Au fost scene ca-n filmele cu mafioţi lângă o şcoală din Tulcea. Un elev în clasa a IX-a a fost umilit și lovit fără milă cu palmele și pumnii de un coleg, în fața altor adolescenți care nu au intervenit, ba dimpotrivă, s-au amuzat și au încurajat bătaia.
După mai multe lovituri în zona feței și a abdomenului, tânărul bătut încearcă să se retragă, timp în care lângă el vine o fată care, într-un gest sfidător îl pune să-şi ceară scuze.
Apoi, lângă cei doi vine agresorul şi îl pune pe cel bătut să îşi ceară scuze în genunchi în faţa lui şi a fetei şi să le pupe mâinile. Totul s-a întâmplat de faţă cu alţi colegi, care n-au intervenit deloc.
„În urma verificărilor efectuate, polițiștii au identificat persoanele implicate în incident și desfășoară activități pentru stabilirea tuturor cauzelor și împrejurărilor în care evenimentul s-a produs.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovirea sau alte violențe”, a transmis inspector principal de poliţie Ghenu Monica, de la IPJ Tulcea.
Reprezentanţii OMV Petrom au precizat că planurile lor de investiții depinde de un regim fiscal predictibil. Aceste amendamente au venit de la fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, și introduce niște coduri CAEN, în așa fel încât OMV să plătească această taxă de solidaritate de 60% pe supra-profit.
„Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial”, mai trag speranţă cei de la OMV.
Viitorul OMV în România depinde de acest proiect
Amendamentele votate miercuri în Camera Deputaţilor contribuţia de solidaritate încalcă principiile Constituţiei României, mai consideră oficialii firmei austriece.
„Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent.
Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut. Acest lucru este forte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil”, se arată în comunicatul OMV.
E oficial! A fost numit noul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, succesor al lui Crin Bologa în fruntea DNA-ului.
O informație de ultimă oră vine de la Cotroceni. Administrația Prezidențială a transmis că președintele Iohannis a semnat, joi, două decrete de numire. E vorba despre numirea noului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și, respectiv, a noului procuror șef al DNA.
Mai exact, Administrația Prezidențială a informat, prin intermediul unui scurt comunicat de presă faptul că joi, 30 martie, Klaus Iohannis a semnat următoarele decrete:
„Decret pentru numirea domnului Alex-Florin Florenţa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani;
Decret pentru numirea domnului Marius-Ionuţ Voineag în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani”.
Cele două propuneri de numire fuseseră trimise la Cotroceni săptămâna trecută
Săptămâna trecută, Ministerul Justiției informase faptul că în cursul zilei de 23 martie a trimis președintelui României „propunerea de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului Alex-Florin Florența, în prezent procuror-șef al Biroului tehnic și de criminalistică din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism (DIICOT), delegat în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul acestei structuri specializate”. Acesta a primit aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de procuror general.
Și tot în 23 martie, ministrul Justiției, liberalul Cătălin Predoiu, a transmis la Cotroceni – mai exact președintelui Iohannis – propunerea de numire „în funcția de procuror-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a domnului Marius-Ionuț Voineag, procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Voineag a primit aviz favorabil din partea CSM-ului, în vederea numirii în funcția de procuror-șef al DNA.
Succesiunea dezvăluirilor dovedind nu doar că „izolarea informativă” a președintelui României este deja un fapt, dar mai ales că, pe persoană fizică, Klaus Werner Iohannis trebuie să se aștepte la ce este mai rău pentru familia sa! Mai ales că, ghinion, sistemul ticăloșit și-a dovedit dintotdeauna nu doar slugărnicia slujirii ”stăpânului” politic. Dar și un exces de zel de-a dreptul grețos, atunci când ”dinamica operativă” a impus mazilirea acestuia. Iar Iohannis se află deja în această ”fază terminală” a carierei sale…
Doar ”echipa înfrântă” mai rămâne lângă Iohannis
Nae l-a scăpat pe Gabi!
Omenește vorbind, asta rămâne din ultimul denunț care, în cele din urmă, i-a ieșit și lui Nicolae Bădălău. Cel care, după ce a ”turnat” cam tot ceea ce se știa deja, a avut în cele din urmă inspirația de a pune pe tava sistemului ”capetele” mult dorite în ”noua realitate” politică de la București. Informațiile ”lui nea Nae” fiind atât de precis fructificate, încât nu doar că acestuia i s-a permis să nu mai fie ”al treilea frate Tate” prin Arestul Central, dar mai ales ca și juniorul Gabi să nu stea nici măcar o noapte ”la suferință”. De asemenea, sistemul și-a ținut partea sa de ”deal”, astfel că Gabi Bădălău își va putea petrece arestul la domiciliu alături de Drăgușanca de care este îndrăgostit până peste cap. Și care nu a mai fost nici ea ”împachetată” de DIICOT, tot în contul socrului Nae Bădălău. Cel care, prin denunțul ”Millenium” a făcut posibilă destructurarea, dintr-un singur dosar, a ultimei grupări cu adevărat iohanniste de la vârful Partidului Național Liberal.
Pe ei i-a scăpat de arest Nicolae Bădălău
Grindeanu mai stă o tură!
Iar rostogolirea scurgerii controlate despre ”ăsta a cerut 22 milioane de euro” nu avea cum să nu asigure succesul mediatic al reținerii ”idiotului util” George Alexandru Ivan. Fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București pe care ”NAȚIONAL” îl ”tăvălea” încă de când se afla pe funcție. Astfel că isterizata propagandă operativă s-a repezit să ”înghită” singura parte din rechizitoriul procurorilor anticorupție care i-a fost pusă la dispoziție. Cea cu privire la cel mai neînsemnat nume al ”Lotului Otopeni”…
”…în cauză, există date și probe care arată că în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022, persoana fizică(…), fără calitate specială, direct sau, după caz, prin intermediul inculpatului Ivan George Alexandru ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri (inculpatul asociat în cadrul unei societăți comerciale, cercetat în prezenta cauză) și de la directorul general al unei alte societăți comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 euro și 1.200.000 euro).
Ivan, finul lui Bălan!
În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra ministrului Transporturilor și directorului general al CNAB, că îi va determina să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea unde lucrează directorul general”.
Astfel că restul precizărilor scurse de către procurori despre sume de acum ”ridicole”, de câte 15.000 de euro, aproape că nici nu au mai fost luate în considerare. Toată ”lumea bună” a ”analiștilor părerologi” ducându-se pe ”fenta” diseminată în fluxul informativ. Și anume că ”beneficiarul final” ar fi Sorin Grindeanu. Numai că, de această dată cel puțin, Grindeanu mai stă o tură… Și la cât îi suflă DNA în ceafa lui Mândrescu, nici măcar ploconirea acestuia, în Portul Constanța, în fața noii ambasadoare americane nu îl va mai scăpa prea mult. Numai că, până atunci, uite că nu PSD-ul va fi ”detonat” de ”Dosarul Otopeni”. Sau nu doar PSD-ul… Pentru că „nea Nae” a fost oricum de neoprit, odată ce i s-a dat pixul în mână.
Bălan este NAȘUL!
Tribunalul București s-a ”câcâit” în stilul caracteristic justiției paralele, încercând să împace și ”capra”, dar și ”varza”. Astfel că nu s-a putut anunța decât impunerea arestului la domiciliu inculpaților George Alexandru Ivan, Radu Laurențiu Tănăsescu, Dumitru Cristian Bălan și Cătălin Lăscuț. Ce este drept, numele celui din urmă a atras din nou atenția tuturor cunoscătorilor sistemului. Cei care știu prea bine cine este tatăl ”regelui Duty – Free” -urilor. Numai că, nici acționarul majoritar de la SC Millenium, Cătălin Lăscuț, și cu atât mai puțin directorul său de la SC Millenium Pro Design, Radu Laurențiu Tănăsescu nu sunt cei care vor fi ”exploatați în orb” de către cei care coordonează ancheta Otopeni! Cel mai ”vulnerabil” fiind ”anonimul” om de afaceri Dumitru Cristian Bălan! Și nu neapărat pentru că numele Dumitru Cristian Bălan apare și în dosarul DNA al coruperii unui înalt funcționar al MADR cu cobze din păstrăv, afinată, carne de porc și cașcaval! Sau în cel al împrumutului acordat fostului șef al ANI, Cătălin Macovei.
Mai important fiind, la acest moment operativ, faptul că Dumitru Cristian Bălan este NAȘUL colegului de lot, George Alexandru Ivan!
Lițoi, ginerele ”Țăranului” din Bragadiru
La fel după cum un alt front al anchetei va fi deschis la… Bragadiru! Rechizitoriul procurorilor conținând și un discret paragraf care zdruncină deja încrederea nebună de până acum a liderilor grupului transpartinic de la Bragadiru, că ei unii sunt intangibili! Mai ales la câți polițiști, procurori, judecători și ofițeri de informații s-au mutat pe lângă Cartierul Latin!
” 3. În perioada 29 decembrie 2021- 01 februarie 2023, inculpatul Lițoi Bogdan Șerban, prin intermediul celui de al patrulea inculpat, ar fi primit de la inculpatul, asociat al unei societăți comerciale care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, suma de 15.000 de euro pentru aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB”.
Legătura de rudenie dintre Lițoi și ”Țăranul” care a condus atâta amar de vreme Bragadirul fiind ”pârghia” pe care procurorii pot apăsa de acum oricând…
Thuma Hubert și Iulian Dumitrescu pe ”Lista Neagră”
Thuma Hubert și Iulian Dumitrescu, capi pe ”lista neagră”
Iată însă că, ghinion, acest avertisment pe care îl transmiteam exact în urmă cu două luni celor doi influenți președinți de Consilii Județene din Ilfov și Prahova a venit prea târziu pentru ei… Astfel că, la această oră, în ciuda masivității probatoriului, prioritatea absolută a procurorilor anticorupție este obținerea de la Dumitru Cristian Bălan a celor trei nume ale ”beneficiarilor finali” ai sumelor colectate de către finul George Alexandru Ivan. Cu toate că se știu ele prea bine care sunt… Și cu toate că astăzi ”pedalăm” doar pe dezvăluirile noastre din 25 ianuarie :
”Lista neagră a liberalilor care urmează să fie executați de către un sistem care a întors armele mai ceva ca la 23 August fiind deschisă de către chiar președintele Consiliului Județean Ilfov, Thuma Hubert. Copilul răsfățat al taberei iohanniste din sistem suferind teribil în aceste zile pentru că focoasa blondă pe care a pus-o directoare de Protocol la Aeroportul Otopeni a sărit direct în brațele pesedistului Sorin Grindeanu. Și nu numai…” Astfel că Thuma Hubert își poate bate acum capul mai puțin decât alții, cu privire la cine o fi ”martorul protejat” din acest dosar. În afară de Bădălău, bineînțeles…
La fel cum și în cazul lui Iulian Dumitrescu lucrurile se simplifică odată cu proasta inspirație a acestuia de a se vedea – cu voce tare! – viitorul șef al SRI! Post rezervat generalului Nicolae Ionel Ciucă, imediat după retragerea în diplomație a actualului director Eduard Hellvig. Așa că, dacă l-a ”mâncat” să se dea șef la SRI, acum Iulian Dumitrescu nu are decât să se ”scarpine”…
Heathrow – 63% din cifra de afaceri! Otopeni – 11 euro/mp
Singura apărare posibilă pentru inculpații din Dosarul Otopeni putând pedala doar pe ipoteza că acesta era ”prețul correct”! Cel perceput de către CNAB!
Numai că procurorii au primit deja informațiile care demontează din start această variantă de lucru. Pentru că spațiile comerciale din Aeroportul Otopeni erau închiriate cu 11 euro metrul pătrat… O cotă din profit… Ceea ce, oricum ai calcula, nu are cum să se compare cu ceea ce se întâmplă în toate celelalte mari aeroporturi ale lumii! Pentru că, pe Heathrow, spațiile comerciale se închiriază cu 63% din cifra de afaceri! Pe Aeroportul din Munchen, cu 42 %! Tot din cifra de afaceri! Ci nu din ”profitul declarat”, ca la ”băieții deștepți” de pe Otopeni!
În timp ce până și în mall-urile bucureștene, firmele care închiriază spații mari, de la Zara la H&M, tot achită între 10 și 12 la sută din cifra de afaceri!
Așa că deja se poate vorbi de ”prejudiciul secolului” în Dosarul Otopeni!
ULTIMA ORĂ! NOAPTEA CUȚITELOR LUNGI ÎN SERVICII VA FI DECLANȘATĂ DE AUDIEREA GENERALULUI ANTITERO – SRI, FLOREA CIOBANU! OMUL DE ÎNCREDERE AL LUI SORIN COSMA ȘI FLORIAN COLDEA! SOȚIA CELUI DIN URMĂ TOCMAI FIIND AVANSATĂ, LA EXCEPȚIONAL, LA GRADUL DE GENERAL SRI!
La cea de-a 95-a ediție a Premiilor Oscar a fost prezentată șampania roz Fleur de Miraval a lui Brad Pitt. Dar astăzi, cele mai bune sticle de șampanie oferă și un randament amețitor al investițiilor.
Din ianuarie până în septembrie 2022, o ladă de Salon Le Mesnil 2012( Chardonnay) a urcat cu 232%, de la 3.800 de lire sterline la 12.600 de lire sterline, potrivit Liv-Ex, Bursa Internațională a Vinarilor din Londra.
Indicele Liv-Ex Champagne 50, care urmărește performanța prețurilor pentru recoltele recente ale unei duzini de mărci de top, a fost o vedetă de top, depășind aurul, FTSE, respectabilul S&P 500, precum și Bordeaux First Growths și chiar Burgundia.
Dar cursul de creștere a șampaniei nu s-a terminat, insistă Tom Gearing, directorul executiv al Cult Wines, o companie de investiții în vinuri fine cu sediul în Marea Britanie.
Tendința este pozitivă în ceea ce privește piața Champagne pentru 2023, datorită cererii globale puternice și continue, precum și puterea serioasă a brandurilor. Îmbutelierea de epocă oferă raritate, exclusivitate, potențial de învechire și un istoric bun în timpul recesiunilor economice. Producția mai mică din 2021 și 2022 a restrâns oferta, unele case de top rămânând fără vinuri în toamna anului trecut.
Jamie Ritchie, președintele mondial al departamentului de vinuri și băuturi spirtoase al Sotheby’s, spune că interesul pentru șampanie a crescut în ultimul deceniu, inclusiv în Hong Kong, Singapore și Taiwan.
Licitația „Ethereal Cellar” din Hong Kong, care va avea loc pe 2 aprilie, va include 82 soiuri rare Krug și 60 de Dom Perignon. Licitația din martie a companiei Zachys din White Plains, New York, a inclus 156 de loturi de șampanie.
Mai există un motiv în plus pentru a avea încredere în potențialul de investiții al șampaniei: rămâne un simbol al luxului într-o lume în care a avut loc o explozie a bogăției.
Cele mai apreciate sunt sticlele Dom Perignon(2008), Krug Vintage Brut(2006), Louis Roederer Cristal(2012), Vintage Rare Brut Millesime(2008), Ouriet Grand Cru Millesime Brut(2013) sau Jacques Selosse Grand Cru Extra Brut Millesime(2009). Prețurile variază între 375 și 1800 de dolari.
În ciuda pandemiei, a războiului din Ucraina, a inflației și a recesiunii iminente, produsele de lux au cunoscut un boom anul trecut, iar ediția din 2022 a studiului Bain & Company-Altagamma Luxury a prezis o creștere și mai mare în 2023.
Când First Citizens Bank a fost de acord, în weekend, să cumpere cea mai mare parte din ceea ce a mai rămas din Silicon Valley Bank, a existat un lucru pe care nu l-a dorit absolut deloc.
Deși SVB, al cărei faliment din 10 martie a zguduit sectorul bancar mondial, era cunoscută mai ales pentru că deservea capitaliștii de risc și tehnologii, contractul de cumpărare al First Citizens a făcut tot posibilul să excludă din afacere criptomonedele și împrumuturile susținute de cripto.
Creditorul din Carolina de Nord nu este singurul care are aversiune față de activele digitale. New York Community Bank, care a preluat rămășițele Signature, banca intrată în faliment imediat după SVB, a refuzat să se atingă de averea sa digitală substanțială: 4 miliarde de dolari pe care Federal Deposit Insurance Corporation trebuie să-i returneze urgent clienților.
Potrivit Financial Times, fostul congresman american Barney Frank, care a făcut parte din consiliul de administrație al Signature, susține că băncile au o poziție rigidă față de criptomonede în urma imploziei din noiembrie anul trecut a bursei digitale FTX.
Dar susținătorii bitcoin și ai altor active digitale au o altă teorie: ei consideră a fi un efort concertat al guvernului american de a interzice complet monedele digitale. Denumită „operațiunea chokepoint 2.0”, teoria include prăbușirile Signature și Silvergate, un creditor mai mic care a făcut, de asemenea, multe afaceri cu active digitale, și o serie de acțiuni de reglementare.
Autoritățile de reglementare insistă că încearcă doar să asigure stabilitatea băncilor de riscul și voltilitatea criptomonedelor.Cu toate acestea, afaceriștii cripto au dreptate: atitudinile oficiale s-au înăsprit de la prăbușirea FTX. În anii în care autoritățile de reglementare din SUA s-au angajat în consultări și frământări interminabile, s-au acumulat riscuri masive.
În ianuarie, Fed și alte autorități de reglementare au avertizat oficial băncile să fie atente la „fraude și escrocherii” și la „probleme semnificative de siguranță și soliditate” atunci când lucrează cu companii de criptomonede.
De asemenea, cazurile de aplicare a legii se succed cu repeziciune. Bursa de criptomonede Coinbase, listată în SUA, a fost avertizată că ar putea fi acuzată de încălcări ale valorilor mobiliare.
Luni, Commodity Futures Trading Commission a dat în judecată Binance, susținând că aceasta permite ilegal americanilor să tranzacționeze produse derivate cripto.
Jeremy Allaire, directorul executiv al emitentului de stablecoin Circle, care a parcat 3 miliarde de dolari în rezerve la SVB, a avertizat că represiunea îi împinge pe pasionații de cripto pe „platforme fără supraveghere, cu expuneri bancare și de risc”.
Poate ar fi exagerat. Unii creditori încă mai deservesc companiile de active digitale în mod limitat.Dar nimeni nu licitează în mod deschis pentru a înlocui Signature și Silvergate ca fiind principalele bănci axate pe criptomonede. A venit momentul ca finanțele să facă alegeri dificile în ceea ce privește activele digitale.
Toată lumea vorbește despre inteligența artificială din spatele ChatGPT. Mai puțin observată este piața locurilor de muncă care se dezvoltă în jurul acestei tehnologii, unde astfel de roluri nou create pot fi plătite cu până la 335.000 de dolari pe an.
Iar pentru mulți, o diplomă de inginer în domeniul informaticii este opțională într-o piață înfierbântată.Ei au creat prompt engineering, specialiști care își petrec ziua „convingând” inteligența artificială să producă rezultate mai bune, ajutând companiile să își formeze forța de muncă pentru a utiliza aceste instrumente.
Peste o duzină de sisteme lingvistice de inteligență artificială numite modele lingvistice mari, sau LLM, au fost create de companii precum Alphabet, OpenAI și Meta Platforms. Tehnologia a trecut rapid de la experimente la utilizarea practică, firme ca Microsoft Corp. integrând ChatGPT în motorul său de căutare Bing și în instrumentul de dezvoltare de software GitHub.
Pe măsură ce această tehnologie se înmulțește, multe companii descoperă că au nevoie de cineva care să adauge rigoare la rezultatele lor.
„Este ca un fel de șoptitor al inteligenței artificiale”, spune Albert Phelps, un inginer prompt la Mudano, parte a firmei de consultanță Accenture din Leytonstone, Anglia. „Veți găsi adesea ingineri care provin din domeniul istoriei, filozofiei sau al limbii engleze, pentru că este vorba de un joc de cuvinte. Încerci să distilezi esența sau semnificația a ceva într-un număr limitat de cuvinte.”
Phelps, în vârstă de 29 de ani, a studiat istoria la Universitatea din Warwick, lângă Birmingham, înainte de a-și începe cariera de consultant pentru băncile Clydesdale și Barclays, pe care le-a ajutat să rezolve probleme legate de riscuri și reglementări.
O conferință de la Alan Turing Institute, un institut pentru inteligență artificială finanțat de guvernul britanic, l-a determinat să lucreze la Accenture.
Este prea devreme pentru a ști cât de răspândită este sau va deveni prompt engineering.Paradigma a apărut în 2017, când cercetătorii de inteligență artificială au creat LLM-uri „pre-antrenate”, care ar putea fi adaptate la o gamă largă de sarcini cu adăugarea unei intrări de text uman.
În ultimul an, LLM-uri precum ChatGPT au atras milioane de utilizatori, care se implică cu toții într-o formă de inginerie a prompturilor ori de câte ori își modifică prompturile.
Companii precum Anthropic, un start-up susținut de Google, anunță salarii de până la 335.000 de dolari pentru un „Prompt Engineer and Librarian” în San Francisco.
Klarity, o companie de revizuire automată a documentelor, tot din California, oferă până la 230.000 de dolari pentru un inginer de învățare automată care poate înțelege cum să producă cel mai bun rezultat din instrumentele de inteligență artificială.
În afara lumii tehnologiei, Spitalul de Copii din Boston și firma de avocatură londoneză Mishcon de Reya au publicat recent anunțuri pentru posturi de inginer prompt.
„Este probabil piața IT cu cea mai rapidă mișcare”, spune Mark Standen, care conduce afacerea de personal pentru inteligență artificială, învățare automată și automatizare la Hays în Marea Britanie și Irlanda. „Salariile încep de la 40.000 de lire sterline, dar avem candidați în baza noastră de date care caută între 200.000 și 300.000 de lire sterline pe an”.
În noiembrie, liderii mondiali care au participat la COP27 au convenit să înființeze un fond de „pierderi și daune”, finanțat de țările bogate, pentru a ajuta țările sărace afectate de schimbările climatice.
Acum vine partea dificilă, aceea de a stabili detaliile: săptămâna aceasta, un comitet special al Națiunilor Unite, înființat pentru a planifica fondul, se va reuni pentru prima dată la Luxor, în Egipt. Delegații vor începe să negocieze ce națiuni vor putea beneficia de acest fond, unde va fi găzduit, de unde vor proveni banii și cât de mult ar trebui să contribuie fiecare țară.
În acest moment, fondul este „o găleată goală”, a declarat Lien Vandamme, un activist senior al organizației non-profit Center for International Environmental Law, care se află în Egipt pentru negocieri.O analiză sugerează că adevărata amploare a pierderilor financiare cauzate de schimbările climatice în afara Occidentului ar putea fi de 580 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
O altă analiză a estimat că America datorează 20 de miliarde de dolari pentru pierderile climatice globale în 2022, sumă care ar urma să crească la aproximativ 117 miliarde de dolari anual până în 2030.
Având în vedere că obiectivul permanent al ONU privind toate tipurile de finanțare pentru climă de la țările bogate la cele mai sărace – 100 de miliarde de dolari – nu a fost niciodată atins, umplerea fondului de pierderi și daune cu sute de miliarde de dolari pare o sarcină aproape imposibilă.
Pentru mulți delegați din Sudul global, o cerință cheie este ca fondul să nu vină sub formă de împrumuturi. Multe țări sărace se confruntă deja cu datorii.
Un aspect central al reuniunii din Egipt este faptul că, în ciuda unui acord general potrivit căruia țările bogate responsabile de cele mai multe emisii ar trebui să plătească și că țările sărace care resimt cel mai puternic efectele ar trebui să primească fonduri, globul nu poate fi împărțit în mod clar în doar două categorii de națiuni – „dezvoltate” și „în curs de dezvoltare”.
Cel mai dificil caz este, fără îndoială, China. Clasată din punct de vedere istoric ca țară în curs de dezvoltare, devine din ce în ce mai bogată de la o lună la alta și a emis 11 % din emisiile istorice, al doilea loc după Statele Unite.
La COP27, o coaliție de țări în curs de dezvoltare s-a raliat la cererea Chinei de a fi mai degrabă un beneficiar decât un donator, spre consternarea negociatorilor europeni.
Statele Unite vor fi probabil reticente în a cheltui bani pe un fond din care China se poate alimenta. O altă întrebare nerezolvată este dacă contribuțiile la acest fond vor fi mai degrabă obligații legale decât simple donații voluntare.
Boom-ul jet-urilor private nu dă semne de încetinire. O analiză publicată joi de grupul de campanie pentru protecția mediului Greenpeace a arătat că numărul de zboruri ale acestor avioane în Europa a crescut anul trecut cu 64%, atingând un nivel record de 572.806.
S-a constatat că emisiile generate de avioanele private s-au dublat în regiune, depășind emisiile anuale de carbon pe cap de locuitor a 550.000 de rezidenți ai Uniunii Europene.
Mai mult de jumătate (55%) din zboruri au fost călătorii foarte scurte, sub 750 de kilometri, care ar fi putut fi efectuate cu trenul.
„Creșterea alarmantă a numărului de zboruri cu avioane private este în total dezacord cu toate datele științifice privind clima, care ne spun să reducem imediat emisiile de CO2 pentru a evita un dezastru total”, a declarat pentru CNBC Klara Maria Schenk, responsabil pentru campania Mobility for All Greenpeace.
Cele mai populare destinații pentru zborurile cu avioane private au Nisa(Coasta de Azur), Paris, și al doilea oraș ca populație din Elveția, Geneva.
Datele organizației neguvernamentale Transport & Environment arată că avioanele private sunt de până la 14 ori mai poluante decât avioanele comerciale per pasager și de până la 50 de ori mai poluante decât trenurile.
Asta pentru că, în doar o oră, un singur avion privat poate emite două tone de dioxid de carbon. Între timp, o persoană obișnuită din UE emite 8,2 tone de echivalent CO2 pe parcursul unui an întreg.
Rezervările pentru avioane private au început să se accelereze în ultimii trei ani, iar după relaxarea treptată a restricțiilor Covid-19 cererea a rămas puternică.
Prognozele actuale realizate de KlasJet, o companie exclusivă de charter cu avioane private și corporative, arată că acest sector va reveni la o rată anuală de creștere a pieței de peste 10% în acest an, comparativ cu activitatea de dinaintea pandemiei.
Parlamentul European tocmai a aprobat un proiect de extindere a stațiilor de încărcare pentru vehiculele electrice – câte una la fiecare 60 de kilometri!
Legea prevede, de asemenea, să existe stații de hidrogen la fiecare 200 km.Toate bune și frumoase, dar Bruxelles-ul nu spune cum va fi finanțat proiectul. De unde vor veni banii? De la companii private? Ajutor public european – sau national?
Statele membre ale UE vor avea la dispoziție până în 2030 pentru a instala echivalentul a 3 600 kW de putere de încărcare la fiecare 60 km pe autostrăzile principale și 1 500 kW la fiecare 100 km pe drumurile secundare.
O altă întrebare: care dintre aceste state membre vor respecta calendarul și recomandările? În niciun caz cele din Europa de Est – nu au și nu vor avea infrastructura, mijloacele financiare și tehnice pentru aceste instalații costisitoare.În prezent, majoritatea terminalelor din Europa sunt concentrate în trei țări bogate: Olanda, Germania și Franța.
3,6 MW reprezintă aproximativ 10-12 stații de încărcare ultra-rapidă de tip Ionity, iar aceste stații necesită cabluri de tensiune de secțiune foarte mare, care sunt deosebit de scumpe.Potrivit estimărilor Automobile Magazine, costul fiecărui terminal era de 100 000 de euro, ceea ce înseamnă un milion de euro pentru o zonă de încărcare de 3600 kW.
În plus, autostrăzile sunt departe de transformatoarele de înaltă tensiune – prin urmare, companiile din sector vor cheltui sume importante pentru conectarea la rețea și a atrage suficientă energie.
În privința stațiilor alimentate cu hidrogen, planul pare un eșec. Costul de instalare rămâne foarte ridicat: aproape un milion de euro! Astfel de stații ar viza mai mult camioanele(o nișă foarte scăzută pentru acest combustibil) și ar discredita strategia celor câtorva producători (Toyota, BMW, în special) care au optat pentru hidrogen folosit de vehiculele private.
O analiză a consultanței McKinsey arată că UE va avea nevoie de cel puțin 3,4 milioane de puncte de încărcare publice operaționale până în 2030. Proiectul ar putea costa peste 240 de miliarde de euro.
Redresarea globală și războiul din Ucraina: un cocktail care le-a permis giganților petrolieri chinezi să înregistreze profituri mult mai mari.
Atacul Rusiei în februarie 2022 și sancțiunile occidentale ulterioare împotriva Moscovei exercită presiuni asupra aprovizionării globale și au dus la creșterea prețurilor.
PetroChina a raportat o creștere de 62,1% în ritm anual a profitului net pentru întregul an 2022. Acesta s-a ridicat la 149,3 miliarde de yuani (aproximativ 20 de miliarde de euro), față de 92,1 miliarde de yuani cu un an înainte, a anunțat principalul producător chinez de țiței. Profitul său net aproape că s-a cvadruplat.
China National Offshore Oil Corp (CNOOC), cel mai mare producător de petrol și gaze offshore din țară, și-a dublat profitul net. A ajuns la 141,6 miliarde de yuani (18,9 miliarde de euro), față de 70,32 miliarde de yuani cu un an înainte.
Compania de stat Sinopec, cea mai mare rafinărie din Asia, a raportat un profit net de la 66,3 miliarde de yuani (8,9 miliarde de euro).
Toate cele trei companii se așteaptă ca cererea de petrol să crească puternic în 2023 și în special în China datorită redresării economice.
Pe de altă parte, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special în India şi China.
Ministrul ucrainean al Energiei susține că marile companii petroliere – BP, Chevron, ExxonMobil, Total și Shell – care care au obținut “profituri uimitoare” din cauza creșterilor prețurilor pe parcursul războiului ar trebui să investească o parte din acești bani în reconstruirea infrastructurii energetice distruse a Ucrainei.
În 2022, Uniunea Europeană a cumpărat petrol și gaz rusesc în valoare de 17 miliarde de euro.
Chips and Science Act – care include o sumă de 52 de miliarde de dolari pentru industria semiconductorilor – nu funcționează așa cum s-a dorit.
De fapt, eșecul său iminent este un microcosmos a tot ceea ce este greșit în abordarea actuală a Americii în ceea ce privește construirea de produse.
Deși SUA sunt un lider mondial în proiectarea de vârf a cipurilor, cota sa din producția mondială a scăzut de la 37% în 1990 la un incredibil 12%. Potrivit Bloomberg, Departamentul Apărării are nevoie de aproximativ 1,9 miliarde de cipuri pe an.
Producția de cipuri în SUA durează cu 25% mai mult și costă cu aproape 50% mai mult decât în Asia. Ar fi necesare schimbări politice semnificative pentru ca producătorii americani să fie cât de cât competitivi. În situația actuală, aceștia se confruntă cu trei impedimente serioase – toate impuse de guvern.
Birocrația, în primul rând. Din 1990 până în 2020, timpul necesar pentru construirea de noi fabrici de cipuri a crescut cu 38%. Autorizațiile prevăzute de Clean Air Act pot dura 18 luni. Revizuirile din cadrul National Environmental Policy Act durează în medie patru ani și jumătate. O jumătate de duzină de alte legi federale pot intra în joc, la care se adaugă nenumărate variante de stat și locale.
Cu toate acestea, tehnologia nu stă pe loc pentru aceste petreceri birocratice; astfel de întârzieri nu fac decât să adauge cheltuieli, să descurajeze investițiile private și să împiedice producătorii americani să concureze serios cu rivalii de peste mări.
O altă provocare este faptul că SUA nu dispune de forța de muncă necesară pentru această industrie. După ultimele estimări, ar putea fi nevoie de 300.000 de muncitori calificați în plus doar pentru a finaliza proiectele de fabrici americane, iar cele planificate de Samsung și Taiwan Semiconductor Manufacturing se luptă să găsească lucrători calificați.
O ultimă preocupare este politica. Companiile care speră să obțină o finanțare semnificativă prin Legea privind cipurile trebuie să se conformeze unei serii de noi reguli guvernamentale și sugestii punctuale, menite să avantajeze sindicatele, categoriile demografice favorizate, partenerii comunitari împuterniciți, acces la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile și multe altele.
Asta înseamnă îngrădirea întreprinderilor deja necompetitive cu noi costuri paralizante, în contradicție cu scopul declarat al acestei legi.
Potrivit datelor oficiale transmise de INS, o instituţie a statului, milioane de pensionari au pierdut bani din cauza valului de scumpiri, iar pensia medie a ajuns la puțin peste 1.800 de lei.
Aşadar, sistemul de pensii ar putea intra în colaps. Spre exemplu, în acest moment în județele precum Călărași Giurgiu sau Mehedinți sunt 14 pensionari la 10 salariați.
Avem 5 milioane de pensionari
România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%.
La nivelul județelor, datele arată deloc încurajator: în Teleorman 10 salariați plătesc pensiile a 15 pensionari, în timp ce în Ilfov 10 salariați achită pensiile a doar 4 pensionari.
Și nivelul pensiei medii variază mult între județe, diferența dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 948 lei (1409 lei în judeţul Botoṣani, 1419 lei în judeţul Giurgiu, 1426 lei în judeţul Vrancea, faţă de 2357 lei în judeṭul Hunedoara, 2250 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 2085 lei în judeṭul Braṣov), mai arată datele INS.
Vine o reformă a pensiilor?
După cum arată aceste date INS, se impune o reformă a pensiilor. Problema e că avem exemple alarmante chiar în aceste zile, în Franţa, Spania şi Cehia.
Situația din țările europene care încearcă să modifice mecanismul pensionării arată că astfel de intenții scoate lume în stradă. În timp ce Franța este revoltată din cauza planurilor de ridicare a vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, în Spania pragul este de 65 de ani.
Comisia Europeană presează Spania să lucreze pentru a crea un sistem de pensii mai echitabil și mai sănătos.
1. Au debordat în stradă copiii girafei de polistiren de la Antipa. Mize serioase, nu oricum. Abuzul în serviciu, OUG 13, în fine, un kikiri-mikiri de amploarea asta. Un fel de bigi-bigi cu mac face bine la stomac. Despre PNRR n-au suflat o silabă în limba de suflet – giboneza corporatistă. PNRR – o nimica toată. Trei miliarde de euro. PNRR e o inginerie sofisticată făcută de useristul Ghinea. Cum a făcut ingineria? Cu cine? Cu el însuși, specialistul. PNRR e legal? E constituțional? Și în favoarea cui? Am înțeles că România e singura țară în care PNRR s-a negociat în secret. Cumva „noaptea, ca hoții”? USR lucrează netransparent? PNRR înseamnă sau nu subminarea economiei naționale?
2. E distracție mare. Iar ne amenință useriștii că pleacă din țară. Asta e ca „tată, dacă nu-mi cumperi ciocolata aia, mă sinucid.” Cine vrea să se sinucidă nu amenință, nu face panaramă. Chiar se sinucide. Scurt, demn și discret. Cine vrea să plece din țară chiar pleacă, fără să dramatizeze pe centurile de socializare. Pleacă în zori, să nu-l vadă vecinii. Chestia asta îmi aduce aminte de o poveste cu Fănuș Neagu la Olimp. Soția și fiica lui coborau pe rând din cameră și îi spuneau „dacă nu te ridici de la masă, mâine plecăm la București!” Așa s-a întâmplat la 10 seara. Și la 10.30. Și la 11. Și la 11.30. La 12, când a auzit a cincea oară „dacă nu te ridici de la masă, mâine plecăm la București”, Fănuș Neagu a răspuns „vedeți că aveți un tren la șase jumate!”
3. Definiția perversității: un nene zice ce gândește, tu n-ai argumente și vii cu aluzii din categoria „ești omul Moscovei”. Împotriva Rusiei au luptat bătrânii care au ajuns în Siberia fiindcă l-au înjurat pe Stalin la un chef. Tu îl înjuri pe Putin pe centurile de socializare, nu pățești nimic, dar ești viteaz. Oricum, ești mai simpatic decât prostoboii care fac anticeaușism la seral. Am practicat și eu sportul ăsta până prin 2010, am fost și eu ridicol.
4. Aloooo, domnii din partidul psihotrop! Deci plecați, da? Aveți waze la trotinete? Buuuun. Rute ocolitoare: Hau-hau și Bau-Bau. Și acum porniți! Let’s take street cutare-cutare. In three hundred metters, turn left on street Corupția ucide, ocoliți fundul Girafei de la Antipa, care vă patronează, dar nu vă opriți la Monte Carlo, pentru că acolo e plin de ucraineni care suferă mâncând pâinea dulce a exilului. Ați ajuns? Aaaa, nici n-ați plecat? Păcat. Occidentul are nevoie de ospătari militanți.
Nicu Covaci (75 ani) a ajuns miercuri seară la Urgențe, la spitalul județean din Arad. Artistul se află alături de formație și de echipa filmului „Phoenix: Povestea” într-un turneu național.
Cadrele medicale au intervenit de urgență, iar după investigațiile medicale, Nicu Covaci s-a întors pe scenă.
Transportat la spital înainte de concert
Artistul și-a îngrijorat fanii după ce a fost transportat de urgență la spital, chiar înainte de concert. Artistul se află în turneu național cu filmul Phoenix: Povestea, iar seara trecută s-a simțit rău chiar înainte de concert. Nicu Covaci se pregătea să urce pe scena clubului Flex, în cadrul concertului „Cei ce ne-au dat nume’, dar nu a mai mers la spectacol.
Surse din cadrul spitalului au declarat că starea lui Covaci, la sosire, nu era foarte bună, prezentând frisoane și semne de viroză. „I-au făcut investigații și acum a plecat înapoi la concert”, au transmis, în jurul orei 22:30, surse din cadrul unității medicale.
Între timp, trupa Phoenix a urcat pe scena clubului arădean și le-a spus spectatorilor ce s-a întâmplat și de ce liderul nu este pe scenă. La un moment dat, vocalistul trupei, Costin Adam, l-a sunat pe Covaci de pe scenă, pentru a-i transmite încurajările publicului.
N-a fost primit în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România
Nicu Covaci, fondatorul trupei Phoenix nu a fost primit în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Artistul a încercat de multe ori să intre în rândul cântăreților care fac parte din UCMR. Recent, Nicu Covaci a declarat că nu a reușit să întrunească punctajul necesar admiterii în UCMR.
„După 50 de ani în care am compus atâtea piese și au încasat bani de pe urma lor, mi-au dat și mie o mică părticică, este drept”, a spus Covaci.
Credit Suisse, unul dintre cele mai vechi grupuri bancare din Europa, a fost preluat de UBS (Union de Banques Suisses/Unione di Banche Svizzere), un rival tradițional de-al său.
În urma fuziunii, UBS ajunge să aibă active de peste 800 de miliarde de euro – sumă comparabilă cu Produsul Intern Brut al Elveției.
Raportul, după 2 ani de investigaţii
Raportul, publicat miercuri, detaliază concluziile investigaţiei de doi ani a comisiei şi devine mai important, având în vedere criza bancară care se profilează.
Banca a pledat, în mod notoriu, vinovată în 2014, la acuzaţii penale, pentru că a ajutat, ”cu bună ştiinţă şi intenţie” mii de clienţi din SUA să-şi ascundă activele şi veniturile offshore faţă de IRS.
Credit Suisse a recunoscut la acea vreme că a folosit entităţi false, a distrus înregistrările conturilor şi a livrat numerar clienţilor americani pentru a preveni detectarea de către IRS, acceptând să prevină evasiva fiscală din SUA, ca parte a acordului său de recunoaştere.
Nu este clar la ce răspundere potenţială este expusă UBS ca urmare a raportului, dar un avocat al avertizorilor susţine că banca ar trebui să plătească până la 1,3 miliarde de dolari.
Şi oligarhii ruşi au bani acolo
În conturile Credit Suisse se află și aproximativ 11 miliarde de euro deținute de oligarhi ruși, iar fondurile au fost înghețate ca urmare a pachetului occidental de sancțiuni aplicate Rusiei după invadarea Ucrainei, în primăvara lui 2022.
Fuziunea, însă, cu UBS nu a calmat piețele, iar investitorii privesc în continuare cu reticență viitorul Credit Suisse.
Există categorii privilegiate de români, care vor încasa salariul mai repede decât de obicei, în luna aprilie 2023. Decizia a fost luată pentru că ziua de salariu se suprapunea cu Vinerea Mare, zi nelucrătoare.
Salariile aferente lunii martie 2023 pentru profesori și alți angajați subordonați Ministerului Educației vor fi plătite pe 11 aprilie, cu trei zile înainte de ziua obișnuită, potrivit unui ordin emis de ministrul Finanțelor.
295.000 angajați, beneficiarii deciziei
Ordinul Ministerului de Finanțe urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, iar măsura vizează aproape 295 de mii de angajați. Conform calendarului anului școlar 2022-2023, data de 11 aprilie este a cincea zi din vacanța de Paști.
Paștele ortodox este, în acest an, pe 16 aprilie, iar elevii și profesorii se întorc la școală miercuri, pe 19 aprilie, în modulul 5, ultimul din acest an școlar.
Se pare că şi Academia Română va face plata pe 11 aprilie pentru angajații instituției. Alte ministere vizate de ordin sunt Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), dar și instituțiile următoare: Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Ele ar urma să facă plățile pe 12 aprilie.
În ultima perioadă, mulți dintre românii care au mers la magazin să cumpere ulei de floarea soarelui sau alte produse „de bază” din coșul cu alimente, cum ar fi zahărul, au constatat că prețul acestora a crescut considerabil. Și nu sunt singurele produse aflate în această situație.
Mai nou, s-a aflat că au fost declanșate, la nivelul Consiliului Concurenței, trei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piețele producției de ulei de floarea soarelui, unt și zahăr. Mai mulți producători s-au trezit „vizitați”, pe neanunțate, de către inspectorii de la Concurență.
Potrivit unui comunicat de presă transmis joi, 30 martie, Consiliul Concurenței investighează 13 producători de ulei de floarea soarelui, unt și zahăr.
Ce spune Chirițoiu
„Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creșterea inflației, și s-au înțeles să crească suplimentar prețurile de vânzare pentru unele produse, obținând, astfel, profituri mai mari, nemeritate.
Dacă, în urma investigațiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancționa drastic”, declară Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Inspecții inopinate la mai multe firme
Ca urmare a acestor suspiciuni, inspectorii din cadrul instituției au ieșit pe teren și au făcut mai multe inspecții neanunțate, la sedii și puncte de lucru ale mai multor firme ce produc și vând ulei de floarea soarelui și unt. Controale s-au făcut și la firme care fabrică și comercializează zahăr.
„Astfel, în cadrul celor trei investigații s-au desfășurat inspecții inopinate la sediile și punctele de lucru ale mai multor firme de pe piața producției și comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge România SRL, Expur SA, Prutul SA și Ardealul SA, dar și de pe piața producției și comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Albalact, Covalact și Dorna Lactate (parte din grupul Lactalis), Friesland România SA, Lacto Food SRL și Fabrica de Lapte Brașov (Olympus).
În ceea ce privește piața fabricării și comercializării de zahăr s-au derulat inspecții la firmele Agrana România SRL, Pfeifer & Langen România SRL și Lucsor Impex SRL”, se precizează în comunicatul de presă al Consiliului Concurenței.
Se va analiza documentația
În cadrul acestor inspecții inopinate s-au ridicat o serie de documente, care urmează să fie analizate de către specialiști. Se așteaptă, așadar, concluziile acestor investigații ale autorității de Concurență.
„Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor”, se subliniază în mesajul transmis de la nivelul Consiliului Concurenței.
Un caz cu acuzații grave se află în atenția oamenilor legii din vestul țării, mai exact din județul Arad. Acuzații ce planează asupra unui bărbat, cetățean străin, care ar fi fost chiar voluntar la o fundație destinată protejării minorilor aflați în situații vulnerabile.
E vorba despre un cetăţean german în vârstă de 76 de ani, voluntar în oraşul Lipova la o fundaţie de protecţie a minorilor, potrivit agerpres.ro, care a fost reţinut pentru că ar fi violat doi copii, ce fuseseră instituţionalizaţi la o casă de tip familial. Copii în vârstă de 13 şi 16 ani.
Bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore pentru agresiune sexuală în formă continuată şi două infracţiuni de viol, a precizat, joi, pentru Agerpres, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, Brigitte Sighete.
I-ar fi dus pe copii în locuința sa
Potrivit reprezentantei Parchetului, germanul era voluntar la fundaţia care ar fi trebuit să protejeze minorii cu vulnerabilităţi. Doar că el i-ar fi dus în locuinţa sa pe doi dintre copii, în mai multe rânduri, pentru a întreţine cu aceştia relaţii sexuale. Totodată, s-a mai aflat că acești copii ar fi fost plătiţi pentru asta de către bărbatul ajuns în vizorul anchetatorilor.
Bărbatul de 76 de ani urmează să ajungă, joi, în fața magistraţilor Judecătoriei Lipova, cu propunere de arestare preventivă.
Despre suspectul din acest caz cu acuzații cutremurătoare s-a mai aflat că venea de mai mulți ani în orașul arădean Lipova, dar și că fundaţia la care era voluntar era susţinută financiar din Germania.
După ce a fost reținută pentru 24 de ore, apoi aflându-se faptul că a fost pusă sub control judiciar, după ce a fost prinsă „pe picior greșit” de poliție, și anume după ce ar fi urcat la volan băută și sub influența unor substanțe interzise, tânăra cunoscută drept „Contesa digitală” a ales să transmită un mesaj prin intermediul unei rețele de socializare.
Ana Morodan a postat un mesaj, joi dimineață pe Instagram – rețeaua de socializare pe care are 470 de mii de urmăritori – o primă reacție scrisă după ce a ajuns în vizorul oamenilor legii. Cu doar câteva ore înainte, ea declarase în fața presei că ia somnifere, negând, însă, faptul că ar fi consumat droguri. „Nu am consumat droguri”, a spus Ana Morodan. „Pentru că iau medicamente şi servesc somnifere care sunt pe rețetă”, a mai susținut aceasta, întrebată de ce a ieșit pozitivă testarea.
În mesajul postat pe Instagram, ea se adresează din capul locului tinerilor care o urmăresc, cu gândul să devină la rândul lor influenceri. „Să nu vă credeți mai puternici decât viața, să nu va lăsați seduși de celebritate și să riscați totul pentru asta”, îi sfătuiește Ana Morodan.
Tânăra influencer cunoscută drept „Contesa digitală” recunoaște că a greșit, spune că regretă că a dezamăgit și se declară „recunoscătoare că n-am făcut și mai mult rău”. Mai mult, ea dă ca exemplu situația dintr-o comunitate din Africa, acolo unde, susține Ana Morodan, „când un om greșește, tot satul vine și îl mângâie și îl îmbrățișează”.
Mesajul integral al „Contesei Digitale”
„Pentru copiii și tinerii care mă urmăresc și care visează să fie și ei influenceri. Nu faceți ca mine.
Să nu vă credeți mai puternici decât viața, să nu va lăsați seduși de celebritate și să riscați totul pentru asta. Să nu vă faceți că zâmbiți și că sunteți fericiți când nu mai e niciun pic de soare în viața voastră. Nu merită.
Pentru toți ceilalți, am greșit, îmi pare rău că v-am dezamăgit și sunt recunoscătoare că n-am făcut și mai mult rău.
Am vrut doar să fiu o fată iubită și fericită. Acum mi-aș dori să fie posibilă o lume că într-o poveste pe care am auzit-o odată.
Într-o comunitate din Africa, când un om greșește, tot satul vine și îl mângâie și îl îmbrățișează. Ei cred că toți suntem buni și avem nevoie mai mult că oricând de înțelegere și dragoste umană, atunci când greșim.
Fiind blânzi cu cel care a greșit, îl ajută să se reconecteze la natura lui adevărată, cea bună. Aveți grijă de mintea și sufletul vostru”, a ales să transmită Ana Morodan, în 30 martie, prin intermediul unui mesaj postat pe contul său de Instagram.
Ana Morodan, cunoscută drept „Contesa digitală”, a ajuns să fie cercetată sub control judiciar, după ce în primă fază a fost reținută. Ea ar fi condus băută și sub influența influența substanțelor psihoactive.
Orele trecute, la ieșirea din arest, tânăra a negat faptul că ar fi consumat droguri. „Nu am consumat droguri”, a spus Ana Morodan.
„Şi atunci de ce ai ieşit pozitivă?” – a întrebat-o un reporter. Iar răspunsul Anei Morodan a fost următorul: „Pentru că iau medicamente şi servesc somnifere care sunt pe rețetă”. Totodată, tânăra influencer a negat faptul că ar combina medicamentele cu alcoolul.
„Am condus fără carnet. Gataaa”, declarase anterior „Contesa digitală”, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor care au vrut să afle ce s-a întâmplat, după ce a fost oprită de poliție, în două rânduri, în aceeași zi – respectiv marți, 28 martie.
Imagini cu Morodan după ce a fost oprită de poliție, în trafic
Totodată, au apărut imagini cu momentul în care Morodan a fost oprită de poliție. În înregistrarea video se vede cum vedeta este dusă de braț de un polițit, către autospeciala oamenilor legii. Dar și imagini cu mașina acesteia surprinsă în trafic, în timp ce aceasta pare că nu ține banda de mers. Autoturismul – filmat de alți participanți la trafic – încalcă linia continuă.
Ce a anunțat Poliția
„La data de 28 martie a.c., polițiștii din cadrul Brigăzii Rutiere, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe raza sectorului 1, au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autovehicul la volanul căruia se afla o femeie. Conducătoarea autovehiculului nu s-a conformat, și-a continuat deplasarea, moment în care a intrat în coliziune cu două autovehicule.
Conducătoarea autovehiculului nu s-a conformat, și-a continuat deplasarea, moment în care a intrat în coliziune cu două autovehicule.
În urma accidentului de circulație au rezultat doar pagube materiale.
După stabilirea identității conducătoarei auto, polițiștii i-au solicitat să fie testată atât pentru stabilirea prezenței alcoolului în aerul expirat cât și pentru stabilirea preliminară a prezenței în organism a substanțelor psihoactive cu aparatura din dotarea Brigăzii Rutiere, însă a refuzat.
În acest context, polițiștii au procedat la conducerea persoanei în cauză la sediul INML în vederea prelevării de mostre biologice, unde și de această dată a refuzat.
În cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 337 din Codul Penal.
Totodată, în aceeași zi, în jurul orei 22:20, polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere, în timp ce desfășurau activități de control în trafic pe o stradă din sectorul 1, au oprit un autovehicul condus de o persoană de sex femeiesc.
După stabilirea identității, au efectuat verificări cu privire la situația juridică a dreptului de a conduce, iar cu această ocazie au constatat faptul că, femeia figura cu permisul de conducere reținut ca urmare a dosarului de cercetare penală întocmit în conformitate cu prevederile art. 337 din Codul Penal.
De asemenea, polițiștii au procedat la testarea cu aparatul Alcooltest, care a indicat o valoare de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În urma testării preliminare cu aparatul DrugTest, a relevat prezența în organism a substanțelor psihoactive.
În acest context, conducătoarea autovehicului a fost condusă la sediul INML în vederea prelevării de mostre biologice, iar în cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 335 alin. 2 și 336 alin.2 din Codul Penal:
În baza probatoriului administrat în cauză, organele de cercetare penală din cadrul Brigăzii Rutiere au dispus reținerea femeii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată Parchetului de pe lângă Judecătorului Sectorului 1 în vederea luării unei măsuri preventive”, a transmis Poliția.
Două elicoptere Blackhawk ale armatei americane s-au prăbușit, miercuri seară, în timpul unui antrenament. Nu se știu informații despre starea membrilor echipajului.
Se crede că mai multe persoane au fost ucise după ce două elicoptere ale armatei americane s-au prăbușit în Kentucky, anunță joi BBC.
Potrivit presei locale, incidentul a avut loc în jurul orei locale 21:35 și este posibil ca până la nouă persoane să fi fost ucise.
Aparatele de zbor s-au prăbușit în Trigg County, care se află în apropiere de baza militară Fort Campbell.
BREAKING NEWS: Multiple fatalities expected after two Blackhawk helicopters crash near Fort Campbell https://t.co/J0d43saECP
According to a local radio report, „up to nine people may have been killed” in crash of two U.S. Army Blackhawk helicopters during a training incident in Kentuckyhttps://t.co/vwI9uF0umy
Într-o declarație pentru BBC, un purtător de cuvânt al Fort Campbell a declarat că două elicoptere HH60 Blackhawk s-au prăbușit în timpul „unei misiuni de antrenament de rutină”.
„Starea membrilor echipajului este necunoscută în acest moment”, s-a mai transmis după incident.
Se va face o anchetă pentru a se stabili circumstanțele care au dus la producerea incidentului. S-a mai aflat că elicopterele implicate aparțineau 101st Airborne Division – Diviziei 101 Aeropurtate.
❗️Two US army Black Hawk helicopters crash on training mission in Kentucky
Crew members were flying two Black Hawk helicopters that crashed at about 10pm on Wednesday (March 29) in Trigg County. The cause of the crash is under investigation.#BlackHawk#crash#Kentucky#USApic.twitter.com/fWg8p35vF7
— International Crisis Room 360 (@ICR360) March 30, 2023
De-a lungul anilor, catrenele faimosului Nostradamus au fost îndelung analizate și discutate. S-a vorbit despre faptul că unele profeții ale astrologului și medicului francez s-au adeverit.
Enigma din spatele catrenelor atribuite profetului se menține la sute de ani de la moartea acestia, în 1566.
Fie că apar în atenție la începutul unui an calendaristic, fie în contextul unor evenimente majore pentru omenire, catrenele lui Nostradamus continuă să fie un izvor de incertitudine, din cauza modului în care sunt scrise.
„Violență distrugere, ‘Romainie’ va suferi”
În acest context, la peste un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, urmare a invaziei declanșate de Rusia, în februarie 2022, revin în atenție profețiile lui Nostradamus. În catrenele sale, Nostradamus ar fi vorbit și despre războiul care vine din Rusia ”în anul cu doi doi”, amintește, joi, site-ul stiripesurse.ro.
„Din Rusia se apropie în masă / Distrugătorul va ruina acel oraș / Violență distrugere, ‘Romainie’ va suferi/ Astfel, flăcările Marelui Război nemaiputând fi oprite”, ar fi fost profeția venită din direcția lui Nostradamus.
Conform sursei citate, analizând cele spune de Nostradamus, acesta susține că următorul război va începe chiar din Rusia, însă specialiștii spun că termenul de „Romainie” ar fi o greșeală de ortografie și că, de fapt, nu ar fi vorba de numele țării noastre.
Pe de altă parte, prezicătorului francez i se atribuie și predicția că omenirea se va confrunta cu un război climatic în anul 2022. Mai mult, acesta ar fi prezis o perioadă de foamete care se va accentua, dar și o migrație în masă. Aspect pe care mulți l-au asociat cu situația din Ucraina și cu faptul că, de la începutul războiului, un număr mare de ucraineni au părăsit granițele statului, căutând refugiu în alte state, fugind din calea conflictului.
Atacul Rusiei în februarie 2022 și sancțiunile occidentale ulterioare împotriva Moscovei exercită presiuni asupra aprovizionării globale și au dus la creșterea prețurilor.
