La 27 septembrie, Benjamin Netanyahu a stat în fața Organizației Națiunilor Unite și a relatat o profeție veche de mii de ani. „Moise a spus poporului israelian că acțiunile noastre vor determina dacă vom lăsa generațiilor viitoare o binecuvântare sau un blestem”.
După ce a distrus aparatul militar și de informații al Hamas și Hezbollah și a decapitat conducerea acestora, Netanyahu a ajuns într-un moment la care a visat mult timp: o șansă, în opinia sa, de a schimba echilibrul de putere în Orientul Mijlociu.
După un an de atacuri reciproce, care au început cu lansarea de rachete de către Hezbollah în Israel la 8 octombrie 2023, și cu peste 60 000 de locuitori israelieni strămutați din casele lor din nord, Netanyahu și-a îndreptat atenția către Liban.
Prin asasinarea lui Hassan Nasrallah și a altor lideri de rang înalt ai Hezbollah, combinată cu un atac terestru continuu, Israelul a lăsat gruparea într-un dezavantaj tactic aparent irecuperabil. Dar costul pentru Liban a fost tragic de mare, peste un sfert din populație fiind acum strămutată și peste 2 000 de libanezi uciși.
Coordonatorul umanitar pentru Liban, Imran Riza, a declarat pentru NewStatesman că unități sanitare, moschei, piețe istorice, complexe rezidențiale și acum clădiri guvernamentale „sunt reduse la ruine” și a subliniat că civilii și infrastructura civilă nu ar trebui să fie o țintă.
Cu toate acestea, în loc să îi întoarcă pe libanezi împotriva Hezbollah, așa cum dorea Netanyahu, bombardamentele asupra orașelor libaneze par să fi consolidat unitatea acestora în opoziția față de Israel.
În nodrul fâșiei Gaza, locuitorii sunt din nou expuși riscului de foamete după o creștere a violențelor, Israelul urmărind luptătorii Hamas.
O scrisoare cu tâlc
Pe fondul unor ample proteste provocate de faptul că un palestinian în vârstă de 19 ani, Shaban al-Dalu, a fost ars de viu în curtea unui spital din Deir-al-Balah după ce un atac israelian a incendiat un cort, administrația Biden a trimis o scrisoare lui Netanyahu și ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, cu o lungă listă de solicitări de îmbunătățire a situației umanitare din Gaza, de admitere a mai multor ajutoare internaționale și de atenuare a pagubelor produse civililor.
O scrisoare cu tâlc: Israelul ar avea la dispoziție 30 de zile pentru a se conforma solicitărilor sau riscă să pună în pericol asistența SUA. Însă acest termen cade mult după alegerile americane din 5 noiembrie, ceea ce ridică semne de întrebare dacă nu cumva este o încercare de a influența alegătorii arabi, musulmani și anti-război, mai degrabă decât de a pune o presiune reală asupra lui Netanyahu.
În Statele Unite, senatorul republican Lindsey Graham a declarat că ultimul atac iranian cu rachete asupra Israelului merită un „răspuns copleșitor”, solicitând administrației Biden să coordoneze cu Israelul un atac asupra rafinăriilor de petrol ale Iranului.
Încercarea de a distruge Hezbollah și Hamas din punct de vedere militar și, prin extensie, de a slăbi sau descuraja Iranul, a avut un preț mult prea mare pentru civilii din regiune, iar animozitatea față de Israel este la un nivel record.
Netanyahu trebuie acum să se orienteze rapid către o rampă de ieșire diplomatică care să permită tuturor părților să depună armele și să se îndrepte către o încetare a focului. În cazul în care va continua să favorizeze forța distructivă în detrimentul diplomației, va fi amintit ca omul care a lăsat moștenire generațiilor viitoare un blestem.