistente, atacatorul își poate induce în eroare ținta.
Tehnicile de sugestie, pe de altă parte, exploatează convingerile profunde sau slăbiciunile psihologice pentru a influența subtil deciziile și a orienta acțiunile în direcția dorită.
Prin urmare, destabilizarea funcționează prin divizarea unei societăți, subminarea conducerii și izolarea grupurilor, în timp ce influența se concentrează pe schimbarea modului în care oamenii percep realitatea.