Venit taman din insula Reunion, Steven Maillot, în vârstă de 23 de ani,  s-a alăturat uzinei ArcelorMittal din Eisenhüttenstadt, Germania, pentru un stagiu de ucenicie la gigantul siderurgic.

Oțelăria este unul dintre cele mai afectate sectoare de deficitul de lucrători calificați, care zdruncină cea mai mare economie a Europei și devine o amenințare majoră pentru viitorul acesteia.

Confruntat cu această problemă, guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz urmează să adopte un proiect de lege care vizează flexibilizarea regulilor de obținere a vizelor și a permiselor de muncă pentru cetățenii țărilor din afara UE.

De exemplu, în curând nu va mai fi necesar să se prezinte un contract de muncă pentru stabilirea în Germania, deoarece acesta va fi înlocuit cu un sistem de puncte care va măsura „potențialul” de integrare al solicitanților.Scopul este de a atrage mai mulți angajați. Berlinul merge astfel împotriva tendinței generale din Europa de închidere a frontierelor în fața imigrației.

Pentru Steven, un salariu mai bun și perspective de carieră l-au făcut să decidă să-și părăsească insula pentru acest oraș de lângă granița cu Polonia, la granița de est a Germaniei. O ușurare pentru ArcelorMittal, al cărui director regional, Reiner Blaschek, recunoaște că este „din ce în ce mai dificil” să atragă tineri stagiari ca el.

Lipsa de lucrători calificați a devenit o adevărată bătaie de cap. Două milioane de locuri de muncă sunt în prezent neocupate, pe măsură ce generația baby-boomer se pensionează în masă.Populația Germaniei „nu va fi suficientă” pentru a compensa lipsa de lucrători,  a avertizat Scholz. Prin urmare, “vom deschide canalele pentru imigrația legală”.

Din cauza îmbătrânirii populației, se așteaptă ca piața forței de muncă să piardă șapte milioane de persoane până în 2035 dacă guvernul nu face nimic, potrivit unui studiu al Institutului pentru cercetarea pieței muncii (IAB).

În toate sectoarele, 44% dintre companiile germane intervievate de institutul Ifo au declarat că au fost afectate de lipsa forței de muncă în acest an.

Europa a trecut prin iarna unei crize care a amenințat să blocheze aprovizionarea cu energie și să îi copleșească economia, dar oficialii avertizează că această criză nu s-a încheiat.

Temerile legate de pene de curent și de lipsa de căldură în locuințe au dispărut deocamdată, iar rezervele de gaz rămân mult mai pline decât în mod normal.

Dar tocmai aprovizionarea cu gaze prezintă un risc: regiunea nu se va mai putea baza pe livrările prin conducte din Rusia, iar oficialii UE fac presiuni asupra companiilor pentru a pune capăt importurilor de GNL din această țară.

Rusia a reprezentat 14% din totalul importurilor europene de gaz lichefiat anul trecut, a declarat Leo Kabouche, analist la Energy Aspects Ltd. Dacă Europa ar interzice aceste fluxuri, pierderea ar fi „semnificativă și ar fi extrem de dificil de înlocuit”.

Factorul China

Importurile record de GNL au constituit coloana vertebrală a eforturilor europene de a face față crizei. Agenția Internațională a Energiei a avertizat că Europa se confruntă în continuare cu riscul unei penurii de aprovizionare în acest an, cu excepția cazului în care va reduce și mai mult consumul, cea mai mare necunoscută fiind cererea de GNL a Chinei.

Agenția are o diferență de 40 de miliarde de metri cubi între cea mai mare și cea mai mică estimare pentru importurile nete de GNL ale națiunii în acest an. Aceasta reprezintă echivalentul a aproximativ 8% din cererea totală a Europei de anul trecut.

Redresarea cererii industriale

Există semne că utilizarea gazelor naturale în industrie – care a reprezentat aproape jumătate din reducerea totală a cererii în Europa anul trecut – se redresează. Tendința se observă în industriile de rafinare a petrolului și petrochimică din Spania, Țările de Jos și Franța, unde este mai ușor să se schimbe combustibilii decât în alte sectoare.

Analiștii de la Goldman Sachs Group au estimat că prețurile la gaze ar putea să se dubleze față de nivelurile actuale dacă cererea industrială revine. Potrivit consultantului Rystad Energy, utilizarea gazului pentru electricitate a depășit în unele momente ale lunii trecute cea a cărbunelui.

Invazia trupelor lui Putin în Ucraina a trezit la realitate o Europă dependentă de gazul rusesc. Renunțarea la această dependență are un cost uriaș.

Pe lângă refugiați, Europa este inundată de grâne din Ucraina. Cu rezultate devastatoare pentru fermieri.

Accesul fără taxe vamale al Ucrainei la UE a provocat o supraofertă de cereale în țările vecine, provocând o prăbușire a sectorului agricol regional și ducând la plângeri că Bruxelles-ul plătește fermierilor compensații prea mici.

UE a eliminat anul trecut  taxele vamale și cotele la importurile de cereale ucrainene și a redirecționat o parte din transporturile pe care Rusia le bloca în porturile din Marea Neagră prin intermediul drumurilor și rețelelor feroviare din Polonia și România. Însă cerealele ucrainene ieftine disponibile brusc pe aceste piețe au subminat producătorii locali.

„Fermierii din România sunt cei mai afectați de tranzitul cerealelor care vin din Ucraina”, a declarat Alexandru Baciu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, citat de Financial Times.

În cadrul unei reuniuni a Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus ca agricultorii din UE afectați să primească în total 56,3 milioane de euro pentru a atenua consecințele provocate de o „ofertă excesivă” de importuri de cereale din Ucraina. România ar urma să primească cea mai mică sumă, de 10 milioane euro, în timp ce Poloniei i s-au alocat 29,5 milioane,  iar Bulgariei 16,7 milioane.

La sfârșitul lunii ianuarie, România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia au înaintat o scrisoare comună către UE, solicitând un „răspuns urgent” pentru a limita impactul unei „creșteri semnificative” a cerealelor ucrainene pe piețele locale.Baciu a afirmat că oferta de bani a UE este „infimă, dacă nu cumva este o bătaie de joc față de problema cu care ne confruntăm”.

Grupurile comerciale din România –  inclusiv Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști –  au amenințat cu proteste la nivel național pentru aceste „compensații derizorii”.

Logistica reprezintă o problemă în România, unde porturile s-au concentrat în principal pe cerealele ucrainene și sunt acum pline de mărfuri pe care nu le pot manipula, a avertizat Cezar Gheorghe, consilier la Ministerul Agriculturii.

În timpul unei vizite la București, luni, președintele Consiliului European, Charles Michel, a recunoscut rolul jucat de România în crearea unor rute de export alternative pentru Ucraina. „Dar știu că acest lucru i-a afectat în mod negativ pe fermierii români”, a spus el. „Ar trebui să analizăm posibilitatea de a crește această sumă”. Michel ar trebui să știe că fermierii români nu pot trăi cu „ar trebui” și slava Ucraina. România este un exportator de grâne, nu transportatorul grâului ucrainean.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a cerut, de asemenea, o sumă mai mare, descriind oferta de la Bruxelles ca fiind „inadecvată”.

Dolarul și-a pierdut o parte din strălucire în timpul iernii. Cele două elemente de putere, respectiv statutul său de refugiu și faptul că este susținut de cea mai puternică economie din lume, se estompează.

Iar acum, un alt sprijin pentru dolar se clatină pe fondul îndoielilor cu privire la cât de mult va crește Rezerva Federală a SUA ratele dobânzilor. Se pare că dolarul va suferi o perioadă prelungită de slăbiciune.

Acest lucru nu are nicio legătură cu poziția de neegalat a dolarului ca monedă de rezervă la nivel mondial. Dar ceea ce nu este atât de bun pentru valoarea relativă a dolarului este mai bun pentru restul lumii, deoarece este nevoie de mai puțină atenție pentru a ține pasul cu dolarul.

Asta a dus creșteri supradimensionate ale ratelor dobânzilor pentru a susține evaluările valutare, dincolo de ceea ce politica monetară a trebuit să facă pentru a răspunde cerințelor interne specifice privind combaterea inflației.

Criza bancară regională din SUA, care a dus la falimentul a trei bănci până în prezent, este tipul de eșec care ar putea grăbi o recesiune economică. În plus, percepția de siguranță a dolarului este subminată dacă sistemul său bancar se află sub presiune, mai ales dacă restul sistemului financiar mondial nu este afectat în mod similar; eșecul Credit Suisse Group  este perceput ca un caz izolat și, ceea ce este important, nu a dus la o creștere bruscă a dolarului.

Orice pereche valutară este o combinație de valoare relativă, iar cea mai importantă comparație din punct de vedere comercial este cea cu euro.Banca Centrală Europeană a mers mai departe cu o nouă majorare de 50 de puncte de bază la 16 martie, în timp ce Fed a ales să joace mai sigur cu o majorare mai modestă de un sfert de punct.

Schimbarea percepțiilor privind traiectoria probabilă a ratelor băncilor centrale se reflectă în creșterea euro cu 12,5% în ultimele șase luni, până la peste 1,08 euro pentru un dolar, inversând o perioadă de 11 săptămâni între august și noiembrie anul trecut, când moneda comună a scăzut sub paritate față de dolar.

Potrivit economiștilor intervievați de Bloomberg, probabilitatea unei recesiuni în zona euro s-a redus aproape la jumătate în acest an, ajungând sub 50%. Acum este mai mică decât cea a SUA, care ar avea o posibilitate de 60% de contracție prelungită.

Este o schimbare notabilă a așteptărilor, deoarece zona euro a fost pe marginea prăpastiei recesiunii înainte de pandemie și a suferit cel mai mult din cauza creșterii prețurilor la gazele naturale de la invazia Rusiei în Ucraina.

Regula generală tipică este că marile centre de export de producție din zona euro beneficiază de un dolar mai puternic, ceea ce face ca produsele lor să pară mai ieftine; dar creșterea bruscă a prețurilor la energie i-a plasat în aceeași barcă cu toate celelalte economii dependente de hidrocarburi.

Totuși, cele mai mari câștiguri de pe urma unui dolar relativ mai slab au fost înregistrate în Europa de Est și America de Sud, peso-ul chilian înregistrând o creștere de 22,5%.

Este de remarcat faptul că aceste câștiguri provin din țările importatoare de energie, care au fost cel mai puternic afectate de creșterea prețurilor la gaze. Întrucât majoritatea complexului mondial de mărfuri are prețul în dolari, o apreciere a valorii monedelor locale în raport cu dolarul oferă un răgaz foarte necesar.

Cu toate acestea, aprecierea bruscă a dolarului în 2021 și în cea mai mare parte a anului trecut a cauzat numeroase probleme atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în cele dezvoltate, deoarece băncile centrale s-au grăbit să crească ratele dobânzilor pentru a evita ca propriile monede să se prăbușească pe măsură ce Fed a înăsprit condițiile.

Lumea va fi recunoscătoare pentru calmul unei valori mai moderate pentru moneda de rezervă globală.