Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a fost pus sub acuzare de către o instanță judiciară din New York, respectiv de către marele juriu din Manhattan. Decizia reprezintă o premieră în cazul unui fost președinte al SUA. Și vine în contextul în care Trump vrea să candideze pentru un nou mandat la Casa Albă.
De altfel, Trump a și reacționat după ce s-a aflat decizia. Fostul președinte american susține că punerea sa sub acuzare este o „persecuție politică”, potrivit BBC.
„Democrații au mințit, înșelat și furat în obsesia lor de a încerca să-l ‘prindă pe Trump‘, dar acum au făcut ceva de neconceput – au inculpat o persoană complet nevinovată într-un act de interferență electorală flagrantă”, a mai spus fostul președinte. Totodată, el l-a numit pe procurorul din Manhattan, Alvin Bragg, o „rușine” susținând că „face treaba murdară a lui Joe Biden”.
Decizia va genera cu siguranță unde de șoc în toată țara, împingând sistemul politic american în ape neexplorate, notează CNN, și asta pentru că nu a văzut niciodată pe unul dintre foștii săi lideri confruntat cu acuzații penale, cu atât mai puțin în timp ce candidează din nou la președinție. Vă amintim că Donald Trump vrea să candideze o dată în plus pentru funcția de președinte, în 2024.
Stormy Daniels first reaction to the news of Donald Trump’s indictment? “She was surprised, honestly, even though it was mostly expected,” her lawyer told USA TODAY. https://t.co/jGcXZzsqeL
CNN reports historic breaking news: Former President Trump has been indicted by a Manhattan grand jury in connection with the Hush Money payments scheme. This is the first time a former president has been indicted in U.S. history. Exact charges are unknown. #TrumpIndictmentpic.twitter.com/RKD53dvu8N
JUST IN: A Manhattan grand jury has voted to INDICT Donald J. Trump for his role in paying hush money to a porn star, marking him as the first former president to face criminal charges!
The Manhattan District Attorney’s office filed the sealed criminal indictment, and it is… pic.twitter.com/H0VOUHZS2b
Trump e cercetat în dosarul unei plăți pe care avocatul său ar fi făcut-o către o actriță de filme pentru adulți, în ultimele zile ale campaniei electorale din 2016, potrivit stirileprotv.ro. E vorba despre Stormy Daniels. Actrița ar fi primit 130.000 de dolari ca să nu mai vorbească despre o așa-zisă aventură pe care ar fi avut-o cu fostul președinte american. Autoritățile americane consideră că Trump, fostul lider de la Casa Albă, ar fi încălcat legea finanțării campaniilor electorale, cu această plată.
The story behind Donald Trump’s indictment by the Manhattan D.A.’s office began 17 years ago, at a celebrity golf tournament in Nevada, where he met Stormy Daniels in July 2006 while he was the star of “The Apprentice.” https://t.co/Sx5AeFuJXE
Donald Trump is the first former president ever to face criminal charges. Here’s a look inside the hush-money payout to Stormy Daniels that Manhattan prosecutors investigated. https://t.co/h8gSHKMabi
A Manhattan Grand Jury has voted to indict former President Donald Trump over hush money paid to former porn star Stormy Daniels, according to the NY Times, citing four people familiar with the matter.
Premierul Nicolae Ciucă a promis solemn, la discuțiile cu transportatorilor, că, până în 15 mai, CEC Bank va emite polițe RCA. Totodată, acesta a decis să promoveze proiectul de hotărâre de Guvern privind plafonarea tarifelor RCA, în ultima formă pusă în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. Polițele RCA de stat sunt singura soluție pentru rezolvarea problemelor din piața asigurărilor, consideră transportatorii.
Hotărârea de Guvern privind plafonarea tarifelor RCA a fost amânată doar pentru discuții cu transportatorii, însă aceasta va fi aprobată cel târziu săptâmâna viitoare, ne spun reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Aceștia au precizat că premierul Nicolae Ciucă a promis că, din 15 mai, CEC Bank va emite polițe RCA.
”Dacă CEC Bank iese cu polițele RCA în cele șase luni de plafonare, totul se va rezolva. Asta este soluția, alta nu există. Compania de stat va avea un profit rezonabil, nu va trebui să plătească consiliul de administrație cu zeci de mii de euro pe lună, nu va trebui să plătească sedii de lux. CEC-ul are deja sedii în toată țara și nu vor fi cheltuielile pe care le fac acești asigurători”, ne-a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR. Acesta a arătat că transportatorii nu au avut obiecții la proiectul de hotărâre a Guvernului care plafona tarifele RCA la nivelul lunii februarie 2023 și că au cerut premierului doar ca BAAR să aplice principiul de bonus malus.
”I-am explicat domnului prim-ministru Nicolae Ciucă faptul că noi am suportat lăcomia asigurătorilor, pentru că service-urile au cumpărat piesele, au reparat mașinile, au plătit impozitul pe profit și ele au plătit avocații să le reprezinte în instanță și acum nu își mai recuperează banii. Prezent la discuții, Cristian Roșu, vicepreședintele ASF, care i-a lăsat pe cei de la Euroins să plece cu peste 300 de milioane de euro din banii păgubiților, a susținut că el și cu echipa lui au făcut curățenie la Euroins, dar până și premierul i-a spus că nu a făcut nimic”, ne-a precizat președintele COTAR, Vasile Ștefănescu.
Monitorizarea șoferilor
Consiliul Concurenței a publicat o informare privind evoluțiile recente înregistrate pe piața serviciilor de asigurare de răspundere civilă auto (RCA), precum și măsurile luate pentru buna funcționare a acestui sector. Printre acestea se numără și utilizarea unor tehnologii de tip telematics, care ar permite responsabilizarea șoferilor și ajustarea primei și în funcție de comportamentul în trafic, o recomandare preluată în legislație, care însă nu este utilizată la scară largă. Tehnologia transmite la distanță informații privind comportamentul șoferilor, estimându-se de câte ori pun frână inutil, cât de atenți sunt la volan și cum stau cu reacțiile și cu emoțiile. Totodată, recomandările Consiliului Concurenței, care nu au fost cuprinse în legislație, au fost prezentarea vehiculului la emiterea poliței RCA, inspecția de risc atenuând anumite fraude, și suportarea de către asigurați a comisioanelor brokerilor, pentru a împiedica tendința brokerilor de a îndruma clienții către anumite societăți.
Mai multă concurență
După falimentul City Insurance, Consiliul Concurenței a constatat că piața a permis mai multă concurență, dat fiind că a fost redistribuită cota de piață a companiei falimentare. ”Una dintre principalele pagube pe care falimentul City Insurance le-a produs este de natură psihologică și anume legată de ancorarea percepției asiguraților spre un nivel de tarif al primelor RCA nesustenabil de scăzut, după cum, de altfel, realitatea ne-a demonstrat”, a arătat Consiliul Concurenței, în analiza pieței asigurărilor făcută în 2022.
Umilința la care a fost supus un reprezentant de rang înalt al României la postul public BBC al Marii Britanii este stupefiantă. Chiar și vorbind de un ministru de externe în persoana lui Bogdan Aurescu, despre care, cu indulgență, se poate spune că nu a performat în niciun fel, atacurile reprezentantului UK au fost direcționate, în fapt, împotriva țării noastre, căreia i s-a reproșat că îi arde tocmai acum de drepturile românilor din Ucraina și de distrugerea Deltei Dunării.
Reacția reprezentanților Marii Britanii în privința problemei canalului Bâstroe este aceeași cu cea a Uniunii Europene, deși tacită, în cazul celei din urmă. Un celebru jurnalist de la BBC, postul public al Marii Britanii, Stephen Sackur, l-a tocat în direct pe ministrul de externe, Bogdan Aurescu, căruia i-a reproșat că România îndrăznește să oprească Ucraina să dragheze canalul Bâstroe, care va avea ca și consecințe distrugerea Deltei Dunării, când țara vecină traversează o criză existențială. Mai mult, jurnalistul britanic a arătat că Ucraina se chinuie să își deschidă un nou port pentru a-și exporta produsele, în timp ce România încearcă să împiedice acest lucru.
”Chiar credeți că este asta o prioritate?”, l-a întrebat, sfidător, jurnalistul BBC pe ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Degeaba a încercat ministrul nostru să-i spună că dragarea canalului distruge, practic, ecosistemul Deltei Dunării, care este patrimoniu UNESCO și o arie protejată de mai multe tratate internaționale. Cui îi păsa de așa ceva în Marea Britanie, care este cel mai fervent susținutor, după SUA, al Ucrainei? Cui îi pasă în Uniunea Europeană de Delta Dunării acum, când interesul este ca Ucraina să obțină exact ce dorește? Încercând să strecoare cuvinte peste cele ale jurnalistului, care se dezlănțuise la adresa obrăzniciei României, Bogdan Aurescu a bolborosit ceva depre măsurătorile care ar urma să se facă.
Interviul, programat de Kiev
Interviul BBC sau, mai bine zis, atacul BBC la adresa României, a părut, punct cu punct, regizat de Kiev. Scopul urmărit era clar. Să pună capăt, o dată pentru totdeauna, încercărilor disperate ale autorităților române de a salva Delta Dunării, prin oprirea dragărilor în partea ucraineană. De altfel, cu măsurătorile canalului, amânate și para-amânate de ucraineni, a rămas ca în tren. În plus, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a avut îndrăzneala să semnaleze catastrofa iminentă care se va abate asupra Deltei Dunării, a fost luat în vizor și se aude că ar putea fi tras pe linie moartă. Pentru a confirma teoria regiei de la Kiev, jurnalistul BBC a sărit la beregata bietului Bogdan Aurescu și pe tema drepturilor minorității române din Ucraina, având în vedere că președintele și premierul ar fi îndrăznit să critice legea dată de Zelenski. Aurescu i-a replicat că românii din Ucraina ar trebui să aibă dreptul să învețe și în limba română, așa cum etnicii ucraineni au dreptul să învețe în limba maternă în țara noastră, subliniind că în România drepturile minorităților sunt respectate mai mult decât în orice țară din UE. Pregătit pentru acest argument, jurnalistul BBC l-a ”plesnit” cu un nu știu ce raport care spunea că drepturile romilor nu ar fi respectate.
Atacuri succesive
Pe desfășurătorul interviului au intrat și acuzații la adresa românilor, care nu susțin, în totalitate, ajutoarele pentru Ucraina și pentru refugiați. În acest sens, nu ar trebui să ne mire dacă Guvernul României ar decide să nu mai aprobe deloc ordonanța care reducea sprijinul financiar pentru refugiații din Ucraina, de la 6.200 de lei pe familie, la 2.000 de lei pe familie, dat fiind că în ultima ședință a Executivului proiectul nu a trecut.
Văzând cum Xi Jinping insistă pentru negocieri de pace între Rusia și Ucraina, iar la două zile distanță Vladimir Putin anunță că deschide depozite nucleare în Belarus, parcă te apucă râsul. Pe deasupra, când dinspre tabăra „atlantistă” mai vine și „soluția” cu unirea României cu Moldova și a Ucrainei cu Polonia, dai din râs în plâns și ești cu un pas mai aproape de internare. Ce să mai pricepi din evenimentele care se succed cu repeziciune, când totul se schimbă de la o oră la alta și ce a fost valabil ieri nu mai are susținere azi?!
Foreign Policy, una dintre cele mai apreciate surse media mainstream, aruncă „nucleara”: „Este timpul pentru reunirea polono-lituaniană”.
Dinastia jagielloniană și soluția la criza din prezent
O construcție politică de acum 700 de ani oferă soluții pentru Europa prezentului, zic cei de la Foreign Policy. În aparență, o poveste frumoasă, dar care ar trece nebăgată în seamă dacă nu s-ar vorbi despre ea fix în același moment în care, la București, un important șef al contraspionajului american se apucă să facă propagandă unirii României cu Moldova.
Pe scurt, Occidentul și-a amintit „azi” de un eveniment care a avut loc la 1386 – nunta lui Jogaila al Lituaniei cu Jadwiga, o tânără ajunsă pe tronul Poloniei. Căsătoria a creat o uniune politică între Polonia și Marele Ducat al Lituaniei, care acum 700 de ani cuprindea părți importante din Belarusul și Ucraina cunoscute nouă. Uniunea polono-lituaniană va deveni una dintre cele mai mari comunități europene și un laborator fascinant de guvernare politică, studiat în detaliu inclusiv de părinții fondatori ai SUA. Sfârșitul dinastiei jagielloniene s-a transformat într-o monarhie electorală, pe modelul orașelor-state din Italia, dar care funcționa la o scară mult mai mare.
Ce-ar fi dacă această soluție s-ar aplica azi la conflictul din Ucraina, se întreabă cei de la Foreign Policy, care scriu, negru pe alb, că Ucraina și Polonia trebuie să se unească. „Argumentul pentru o uniune între cele două țări nu se bazează pe nostalgie, ci pe interese comune”, ni se indică – „Ambele țări se confruntă cu o amenințare din partea Rusiei”, dar „Polonia este membră în bună stare a UE și NATO”
Mare parte din Ucraina, înghițită de Polonia
Occidentul, sub conducerea Unchiului Sam, a aruncat pe piață scenariul: „Imaginați-vă că, la sfârșitul războiului, Polonia și Ucraina formează un stat federal sau confederal comun, fuzionând politicile lor externe și de apărare și aducând Ucraina în UE și NATO. Uniunea polono-ucraineană ar deveni a doua țară ca mărime din UE și, fără îndoială, cea mai mare putere militară a acesteia”. Dar e mai mult de atât! Cei de la Foreign Policy scriu și despre „o contrapondere adecvată tandemului franco-german, ceva ce Uniunii Europene îi lipsește mult după Brexit”.
Pentru SUA, înghițirea de către Polonia a unei bune părți din Ucraina ar asigura flancul estic al Europei în fața agresiunii ruse. „În locul unei țări dezordonate, oarecum haotice, cu 43 de milioane de oameni care zăbovesc acolo și pe nicăieri, Vestul ar fi protejat de Rusia de un stat formidabil, care are o înțelegere foarte clară a amenințării rusești”.
Pentru cine crede că totul este o discuție fantezistă, să vadă cum, anul trecut, în primăvară, imediat după invazia Rusiei, Polonia a adoptat o legislație care permite refugiaților ucraineni să obțină cetățenia poloneză. Kievul a răspuns extinzând comunității polone din Ucraina un statut juridic special, care nu este disponibil pentru celelalte etniii (români, ruși, maghiari etc).
Foreign Policy arată că, istoric, mare parte din nord-vestul Ucrainei de azi a aparținut Poloniei, iar o asemenea uniune ar putea fi bazată pe un precedent care „a răsturnat semnificativ echilibrul de putere în UE – reunificarea Germaniei”.
Rămâne de văzut cum vor reacționa Parisul și Berlinul, dacă acestea vor accepta ascensiunea unei noi puteri europene, care va muta irevocabil centrul de greutate al UE spre est. Dar, având în vedere câți bani au investit în războiul din Ucraina, americanii în mod cert că vor interveni, având tot interesul să transforme Ucraina într-o poveste de succes.
România, împinsă să ceară unirea cu Moldova
Să fie, oare, o simplă coincidență faptul că în timpul vizitei lui Mateusz Morawiecki, premierul polon, la București pe piață s-a aruncat acest subiect?! Greu de crezut așa ceva. La nivelul ăsta, nimic nu se lasă la voia întâmplării, iar istoria ne-a demonstrat-o de atâtea ori.
Bunăoară, tot acum s-a apucat să vorbească despre unirea României cu Republica Moldova și unul dintre cei mai respectați oameni din serviciile de informații americane. James Olson a condus divizia de contraspionaj din cadrul CIA și cunoaște în amănunt care este situația reală din Europa de Est. În context, când se vorbește despre uniunea polono-ucraineană, SUA ne îndeamnă, iată, să facem și noi pași concreți în direcția „înhățării” Republicii Moldova.
Olson și-a expus la Antena 3 argumentele pentru care Bucureștiul și Chișinăul ar trebui să-și unească forțele, iar primul dintre acestea ar fi rezolvarea amenințărilor din partea Federației Ruse.
„Cred că este momentul potrivit (n.r. – pentru unire), pentru că Moldova traversează o stare de pericol extrem. Este clar că fie prin Transnistria sau din alte locuri, Rusia poate ataca Moldova. Ştim că serviciile de informații rusești au încercat să o răstoarne pe doamna președinte Sandu. Acest lucru e ceva grav, deci Moldova trece printr-un mare risc. Nu cred că o discuţie despre unire ar fi nepotrivită, cred că ar fi chiar o mişcare inteligentă din partea Moldovei şi a României. Sigur că sunt şi obstacole, printre care Constituţia Moldovei, care ar trebui schimbată. Ruşii ar reacţiona în mod vehement. Am văzut ce spune Lavrov când ameninţă Moldova cu distrugerea dacă se uneşte cu România şi intră în NATO”, a precizat James Olson.
„Cred că, totuşi, are sens ca Moldova și România să îşi alăture forţele. Din punct de vedere etnic, cultural şi lingvistic sunt aceleaşi persoane şi soluţia aceasta ar fi foarte bună pentru securitatea regională. Aceasta ar însemna şi că apărarea graniţei de est ar fi mult mai puternică pentru NATO, dacă Moldova face parte din România”, a mai spus fostul șef al contraspionajului CIA.
Când două portavoci ale „atlantismului” lansează astfel de idei, este clar că în Europa vor urma schimbări majore. Cine le va face și când vor avea loc, nu putem decât aștepta pentru răspunsuri.
Bulgaria a anunțat că va deschide mai multe magazine alimentare de stat pentru vânzarea produselor agroalimentare locale, ca răspuns la o creștere artificială și necontrolată a prețurilor în hipermarketuri. Între timp, Ministerul Agriculturii, prin Casa de Comerț Unirea, ține la ciorap circa 16 milioane de euro, destinați facilității vânzării produselor fermierilor români.
Proiectul Casa de Comerț Unirea, susținut și promovat de fostul și actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a fost omorât în fașă. Agresivitatea atacurilor USR și PNL împotriva sprijinirii fermierilor români, acompaniată de mass-media aservită și obedientă, a făcut ca proiectul să fie sabotat și oprit exact când urma să se materializeze și să dea rezultate benefice, atât pentru producătorii autohtoni, cât și pentru populație.
Pe foarte scurt, Casa de Comerț Unirea ar fi trebuit să cumpere sau să închirieze spații comerciale pentru ca producătorii să-și vândă marfa direct către populație, sărind lanțurile de hipermarketuri și supermarketuri, cu taxele și adaosurile care umflau, exagerat, prețurile. Culmea este că PSD-ul de la vremea aceea găsise și o sursă genială de finanțare, astfel că proiectul a pornit cu un capital de aproape 19 milioane de euro. Schimbarea Guvernului din 2019 a oprit orice fel de activitate a Casei de Comerț Unirea, etichetată în fel și chip, dar mai ales drept aprozar comunist, pentru ca opozanții proiectului să-și justifice ticăloșia de a submina interesul național. Potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii, Petre Daea ar fi spus că va aștepta să se termine anul 2022, înainte de a repune pe picioare Casa de Comerț Unirea, ca să nu riște un nou scandal. Au trecut trei luni din anul 2023 și la Casa de Comerț Unirea este liniște, pentru că nu se întâmplă absolut nimic. Ceea ce nu înțelege Petre Daea este că, dacă ar fi avut curajul să-și asume și ar fi dus la capăt proiectul Casa de Comerț Unirea, ar fi rămas în istorie. Altfel, tot ce va rămâne va fi imaginea ”gargarei”, evidențiată de Alexandra Păcuraru, într-o emisiune la Realitatea tv.
PSD, responsabil de politica Ministerului Agriculturii
De la înființarea coaliției PSD-PNL-UDMR, responsabilitatea fiecărui minister a aparținut partidului care îl deținea. Dacă ministrul Virgil Popescu, de la PNL, și-a permis să închidă toate capacitățile de producție a energie pe cărbune, fără ca PSD să aibă un cuvânt de spus, același lucru ar fi trebuit să se facă și la Ministerul Agriculturii, în sensul de a-și promova propria viziune. Mandatul II la Ministerul Agriculturii al lui Petre Daea, a fost însă diametral opus primului mandat.
Probabil că dorința de a fi ministru cu orice preț a strivit orice intenționalitate de a lăsa ceva bun în urma lui. Acum, la Casa de Comerț Unirea, sunt angajați doi oameni, și ăia în funcții de conducere (deși unul dintre posturi s-ar putea să fi fost vacantat, potrivit informațiilor de pe site). Conducerea este supervizată de cinci membri ai Consiliului de Administrație, care s-au întrunit anul acesta doar pentru a decide vânzarea celor patru corturi de 200 m.p., destinate piețelor volante sau depozitării temporare a recoltelor de legume din câmp, după ce, timp de mai bine de trei ani, acestea nu au fost utilizate în scopul real. Pe lângă acestea, Casa de Comerț Unirea mai are depozitate 11 containere, care ar fi trebuit folosite ca magazine mobile, tot pentru producătorii români. Și, cel mai important, Casa de Comerț Unirea are încă 16 milioane de euro, pe care îi ține la bancă, fără să îi aloce scopului pentru care a fost înființată.
România cu lamentările, Bulgaria cu faptele
Bulgaria, care a comis ”crima” de a deține o companie de produse lactate de STAT, a decis să deschidă magazine pentru comercializarea produselor acesteia. Totodată, în aceste magazine se vor vinde și produse ale universităților și ale altor producători de alimente. Prețurile lactatelor produse de compania de stat au scăzut de două ori într-o lună, fiind cele mai mici de pe piață. În România, fermierii își aruncă laptele pentru că procesatorii le oferă prețuri în bătaie de joc, iar legumicultorii își distrug recolta pentru că nu au unde să o vândă. Și asta în timp ce populația este captivă în lanțurile hipermarketurilor, care stabilesc, în scopul maximizării profiturilor, prețuri tot mai prohibitive, oferind, în cea mai mare parte, doar importuri.
Dolarul american a primit o lovitură: Brazilia și China au ajuns la un acord pentru a renunța la această valută în favoarea propriilor monede în tranzacțiile comerciale.
Conform acestei înţelegeri, cele două naţiuni vor efectua tranzacții comerciale și financiare în mod direct, schimbând yuani pentru reali – sau invers – în loc să-și convertească mai întâi monedele în dolari americani.
China, cel mai mare partener comercial al Braziliei
China este cel mai mare partener comercial al Braziliei, reprezentând mai mult de o cincime din totalul importurilor, urmată de Statele Unite, potrivit celor mai recente cifre.
Președintele brazilian Luiz da Silva, învestit în ianuarie, a luat măsuri pentru a consolida legăturile cu Beijingul după o perioadă de relații dificile sub predecesorul său, Jair Bolsonaro, care a folosit o retorică anti-China în campania electorală și în funcție.
Potrivit unui proiect Ordin al Ministerului de Finanțe şi Ministrului Muncii, se propune ca valoarea maximă a unui tichet de masă să rămână la 30 de lei cel puțin până în septembrie 2023. Documentul vizează semestrul I al anului, însă vorbim, mai precis, de perioada aprilie – septembrie.
O nouă majorare ar putea să intervină abia începând din octombrie 2023, după ce se stabilește valoarea pentru semestrul II.
Bonul de masă în aprilie 2023 = 30 lei
Ce prevede proiectul de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2023:
Pentru semestrul I al anului 2023, începând cu luna aprilie 2023, valoarea nominală a unui tichet de masă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, nu poate depăși cuantumul de 30 de lei.
Au fost scene ca-n filmele cu mafioţi lângă o şcoală din Tulcea. Un elev în clasa a IX-a a fost umilit și lovit fără milă cu palmele și pumnii de un coleg, în fața altor adolescenți care nu au intervenit, ba dimpotrivă, s-au amuzat și au încurajat bătaia.
După mai multe lovituri în zona feței și a abdomenului, tânărul bătut încearcă să se retragă, timp în care lângă el vine o fată care, într-un gest sfidător îl pune să-şi ceară scuze.
Apoi, lângă cei doi vine agresorul şi îl pune pe cel bătut să îşi ceară scuze în genunchi în faţa lui şi a fetei şi să le pupe mâinile. Totul s-a întâmplat de faţă cu alţi colegi, care n-au intervenit deloc.
„În urma verificărilor efectuate, polițiștii au identificat persoanele implicate în incident și desfășoară activități pentru stabilirea tuturor cauzelor și împrejurărilor în care evenimentul s-a produs.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovirea sau alte violențe”, a transmis inspector principal de poliţie Ghenu Monica, de la IPJ Tulcea.
Reprezentanţii OMV Petrom au precizat că planurile lor de investiții depinde de un regim fiscal predictibil. Aceste amendamente au venit de la fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, și introduce niște coduri CAEN, în așa fel încât OMV să plătească această taxă de solidaritate de 60% pe supra-profit.
„Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial”, mai trag speranţă cei de la OMV.
Viitorul OMV în România depinde de acest proiect
Amendamentele votate miercuri în Camera Deputaţilor contribuţia de solidaritate încalcă principiile Constituţiei României, mai consideră oficialii firmei austriece.
„Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent.
Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut. Acest lucru este forte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil”, se arată în comunicatul OMV.
E oficial! A fost numit noul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, succesor al lui Crin Bologa în fruntea DNA-ului.
O informație de ultimă oră vine de la Cotroceni. Administrația Prezidențială a transmis că președintele Iohannis a semnat, joi, două decrete de numire. E vorba despre numirea noului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și, respectiv, a noului procuror șef al DNA.
Mai exact, Administrația Prezidențială a informat, prin intermediul unui scurt comunicat de presă faptul că joi, 30 martie, Klaus Iohannis a semnat următoarele decrete:
„Decret pentru numirea domnului Alex-Florin Florenţa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani;
Decret pentru numirea domnului Marius-Ionuţ Voineag în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani”.
Cele două propuneri de numire fuseseră trimise la Cotroceni săptămâna trecută
Săptămâna trecută, Ministerul Justiției informase faptul că în cursul zilei de 23 martie a trimis președintelui României „propunerea de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului Alex-Florin Florența, în prezent procuror-șef al Biroului tehnic și de criminalistică din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism (DIICOT), delegat în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul acestei structuri specializate”. Acesta a primit aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de procuror general.
Și tot în 23 martie, ministrul Justiției, liberalul Cătălin Predoiu, a transmis la Cotroceni – mai exact președintelui Iohannis – propunerea de numire „în funcția de procuror-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a domnului Marius-Ionuț Voineag, procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Voineag a primit aviz favorabil din partea CSM-ului, în vederea numirii în funcția de procuror-șef al DNA.
Succesiunea dezvăluirilor dovedind nu doar că „izolarea informativă” a președintelui României este deja un fapt, dar mai ales că, pe persoană fizică, Klaus Werner Iohannis trebuie să se aștepte la ce este mai rău pentru familia sa! Mai ales că, ghinion, sistemul ticăloșit și-a dovedit dintotdeauna nu doar slugărnicia slujirii ”stăpânului” politic. Dar și un exces de zel de-a dreptul grețos, atunci când ”dinamica operativă” a impus mazilirea acestuia. Iar Iohannis se află deja în această ”fază terminală” a carierei sale…
Doar ”echipa înfrântă” mai rămâne lângă Iohannis
Nae l-a scăpat pe Gabi!
Omenește vorbind, asta rămâne din ultimul denunț care, în cele din urmă, i-a ieșit și lui Nicolae Bădălău. Cel care, după ce a ”turnat” cam tot ceea ce se știa deja, a avut în cele din urmă inspirația de a pune pe tava sistemului ”capetele” mult dorite în ”noua realitate” politică de la București. Informațiile ”lui nea Nae” fiind atât de precis fructificate, încât nu doar că acestuia i s-a permis să nu mai fie ”al treilea frate Tate” prin Arestul Central, dar mai ales ca și juniorul Gabi să nu stea nici măcar o noapte ”la suferință”. De asemenea, sistemul și-a ținut partea sa de ”deal”, astfel că Gabi Bădălău își va putea petrece arestul la domiciliu alături de Drăgușanca de care este îndrăgostit până peste cap. Și care nu a mai fost nici ea ”împachetată” de DIICOT, tot în contul socrului Nae Bădălău. Cel care, prin denunțul ”Millenium” a făcut posibilă destructurarea, dintr-un singur dosar, a ultimei grupări cu adevărat iohanniste de la vârful Partidului Național Liberal.
Pe ei i-a scăpat de arest Nicolae Bădălău
Grindeanu mai stă o tură!
Iar rostogolirea scurgerii controlate despre ”ăsta a cerut 22 milioane de euro” nu avea cum să nu asigure succesul mediatic al reținerii ”idiotului util” George Alexandru Ivan. Fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București pe care ”NAȚIONAL” îl ”tăvălea” încă de când se afla pe funcție. Astfel că isterizata propagandă operativă s-a repezit să ”înghită” singura parte din rechizitoriul procurorilor anticorupție care i-a fost pusă la dispoziție. Cea cu privire la cel mai neînsemnat nume al ”Lotului Otopeni”…
”…în cauză, există date și probe care arată că în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022, persoana fizică(…), fără calitate specială, direct sau, după caz, prin intermediul inculpatului Ivan George Alexandru ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri (inculpatul asociat în cadrul unei societăți comerciale, cercetat în prezenta cauză) și de la directorul general al unei alte societăți comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 euro și 1.200.000 euro).
Ivan, finul lui Bălan!
În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra ministrului Transporturilor și directorului general al CNAB, că îi va determina să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea unde lucrează directorul general”.
Astfel că restul precizărilor scurse de către procurori despre sume de acum ”ridicole”, de câte 15.000 de euro, aproape că nici nu au mai fost luate în considerare. Toată ”lumea bună” a ”analiștilor părerologi” ducându-se pe ”fenta” diseminată în fluxul informativ. Și anume că ”beneficiarul final” ar fi Sorin Grindeanu. Numai că, de această dată cel puțin, Grindeanu mai stă o tură… Și la cât îi suflă DNA în ceafa lui Mândrescu, nici măcar ploconirea acestuia, în Portul Constanța, în fața noii ambasadoare americane nu îl va mai scăpa prea mult. Numai că, până atunci, uite că nu PSD-ul va fi ”detonat” de ”Dosarul Otopeni”. Sau nu doar PSD-ul… Pentru că „nea Nae” a fost oricum de neoprit, odată ce i s-a dat pixul în mână.
Bălan este NAȘUL!
Tribunalul București s-a ”câcâit” în stilul caracteristic justiției paralele, încercând să împace și ”capra”, dar și ”varza”. Astfel că nu s-a putut anunța decât impunerea arestului la domiciliu inculpaților George Alexandru Ivan, Radu Laurențiu Tănăsescu, Dumitru Cristian Bălan și Cătălin Lăscuț. Ce este drept, numele celui din urmă a atras din nou atenția tuturor cunoscătorilor sistemului. Cei care știu prea bine cine este tatăl ”regelui Duty – Free” -urilor. Numai că, nici acționarul majoritar de la SC Millenium, Cătălin Lăscuț, și cu atât mai puțin directorul său de la SC Millenium Pro Design, Radu Laurențiu Tănăsescu nu sunt cei care vor fi ”exploatați în orb” de către cei care coordonează ancheta Otopeni! Cel mai ”vulnerabil” fiind ”anonimul” om de afaceri Dumitru Cristian Bălan! Și nu neapărat pentru că numele Dumitru Cristian Bălan apare și în dosarul DNA al coruperii unui înalt funcționar al MADR cu cobze din păstrăv, afinată, carne de porc și cașcaval! Sau în cel al împrumutului acordat fostului șef al ANI, Cătălin Macovei.
Mai important fiind, la acest moment operativ, faptul că Dumitru Cristian Bălan este NAȘUL colegului de lot, George Alexandru Ivan!
Lițoi, ginerele ”Țăranului” din Bragadiru
La fel după cum un alt front al anchetei va fi deschis la… Bragadiru! Rechizitoriul procurorilor conținând și un discret paragraf care zdruncină deja încrederea nebună de până acum a liderilor grupului transpartinic de la Bragadiru, că ei unii sunt intangibili! Mai ales la câți polițiști, procurori, judecători și ofițeri de informații s-au mutat pe lângă Cartierul Latin!
” 3. În perioada 29 decembrie 2021- 01 februarie 2023, inculpatul Lițoi Bogdan Șerban, prin intermediul celui de al patrulea inculpat, ar fi primit de la inculpatul, asociat al unei societăți comerciale care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, suma de 15.000 de euro pentru aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB”.
Legătura de rudenie dintre Lițoi și ”Țăranul” care a condus atâta amar de vreme Bragadirul fiind ”pârghia” pe care procurorii pot apăsa de acum oricând…
Thuma Hubert și Iulian Dumitrescu pe ”Lista Neagră”
Thuma Hubert și Iulian Dumitrescu, capi pe ”lista neagră”
Iată însă că, ghinion, acest avertisment pe care îl transmiteam exact în urmă cu două luni celor doi influenți președinți de Consilii Județene din Ilfov și Prahova a venit prea târziu pentru ei… Astfel că, la această oră, în ciuda masivității probatoriului, prioritatea absolută a procurorilor anticorupție este obținerea de la Dumitru Cristian Bălan a celor trei nume ale ”beneficiarilor finali” ai sumelor colectate de către finul George Alexandru Ivan. Cu toate că se știu ele prea bine care sunt… Și cu toate că astăzi ”pedalăm” doar pe dezvăluirile noastre din 25 ianuarie :
”Lista neagră a liberalilor care urmează să fie executați de către un sistem care a întors armele mai ceva ca la 23 August fiind deschisă de către chiar președintele Consiliului Județean Ilfov, Thuma Hubert. Copilul răsfățat al taberei iohanniste din sistem suferind teribil în aceste zile pentru că focoasa blondă pe care a pus-o directoare de Protocol la Aeroportul Otopeni a sărit direct în brațele pesedistului Sorin Grindeanu. Și nu numai…” Astfel că Thuma Hubert își poate bate acum capul mai puțin decât alții, cu privire la cine o fi ”martorul protejat” din acest dosar. În afară de Bădălău, bineînțeles…
La fel cum și în cazul lui Iulian Dumitrescu lucrurile se simplifică odată cu proasta inspirație a acestuia de a se vedea – cu voce tare! – viitorul șef al SRI! Post rezervat generalului Nicolae Ionel Ciucă, imediat după retragerea în diplomație a actualului director Eduard Hellvig. Așa că, dacă l-a ”mâncat” să se dea șef la SRI, acum Iulian Dumitrescu nu are decât să se ”scarpine”…
Heathrow – 63% din cifra de afaceri! Otopeni – 11 euro/mp
Singura apărare posibilă pentru inculpații din Dosarul Otopeni putând pedala doar pe ipoteza că acesta era ”prețul correct”! Cel perceput de către CNAB!
Numai că procurorii au primit deja informațiile care demontează din start această variantă de lucru. Pentru că spațiile comerciale din Aeroportul Otopeni erau închiriate cu 11 euro metrul pătrat… O cotă din profit… Ceea ce, oricum ai calcula, nu are cum să se compare cu ceea ce se întâmplă în toate celelalte mari aeroporturi ale lumii! Pentru că, pe Heathrow, spațiile comerciale se închiriază cu 63% din cifra de afaceri! Pe Aeroportul din Munchen, cu 42 %! Tot din cifra de afaceri! Ci nu din ”profitul declarat”, ca la ”băieții deștepți” de pe Otopeni!
În timp ce până și în mall-urile bucureștene, firmele care închiriază spații mari, de la Zara la H&M, tot achită între 10 și 12 la sută din cifra de afaceri!
Așa că deja se poate vorbi de ”prejudiciul secolului” în Dosarul Otopeni!
ULTIMA ORĂ! NOAPTEA CUȚITELOR LUNGI ÎN SERVICII VA FI DECLANȘATĂ DE AUDIEREA GENERALULUI ANTITERO – SRI, FLOREA CIOBANU! OMUL DE ÎNCREDERE AL LUI SORIN COSMA ȘI FLORIAN COLDEA! SOȚIA CELUI DIN URMĂ TOCMAI FIIND AVANSATĂ, LA EXCEPȚIONAL, LA GRADUL DE GENERAL SRI!
La cea de-a 95-a ediție a Premiilor Oscar a fost prezentată șampania roz Fleur de Miraval a lui Brad Pitt. Dar astăzi, cele mai bune sticle de șampanie oferă și un randament amețitor al investițiilor.
Din ianuarie până în septembrie 2022, o ladă de Salon Le Mesnil 2012( Chardonnay) a urcat cu 232%, de la 3.800 de lire sterline la 12.600 de lire sterline, potrivit Liv-Ex, Bursa Internațională a Vinarilor din Londra.
Indicele Liv-Ex Champagne 50, care urmărește performanța prețurilor pentru recoltele recente ale unei duzini de mărci de top, a fost o vedetă de top, depășind aurul, FTSE, respectabilul S&P 500, precum și Bordeaux First Growths și chiar Burgundia.
Dar cursul de creștere a șampaniei nu s-a terminat, insistă Tom Gearing, directorul executiv al Cult Wines, o companie de investiții în vinuri fine cu sediul în Marea Britanie.
Tendința este pozitivă în ceea ce privește piața Champagne pentru 2023, datorită cererii globale puternice și continue, precum și puterea serioasă a brandurilor. Îmbutelierea de epocă oferă raritate, exclusivitate, potențial de învechire și un istoric bun în timpul recesiunilor economice. Producția mai mică din 2021 și 2022 a restrâns oferta, unele case de top rămânând fără vinuri în toamna anului trecut.
Jamie Ritchie, președintele mondial al departamentului de vinuri și băuturi spirtoase al Sotheby’s, spune că interesul pentru șampanie a crescut în ultimul deceniu, inclusiv în Hong Kong, Singapore și Taiwan.
Licitația „Ethereal Cellar” din Hong Kong, care va avea loc pe 2 aprilie, va include 82 soiuri rare Krug și 60 de Dom Perignon. Licitația din martie a companiei Zachys din White Plains, New York, a inclus 156 de loturi de șampanie.
Mai există un motiv în plus pentru a avea încredere în potențialul de investiții al șampaniei: rămâne un simbol al luxului într-o lume în care a avut loc o explozie a bogăției.
Cele mai apreciate sunt sticlele Dom Perignon(2008), Krug Vintage Brut(2006), Louis Roederer Cristal(2012), Vintage Rare Brut Millesime(2008), Ouriet Grand Cru Millesime Brut(2013) sau Jacques Selosse Grand Cru Extra Brut Millesime(2009). Prețurile variază între 375 și 1800 de dolari.
În ciuda pandemiei, a războiului din Ucraina, a inflației și a recesiunii iminente, produsele de lux au cunoscut un boom anul trecut, iar ediția din 2022 a studiului Bain & Company-Altagamma Luxury a prezis o creștere și mai mare în 2023.
Când First Citizens Bank a fost de acord, în weekend, să cumpere cea mai mare parte din ceea ce a mai rămas din Silicon Valley Bank, a existat un lucru pe care nu l-a dorit absolut deloc.
Deși SVB, al cărei faliment din 10 martie a zguduit sectorul bancar mondial, era cunoscută mai ales pentru că deservea capitaliștii de risc și tehnologii, contractul de cumpărare al First Citizens a făcut tot posibilul să excludă din afacere criptomonedele și împrumuturile susținute de cripto.
Creditorul din Carolina de Nord nu este singurul care are aversiune față de activele digitale. New York Community Bank, care a preluat rămășițele Signature, banca intrată în faliment imediat după SVB, a refuzat să se atingă de averea sa digitală substanțială: 4 miliarde de dolari pe care Federal Deposit Insurance Corporation trebuie să-i returneze urgent clienților.
Potrivit Financial Times, fostul congresman american Barney Frank, care a făcut parte din consiliul de administrație al Signature, susține că băncile au o poziție rigidă față de criptomonede în urma imploziei din noiembrie anul trecut a bursei digitale FTX.
Dar susținătorii bitcoin și ai altor active digitale au o altă teorie: ei consideră a fi un efort concertat al guvernului american de a interzice complet monedele digitale. Denumită „operațiunea chokepoint 2.0”, teoria include prăbușirile Signature și Silvergate, un creditor mai mic care a făcut, de asemenea, multe afaceri cu active digitale, și o serie de acțiuni de reglementare.
Autoritățile de reglementare insistă că încearcă doar să asigure stabilitatea băncilor de riscul și voltilitatea criptomonedelor.Cu toate acestea, afaceriștii cripto au dreptate: atitudinile oficiale s-au înăsprit de la prăbușirea FTX. În anii în care autoritățile de reglementare din SUA s-au angajat în consultări și frământări interminabile, s-au acumulat riscuri masive.
În ianuarie, Fed și alte autorități de reglementare au avertizat oficial băncile să fie atente la „fraude și escrocherii” și la „probleme semnificative de siguranță și soliditate” atunci când lucrează cu companii de criptomonede.
De asemenea, cazurile de aplicare a legii se succed cu repeziciune. Bursa de criptomonede Coinbase, listată în SUA, a fost avertizată că ar putea fi acuzată de încălcări ale valorilor mobiliare.
Luni, Commodity Futures Trading Commission a dat în judecată Binance, susținând că aceasta permite ilegal americanilor să tranzacționeze produse derivate cripto.
Jeremy Allaire, directorul executiv al emitentului de stablecoin Circle, care a parcat 3 miliarde de dolari în rezerve la SVB, a avertizat că represiunea îi împinge pe pasionații de cripto pe „platforme fără supraveghere, cu expuneri bancare și de risc”.
Poate ar fi exagerat. Unii creditori încă mai deservesc companiile de active digitale în mod limitat.Dar nimeni nu licitează în mod deschis pentru a înlocui Signature și Silvergate ca fiind principalele bănci axate pe criptomonede. A venit momentul ca finanțele să facă alegeri dificile în ceea ce privește activele digitale.
Toată lumea vorbește despre inteligența artificială din spatele ChatGPT. Mai puțin observată este piața locurilor de muncă care se dezvoltă în jurul acestei tehnologii, unde astfel de roluri nou create pot fi plătite cu până la 335.000 de dolari pe an.
Iar pentru mulți, o diplomă de inginer în domeniul informaticii este opțională într-o piață înfierbântată.Ei au creat prompt engineering, specialiști care își petrec ziua „convingând” inteligența artificială să producă rezultate mai bune, ajutând companiile să își formeze forța de muncă pentru a utiliza aceste instrumente.
Peste o duzină de sisteme lingvistice de inteligență artificială numite modele lingvistice mari, sau LLM, au fost create de companii precum Alphabet, OpenAI și Meta Platforms. Tehnologia a trecut rapid de la experimente la utilizarea practică, firme ca Microsoft Corp. integrând ChatGPT în motorul său de căutare Bing și în instrumentul de dezvoltare de software GitHub.
Pe măsură ce această tehnologie se înmulțește, multe companii descoperă că au nevoie de cineva care să adauge rigoare la rezultatele lor.
„Este ca un fel de șoptitor al inteligenței artificiale”, spune Albert Phelps, un inginer prompt la Mudano, parte a firmei de consultanță Accenture din Leytonstone, Anglia. „Veți găsi adesea ingineri care provin din domeniul istoriei, filozofiei sau al limbii engleze, pentru că este vorba de un joc de cuvinte. Încerci să distilezi esența sau semnificația a ceva într-un număr limitat de cuvinte.”
Phelps, în vârstă de 29 de ani, a studiat istoria la Universitatea din Warwick, lângă Birmingham, înainte de a-și începe cariera de consultant pentru băncile Clydesdale și Barclays, pe care le-a ajutat să rezolve probleme legate de riscuri și reglementări.
O conferință de la Alan Turing Institute, un institut pentru inteligență artificială finanțat de guvernul britanic, l-a determinat să lucreze la Accenture.
Este prea devreme pentru a ști cât de răspândită este sau va deveni prompt engineering.Paradigma a apărut în 2017, când cercetătorii de inteligență artificială au creat LLM-uri „pre-antrenate”, care ar putea fi adaptate la o gamă largă de sarcini cu adăugarea unei intrări de text uman.
În ultimul an, LLM-uri precum ChatGPT au atras milioane de utilizatori, care se implică cu toții într-o formă de inginerie a prompturilor ori de câte ori își modifică prompturile.
Companii precum Anthropic, un start-up susținut de Google, anunță salarii de până la 335.000 de dolari pentru un „Prompt Engineer and Librarian” în San Francisco.
Klarity, o companie de revizuire automată a documentelor, tot din California, oferă până la 230.000 de dolari pentru un inginer de învățare automată care poate înțelege cum să producă cel mai bun rezultat din instrumentele de inteligență artificială.
În afara lumii tehnologiei, Spitalul de Copii din Boston și firma de avocatură londoneză Mishcon de Reya au publicat recent anunțuri pentru posturi de inginer prompt.
„Este probabil piața IT cu cea mai rapidă mișcare”, spune Mark Standen, care conduce afacerea de personal pentru inteligență artificială, învățare automată și automatizare la Hays în Marea Britanie și Irlanda. „Salariile încep de la 40.000 de lire sterline, dar avem candidați în baza noastră de date care caută între 200.000 și 300.000 de lire sterline pe an”.
În noiembrie, liderii mondiali care au participat la COP27 au convenit să înființeze un fond de „pierderi și daune”, finanțat de țările bogate, pentru a ajuta țările sărace afectate de schimbările climatice.
Acum vine partea dificilă, aceea de a stabili detaliile: săptămâna aceasta, un comitet special al Națiunilor Unite, înființat pentru a planifica fondul, se va reuni pentru prima dată la Luxor, în Egipt. Delegații vor începe să negocieze ce națiuni vor putea beneficia de acest fond, unde va fi găzduit, de unde vor proveni banii și cât de mult ar trebui să contribuie fiecare țară.
În acest moment, fondul este „o găleată goală”, a declarat Lien Vandamme, un activist senior al organizației non-profit Center for International Environmental Law, care se află în Egipt pentru negocieri.O analiză sugerează că adevărata amploare a pierderilor financiare cauzate de schimbările climatice în afara Occidentului ar putea fi de 580 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
O altă analiză a estimat că America datorează 20 de miliarde de dolari pentru pierderile climatice globale în 2022, sumă care ar urma să crească la aproximativ 117 miliarde de dolari anual până în 2030.
Având în vedere că obiectivul permanent al ONU privind toate tipurile de finanțare pentru climă de la țările bogate la cele mai sărace – 100 de miliarde de dolari – nu a fost niciodată atins, umplerea fondului de pierderi și daune cu sute de miliarde de dolari pare o sarcină aproape imposibilă.
Pentru mulți delegați din Sudul global, o cerință cheie este ca fondul să nu vină sub formă de împrumuturi. Multe țări sărace se confruntă deja cu datorii.
Un aspect central al reuniunii din Egipt este faptul că, în ciuda unui acord general potrivit căruia țările bogate responsabile de cele mai multe emisii ar trebui să plătească și că țările sărace care resimt cel mai puternic efectele ar trebui să primească fonduri, globul nu poate fi împărțit în mod clar în doar două categorii de națiuni – „dezvoltate” și „în curs de dezvoltare”.
Cel mai dificil caz este, fără îndoială, China. Clasată din punct de vedere istoric ca țară în curs de dezvoltare, devine din ce în ce mai bogată de la o lună la alta și a emis 11 % din emisiile istorice, al doilea loc după Statele Unite.
La COP27, o coaliție de țări în curs de dezvoltare s-a raliat la cererea Chinei de a fi mai degrabă un beneficiar decât un donator, spre consternarea negociatorilor europeni.
Statele Unite vor fi probabil reticente în a cheltui bani pe un fond din care China se poate alimenta. O altă întrebare nerezolvată este dacă contribuțiile la acest fond vor fi mai degrabă obligații legale decât simple donații voluntare.
Boom-ul jet-urilor private nu dă semne de încetinire. O analiză publicată joi de grupul de campanie pentru protecția mediului Greenpeace a arătat că numărul de zboruri ale acestor avioane în Europa a crescut anul trecut cu 64%, atingând un nivel record de 572.806.
S-a constatat că emisiile generate de avioanele private s-au dublat în regiune, depășind emisiile anuale de carbon pe cap de locuitor a 550.000 de rezidenți ai Uniunii Europene.
Mai mult de jumătate (55%) din zboruri au fost călătorii foarte scurte, sub 750 de kilometri, care ar fi putut fi efectuate cu trenul.
„Creșterea alarmantă a numărului de zboruri cu avioane private este în total dezacord cu toate datele științifice privind clima, care ne spun să reducem imediat emisiile de CO2 pentru a evita un dezastru total”, a declarat pentru CNBC Klara Maria Schenk, responsabil pentru campania Mobility for All Greenpeace.
Cele mai populare destinații pentru zborurile cu avioane private au Nisa(Coasta de Azur), Paris, și al doilea oraș ca populație din Elveția, Geneva.
Datele organizației neguvernamentale Transport & Environment arată că avioanele private sunt de până la 14 ori mai poluante decât avioanele comerciale per pasager și de până la 50 de ori mai poluante decât trenurile.
Asta pentru că, în doar o oră, un singur avion privat poate emite două tone de dioxid de carbon. Între timp, o persoană obișnuită din UE emite 8,2 tone de echivalent CO2 pe parcursul unui an întreg.
Rezervările pentru avioane private au început să se accelereze în ultimii trei ani, iar după relaxarea treptată a restricțiilor Covid-19 cererea a rămas puternică.
Prognozele actuale realizate de KlasJet, o companie exclusivă de charter cu avioane private și corporative, arată că acest sector va reveni la o rată anuală de creștere a pieței de peste 10% în acest an, comparativ cu activitatea de dinaintea pandemiei.
Parlamentul European tocmai a aprobat un proiect de extindere a stațiilor de încărcare pentru vehiculele electrice – câte una la fiecare 60 de kilometri!
Legea prevede, de asemenea, să existe stații de hidrogen la fiecare 200 km.Toate bune și frumoase, dar Bruxelles-ul nu spune cum va fi finanțat proiectul. De unde vor veni banii? De la companii private? Ajutor public european – sau national?
Statele membre ale UE vor avea la dispoziție până în 2030 pentru a instala echivalentul a 3 600 kW de putere de încărcare la fiecare 60 km pe autostrăzile principale și 1 500 kW la fiecare 100 km pe drumurile secundare.
O altă întrebare: care dintre aceste state membre vor respecta calendarul și recomandările? În niciun caz cele din Europa de Est – nu au și nu vor avea infrastructura, mijloacele financiare și tehnice pentru aceste instalații costisitoare.În prezent, majoritatea terminalelor din Europa sunt concentrate în trei țări bogate: Olanda, Germania și Franța.
3,6 MW reprezintă aproximativ 10-12 stații de încărcare ultra-rapidă de tip Ionity, iar aceste stații necesită cabluri de tensiune de secțiune foarte mare, care sunt deosebit de scumpe.Potrivit estimărilor Automobile Magazine, costul fiecărui terminal era de 100 000 de euro, ceea ce înseamnă un milion de euro pentru o zonă de încărcare de 3600 kW.
În plus, autostrăzile sunt departe de transformatoarele de înaltă tensiune – prin urmare, companiile din sector vor cheltui sume importante pentru conectarea la rețea și a atrage suficientă energie.
În privința stațiilor alimentate cu hidrogen, planul pare un eșec. Costul de instalare rămâne foarte ridicat: aproape un milion de euro! Astfel de stații ar viza mai mult camioanele(o nișă foarte scăzută pentru acest combustibil) și ar discredita strategia celor câtorva producători (Toyota, BMW, în special) care au optat pentru hidrogen folosit de vehiculele private.
O analiză a consultanței McKinsey arată că UE va avea nevoie de cel puțin 3,4 milioane de puncte de încărcare publice operaționale până în 2030. Proiectul ar putea costa peste 240 de miliarde de euro.
Redresarea globală și războiul din Ucraina: un cocktail care le-a permis giganților petrolieri chinezi să înregistreze profituri mult mai mari.
Atacul Rusiei în februarie 2022 și sancțiunile occidentale ulterioare împotriva Moscovei exercită presiuni asupra aprovizionării globale și au dus la creșterea prețurilor.
PetroChina a raportat o creștere de 62,1% în ritm anual a profitului net pentru întregul an 2022. Acesta s-a ridicat la 149,3 miliarde de yuani (aproximativ 20 de miliarde de euro), față de 92,1 miliarde de yuani cu un an înainte, a anunțat principalul producător chinez de țiței. Profitul său net aproape că s-a cvadruplat.
China National Offshore Oil Corp (CNOOC), cel mai mare producător de petrol și gaze offshore din țară, și-a dublat profitul net. A ajuns la 141,6 miliarde de yuani (18,9 miliarde de euro), față de 70,32 miliarde de yuani cu un an înainte.
Compania de stat Sinopec, cea mai mare rafinărie din Asia, a raportat un profit net de la 66,3 miliarde de yuani (8,9 miliarde de euro).
Toate cele trei companii se așteaptă ca cererea de petrol să crească puternic în 2023 și în special în China datorită redresării economice.
Pe de altă parte, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special în India şi China.
Ministrul ucrainean al Energiei susține că marile companii petroliere – BP, Chevron, ExxonMobil, Total și Shell – care care au obținut “profituri uimitoare” din cauza creșterilor prețurilor pe parcursul războiului ar trebui să investească o parte din acești bani în reconstruirea infrastructurii energetice distruse a Ucrainei.
În 2022, Uniunea Europeană a cumpărat petrol și gaz rusesc în valoare de 17 miliarde de euro.
Chips and Science Act – care include o sumă de 52 de miliarde de dolari pentru industria semiconductorilor – nu funcționează așa cum s-a dorit.
De fapt, eșecul său iminent este un microcosmos a tot ceea ce este greșit în abordarea actuală a Americii în ceea ce privește construirea de produse.
Deși SUA sunt un lider mondial în proiectarea de vârf a cipurilor, cota sa din producția mondială a scăzut de la 37% în 1990 la un incredibil 12%. Potrivit Bloomberg, Departamentul Apărării are nevoie de aproximativ 1,9 miliarde de cipuri pe an.
Producția de cipuri în SUA durează cu 25% mai mult și costă cu aproape 50% mai mult decât în Asia. Ar fi necesare schimbări politice semnificative pentru ca producătorii americani să fie cât de cât competitivi. În situația actuală, aceștia se confruntă cu trei impedimente serioase – toate impuse de guvern.
Birocrația, în primul rând. Din 1990 până în 2020, timpul necesar pentru construirea de noi fabrici de cipuri a crescut cu 38%. Autorizațiile prevăzute de Clean Air Act pot dura 18 luni. Revizuirile din cadrul National Environmental Policy Act durează în medie patru ani și jumătate. O jumătate de duzină de alte legi federale pot intra în joc, la care se adaugă nenumărate variante de stat și locale.
Cu toate acestea, tehnologia nu stă pe loc pentru aceste petreceri birocratice; astfel de întârzieri nu fac decât să adauge cheltuieli, să descurajeze investițiile private și să împiedice producătorii americani să concureze serios cu rivalii de peste mări.
O altă provocare este faptul că SUA nu dispune de forța de muncă necesară pentru această industrie. După ultimele estimări, ar putea fi nevoie de 300.000 de muncitori calificați în plus doar pentru a finaliza proiectele de fabrici americane, iar cele planificate de Samsung și Taiwan Semiconductor Manufacturing se luptă să găsească lucrători calificați.
O ultimă preocupare este politica. Companiile care speră să obțină o finanțare semnificativă prin Legea privind cipurile trebuie să se conformeze unei serii de noi reguli guvernamentale și sugestii punctuale, menite să avantajeze sindicatele, categoriile demografice favorizate, partenerii comunitari împuterniciți, acces la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile și multe altele.
Asta înseamnă îngrădirea întreprinderilor deja necompetitive cu noi costuri paralizante, în contradicție cu scopul declarat al acestei legi.
Potrivit datelor oficiale transmise de INS, o instituţie a statului, milioane de pensionari au pierdut bani din cauza valului de scumpiri, iar pensia medie a ajuns la puțin peste 1.800 de lei.
Aşadar, sistemul de pensii ar putea intra în colaps. Spre exemplu, în acest moment în județele precum Călărași Giurgiu sau Mehedinți sunt 14 pensionari la 10 salariați.
Avem 5 milioane de pensionari
România avea la finalul anului 2022 circa 5 milioane de pensionari, cu 75.000 mai puţini faţă de 2021, iar pensia medie lunară a fost de 1.855 lei, în creṣtere cu 11,3%.
La nivelul județelor, datele arată deloc încurajator: în Teleorman 10 salariați plătesc pensiile a 15 pensionari, în timp ce în Ilfov 10 salariați achită pensiile a doar 4 pensionari.
Și nivelul pensiei medii variază mult între județe, diferența dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 948 lei (1409 lei în judeţul Botoṣani, 1419 lei în judeţul Giurgiu, 1426 lei în judeţul Vrancea, faţă de 2357 lei în judeṭul Hunedoara, 2250 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 2085 lei în judeṭul Braṣov), mai arată datele INS.
Vine o reformă a pensiilor?
După cum arată aceste date INS, se impune o reformă a pensiilor. Problema e că avem exemple alarmante chiar în aceste zile, în Franţa, Spania şi Cehia.
Situația din țările europene care încearcă să modifice mecanismul pensionării arată că astfel de intenții scoate lume în stradă. În timp ce Franța este revoltată din cauza planurilor de ridicare a vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, în Spania pragul este de 65 de ani.
Comisia Europeană presează Spania să lucreze pentru a crea un sistem de pensii mai echitabil și mai sănătos.
1. Au debordat în stradă copiii girafei de polistiren de la Antipa. Mize serioase, nu oricum. Abuzul în serviciu, OUG 13, în fine, un kikiri-mikiri de amploarea asta. Un fel de bigi-bigi cu mac face bine la stomac. Despre PNRR n-au suflat o silabă în limba de suflet – giboneza corporatistă. PNRR – o nimica toată. Trei miliarde de euro. PNRR e o inginerie sofisticată făcută de useristul Ghinea. Cum a făcut ingineria? Cu cine? Cu el însuși, specialistul. PNRR e legal? E constituțional? Și în favoarea cui? Am înțeles că România e singura țară în care PNRR s-a negociat în secret. Cumva „noaptea, ca hoții”? USR lucrează netransparent? PNRR înseamnă sau nu subminarea economiei naționale?
2. E distracție mare. Iar ne amenință useriștii că pleacă din țară. Asta e ca „tată, dacă nu-mi cumperi ciocolata aia, mă sinucid.” Cine vrea să se sinucidă nu amenință, nu face panaramă. Chiar se sinucide. Scurt, demn și discret. Cine vrea să plece din țară chiar pleacă, fără să dramatizeze pe centurile de socializare. Pleacă în zori, să nu-l vadă vecinii. Chestia asta îmi aduce aminte de o poveste cu Fănuș Neagu la Olimp. Soția și fiica lui coborau pe rând din cameră și îi spuneau „dacă nu te ridici de la masă, mâine plecăm la București!” Așa s-a întâmplat la 10 seara. Și la 10.30. Și la 11. Și la 11.30. La 12, când a auzit a cincea oară „dacă nu te ridici de la masă, mâine plecăm la București”, Fănuș Neagu a răspuns „vedeți că aveți un tren la șase jumate!”
3. Definiția perversității: un nene zice ce gândește, tu n-ai argumente și vii cu aluzii din categoria „ești omul Moscovei”. Împotriva Rusiei au luptat bătrânii care au ajuns în Siberia fiindcă l-au înjurat pe Stalin la un chef. Tu îl înjuri pe Putin pe centurile de socializare, nu pățești nimic, dar ești viteaz. Oricum, ești mai simpatic decât prostoboii care fac anticeaușism la seral. Am practicat și eu sportul ăsta până prin 2010, am fost și eu ridicol.
4. Aloooo, domnii din partidul psihotrop! Deci plecați, da? Aveți waze la trotinete? Buuuun. Rute ocolitoare: Hau-hau și Bau-Bau. Și acum porniți! Let’s take street cutare-cutare. In three hundred metters, turn left on street Corupția ucide, ocoliți fundul Girafei de la Antipa, care vă patronează, dar nu vă opriți la Monte Carlo, pentru că acolo e plin de ucraineni care suferă mâncând pâinea dulce a exilului. Ați ajuns? Aaaa, nici n-ați plecat? Păcat. Occidentul are nevoie de ospătari militanți.
Atacul Rusiei în februarie 2022 și sancțiunile occidentale ulterioare împotriva Moscovei exercită presiuni asupra aprovizionării globale și au dus la creșterea prețurilor.
