Vom plăti mai mult pentru o vacanță în Thassos, anul acesta. Tarifele la pachete de vacanţă în insula elenă vor fi mai mari în acest an cu 7-10%, din cauza creșterii costurilor de operare.
„Costurile de operare au crescut la noi cu peste 30%. Energia și produsele s-au scumpit cel mai mult, dar și costurile cu personalul, însă doar o parte din aceste scumpiri se vor resimţi în preţul cazărilor”, potrivit Paris Paraschoudis, preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Thassos.
Vacanțe mai scumpe cu 10%
Cu toate acestea, 70% din unitățile de cazare au fost deja rezervate pe insula preferată de români. „Anul trecut, insula Thassos a fost vizitată de 350.000 de turişti, din care 65% au fost români. Unii stau mai mult, alţii mai puţin. De exemplu, turiştii români stau în medie şase zile, în timp ce bulgarii stau mai puţin. De asemenea, important de menţionat este că sunt şi români care şi-au achiziţionat case pe insulă. Alţii au chiar hoteluri mai mici”,a declarat acesta.
Turiştii români stau în medie şase zile, dar important de menţionat este că sunt şi români care şi-au achiziţionat case pe insulă. Alţii au chiar hoteluri mai mici.
„Chiar şi acum sunt români care caută să îşi cumpere locuinţă pe insulă sau şi-o construiesc. De exemplu, am un prieten care are o casă şi acum vrea să producă vin. Mulţi consideră Thasos ca fiind al doilea lor cămin. E foarte uşor de ajuns aici”, a mai declarat oficialul grec.
Anul trecut insula Thassos a fost vizitată de 350.000 de turişti, dintre care 65% au fost români. Și anul acesta se anunță un val important de conaționali pe insula grecească, considerată una dintre cele mai accesibile, grație faptului că este destul de aproape de România.
Sezonul începe în mai puțin de două săptămâni, adică de Paște, când sunt anunțate temperaturi de peste 20 de grade.
Sărbătorile Pascale se apropie tot mai mult, astfel că mulți români au început să se gândească deja la ce vor pune pe masă, de Paști. Și cum ouăle nu lipsesc de pe masa de sărbătoare, ele vor reprezenta, cu siguranță, un produs la mare căutare în zilele de dinaintea Paștelui. Pe lângă carne, brânză și legumele proaspete, de sezon, cum ar fi ceapa verde, salata sau ridichiile.
Doar că veștile despre prețurile lor nu sunt dintre cele mai bune, în sensul în care, față de anul trecut cel puțin, ouăle costă mai mult.
Cât costă, în medie, un cofraj cu 30 de ouă
Concret, față de anul trecut, cumpărăm ouă cu 35% mai scumpe. În această perioadă, în marile lanţuri de magazine ouăle se vând cu preţuri cuprinse între un leu şi 2 lei/bucată, potrivit antena3.ro. Ceea ce înseamnă că un cofraj de 30 de ouă costă, în medie, 45 de lei.
Situația e, așadar, diferită de anul precedent, când în aceeași perioadă un astfel de cofraj costa 30 de lei, așadar era cu 15 lei mai ieftin.
E de menționat că în magazine au apărut deja cofraje cu ouă gata vopsite. Așadar, o variantă la îndemână pentru cei care nu au suficient timp să stea în bucătărie pentru a vopsi ouă înainte de Paște. Un astfel de cofraj cu 10 ouă gata vopsite costă în medie 26 de lei.
Canalul lui Dragnea „Bucătăria de acasă” promovează mâncarea sănătoasă, după cum anunţă chiar fostul lider PSD, care precizează că la fiecare reţetă va prezenta şi beneficiile principalelor ingrediente.
Prima rețetă, mâncare de fasole galbenă
Prima reţetă este cea de mâncare de fasole galbenă păstăi.
Conform lui Dragnea, fasolea galbenă păstăi are vitamina A, C, potasiu, acizi gaşi, dar conţine şi „mangan”, despre care afirmă că este foarte bun pentru „creşterea activităţii hormonale, ajută fertilitatea la bărbaţi şi la femei previne pierderea sarcinii”.
Primul episod de pe canalul lui Liviu Dragnea a strâns aproape 54.000 de vizionări şi peste 800 de comentarii, multe dintre ele ironice.
„O aşteptăm şi pe doamna Udrea cu un show despre goblene şi pictură pe numere”, afirmă unul dintre utilizatori, în timp ce alţii fac referire la perioada petrecută de Dragnea în detenţie.
„Ce rețetă bună! Soția mea a întinerit cu 25 de ani, cei 3 trandafiri s-au uscat mai tare (pentru rețeta de compot suedez ), iar vecinii mi-au pus gratii la geam!!”, a comentat altul.
„O rețetă sănătoasă, presarată din cand in cand cu mici ponturi conspiraționiste și naționaliste… Mi-a dat o lacrimă, de la ceapa românească probabil…”, a continuat ironic alt utilizator.
Pozatul pentru Playboy poate fi o declarație feministă? Se pare că da, privind din perspectiva unui politician francez care în felul acesta și-a apărat decizia de a apărea pe coperta revistei Playboy pe fondul unei crize a politicii franceze nemaivăzute de câțiva ani.
Marlène Schiappa, o autoare feministă în vârstă de 40 de ani, care a fost scoasă din obscuritate de președintele Emmanuel Macron în 2017, fiind adusă în Guvernul său, nu este străină de controverse.
Marlène Schiappa, pe coperta revistei pentru bărbați
Dar chiar și unii aliați consideră că ministrul a făcut o greșeală cu ultima ei mișcare: a pozat (îmbrăcată, ce-i drept!) pe coperta Playboy pentru a însoți un interviu de 12 pagini despre drepturile femeilor și homosexualilor, precum și despre avort, potrivit france24.com.
Premierul Élisabeth Borne, care este a doua femeie care ocupă funcția, a sunat-o personal pe Schiappa pentru a-i spune că „nu era deloc potrivit, mai ales în perioada actuală”, a declarat sâmbătă un consilier pentru AFP.
Marlène Schiappa, criticată de colegi și opoziție
Schiappa este în prezent ministrul Economiei sociale. Anterior, ea a fost ministru pentru Egalitatea de gen.
„Apărarea dreptului femeilor de a face ce vor cu corpul lor: peste tot și tot timpul”, a scris Schiappa pe Twitter sâmbătă. „În Franța, femeile sunt libere. Fie că îi enervează pe retrogradați și ipocriți sau nu.”
Ea a apărut pe coperta revistei într-o rochie albă. Noul număr va apărea pe 8 aprilie.
Ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, a sărit în apărarea colegei sale în timpul unui interviu, numind-o pe Schiappa „o femeie de caracter”. „Vreau doar să spun că Marlene Schiappa este o politiciană curajoasă cu caracter și cu propriul stil. Nu este stilul meu, dar îl respecct”, a spus Darmanin.
Parizienii nu mai vor trotinete electrice în oraș. Au votat în proporție covârșitoare interzicerea lor, în urma unui referendum organizat duminică.
În cadrul referendumului organizat de primarul Anne Hidalgo, 89% dintre votanţi s-au pronunţat pentru renunţarea la trotinetele electrice.
Parizienii nu mai vor trotinete electrice în oraș
Drept urmare, companiile care operează împreună în jur de 15.000 de trotinete electrice în Paris – Lime, Dott şi Tier – ar trebui să le scoată din oraş până la 1 septembrie.
Deşi iniţial susţinea această formă de transport, primarul Anne Hidalgo a militat împotriva trotinetelor electrice în ultima vreme, spunând că apar prea multe accidente şi că reprezintă un model de business prea scump, cu călătorii de 10 minute care costă 5 euro.
De partea cealaltă, cele trei companii spun că rezultatul votului a fost influenţat de prezenţa foarte scăzută la vot. Au votat 103.084 de oameni, adică aproximativ 7,5% dintre persoanele cu drept de vot din Paris.
Decizia finală aparține primarului
Referendumul, însă, este doar consultativ, astfel că decizia finală rămâne la primar.
După ce le-a acceptat în 2018, Parisul va deveni astfel singura capitală europeană care va interzice complet aceste trotinete la încheierea contractelor cu cei trei operatori privaţi (Lime, Tier şi Dott), pe 31 august.
Până în prezent, Roma, Lisabona, Stockholm şi Oslo au înăsprit condiţiile de utilizare a trotinetelor electrice de închiriat, în timp ce Barcelona şi Montreal au interzis circulaţia acestora.
Problema urșilor revine în actualitate, de această dată cu doar câteva zile înainte de Sărbătorile Pascale. Totul după ce un urs a provocat pagube uriașe la o fermă din județul Harghita, ucigând zeci de animale.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a anunţat, duminică seară, pe pagina sa de Facebook, că ursul a atacat o fermă din satul Cădaciu Mare, comuna Şimoneşti şi a ucis aproape 50 de animale.
„O nouă dramă în judeţul Harghita. Creştem animale pentru fiarele sălbatice. În Cădaciu Mare, la o fermă locală, un urs a provocat pagube uriaşe, omorând aproape 50 de animale în spatele unei clădiri a fermei, la 50 de metri de zona locuită”, a scris Csaba Borboly pe Facebook.
Liderul CJ Harghita a precizat că 42 de miei au fost omorâţi de urs, aceştia fiind pregătiţi pentru sacrificarea de Paşti, iar alte 18 capre şi oi au fost grav rănite în urma atacului ursului, potrivit news.ro.
Csaba Borboly – preşedintele Consiliului Judeţean Harghita – este de părere că problema ameninţării urşilor este departe de a fi rezolvată, sunt necesare acţiuni suplimentare şi este nevoie de o atitudine responsabilă, în special din partea factorilor de decizie naţionali şi europeni.
Atrage atenția că urșii nu se mai sperie de gardul electric
Oficialul a adus în discuție legislația, în contextul recentului atac al ursului asupra fermei. „Legislaţia în privinţa atacurilor cu urşi încă nu este perfectă şi văd un fel de temere din partea autorităţilor pentru că, chiar dacă există o reglementare legislativă că după al doilea atac este legal să fie extras ursul, nu prea doresc primarii să pună în aplicare această prevedere legislativă. Atacul urşilor este o problemă profesională, nu cred că un politician trebuie să decidă pe plan local. Decizia trebuie să fie pe plan judeţean. Am făcut demersuri în acest sens. Acesta este un urs pe care aproape şi eu îl cunosc, anul trecut a intrat în grajd şi a omorât tot ce se putea. Eu am foarte mari speranţe că numărarea capetelor de urşi, lansată de domnul ministru Tzancos, am înţeles că în câteva zile va fi finalizată şi se vor lua măsuri”, a declarat șeful CJ Harghita.
Potrivit sursei citate, acesta mai spune că urşii care atacă satele din judeţ nu se mai sperie de gardul electric: ”Lăsaţi poveştile cu gardul electric. Şi aici a fost gard electric, dar aceşti urşi sunt foarte inteligenţi şi s-au adaptat (…) Pentru urşii care au atacat, gardul electric nu reprezintă niciun pericol”.
Verificările Curții de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală au scos la iveală nereguli grave care au condus la pierderi financiare uriașe pentru statul român. La Direcția Marilor Contribuabili și la Administrația Contribuabililor Nerezidenți, sumele neîncasate sunt de miliarde de lei. În ce privește recuperarea debitului de circa 1,3 miliarde de lei de la frații Micula, Curtea de Conturi acuză ANAF că a tergiversat demersurile, astfel că România riscă sancțiuni severe de la Comisia Europeană.
Optimizarea fiscală practicată de multinaționale, protejată de autoritățile statului
Curtea de Conturi a constatat că, la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) 321 de acțiuni de control erau nefinalizate, dintre care 159 de acțiuni începute în anul 2020, restul de 162 de acțiuni provenind din perioada 2014-2019, ceea ce reprezintă 50,5% din totalul acțiunilor nefinalizate. Totodată, la societăți cu risc fiscal ridicat nu au fost efectuate în timp real acțiuni de control operativ și inopinat, având drept consecințe instituirea cu întârziere a consemnelor în cazul societăților care nu mai desfășoară activități economice, precum și a imposibilității instituirii de măsuri asiguratorii, generată de inexistența activelor patrimoniale ale acestor societăți.
La Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), inspectorii Curții de Conturi au descoperit că agenți economici care au înregistrat pierdere consecutiv în ultimii cinci ani nu au fost supuși inspecției fiscale, în condițiile în care aceștia nu figurau declarați inactivi, radiați, în insolvență sau faliment. Mai mult, contribuabili persoane juridice care au înregistrat diferențe semnificative între impozitul pe profit declarat în situațiile financiare și cel declarat în „Declarația privind impozitul pe profit” nu au fost cuprinși în programul de control ca urmare a efectuării analizei de risc. De asemenea, accesul la bazele de date destinate activității Serviciului prețuri de transfer din cadrul Unității de Management a Riscurilor și activității de inspecție fiscală a fost limitat sau fără acces, ceea ce a condus la imposibilitatea extragerii de informații și a efectuării unor analize și studii comparate), adică exact în domeniul optimizării fiscale a multinaționalelor.
Țeapa IFN-urilor
Potrivit Curții de Conturi, în perioada 2017-2021, în toate cazurile în care DGAMC a solicitat plata scrisorilor de garanție de la instituții financiare nebancare (IFN), aceasta a fost în imposibilitatea recuperării obligațiilor bugetare restante ale debitorilor în sumă de 290.509 mii lei, care au beneficiat de înlesniri/eșalonări la plata acestora. Pentru toate societățile mari contribuabili care au pierdut înlesnirile la plată ca urmare a intrării în insolvență, DGAMC nu a încasat contravaloarea scrisorilor de garanție emise de instituțiile financiare nebancare, respectiv IFN-urile nu au procedat la decontarea niciunei scrisori de garanție din anul 2019 până în prezent, în condițiile în care DGAMC a făcut toate demersurile legale. ”DGAMC nu a procedat în toate cazurile la atragerea răspunderii în solidar cu debitorul și a instituției financiare nebancare, ceea ce a condus la producerea riscului de neconformare la plată a obligațiilor bugetare datorate de societățile mari contribuabili. Un contribuabil în cadrul procedurii de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale a evitat sistematic plata obligațiilor fiscale prin utilizarea scrisorilor de garanție emise de instituții financiare nebancare, în condițiile în care aceste scrisori nu mai erau acceptate drept garanții începând cu data de 1 ianuarie 2021. Cuantumul obligațiilor fiscale neachitate a fost de 238.424 mii lei, aferent perioadei 2018-2022”, mai arată Curtea de Conturi.
Fără executare silită
Pentru un alt mare contribuabil care înregistra creanțe în executare în sumă de 2.016.025 mii lei, aferente perioadei 2019-2022, DGAMC nu a aplicat concomitent toate procedurile de executare silită după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somației, în condițiile în care avea de recuperat și suma de 1.001.200 mii lei, reprezentând valoarea ajutorului de stat de care a beneficiat contribuabilul. La această sumă au fost adăugate accesorii aferente în valoare de 549.897 mii lei, potrivit raportului Curții de Conturi. În plus, în anul 2021, DGAMC nu a valorificat bunuri sechestrate, deoarece nu a procedat la evaluarea bunurilor mobile și imobile supuse sechestrului asigurător, în condițiile în care estimarea valorii bunurilor la momentul instituirii sechestrelor reprezenta o etapă importantă în activitatea de executare silită. Lipsa evaluării bunurilor sechestrate de către un expert acreditat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România a condus la întârzierea procesului de valorificare a bunurilor la licitație și la nevalorificarea bunurilor sechestrate de către executorii fiscali din cadrul DGAMC.
Tergiversare în dosarul frații Micula
În contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în data de 25 ianuarie 2022 anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019, Comisia Europeană a solicitat în mod repetat autorităților române să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula/România, semnalează Curtea de Conturi. Deoarece autoritatea fiscală din România nu a realizat toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat în mod ilegal, Comisia Europeană a recurs la solicitări ultimative față de autoritățile statului român. ”Conform documentelor Ministerului Finanțelor, debitul de recuperat a fost cuantificat la valoarea de 1.294.189.573,51 lei, din care 1.109.512.162,58 lei reprezintă ajutor de stat la valoarea nominală și 184.677.410,93 lei reprezintă dobânzi. La nivelul ANAF au fost tergiversate demersurile în cazul recuperării ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula și nu au fost respectate termenele în care Comisia Europeană a solicitat informații privind modul de recuperare a acestuia, situație ce poate conduce la sancțiuni severe pentru România”, se mai precizează în documentul elaborat de Curtea de Conturi.
Companiile străine, favorizate de ANAF
În ce privește verificările la Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți (AFCN), Curtea de Conturi a depistat că, în anul 2021, debite aferente contribuabililor nerezidenți în valoare de 989 mii lei nu au fost recuperate din țara de origine a contribuabililor, în condițiile în care executarea silită în România a fost încheiată. Astfel, AFCN nu a emis cerere de recuperare pentru debitele datorate statului român în țara de origine a contribuabililor nerezidenți, cu toate că au fost îndeplinite condițiile date de legislația specifică a executării silite în România, respectiv somațiile de plată a debitelor au fost confirmate și luate la cunoștință de către contribuabilii nerezidenți.
Marius Voineag a fost la ultima zi de naștere a lui Marius Indrieș. Gabriel Necșulescu este finul lui Cătălin Lăscuț. Sunt două informații seci, binecunoscute la un anumit nivel al sistemului. Unele fără de care nu se poate decoda cu adevărat ce se va întâmpla cu ”noua DNA”… Și nici cu ”viesparul” de la Poliția Capitalei… Sau care va fi ”noul” raport de forțe dintre procurori și polițiști. De fapt, dintre șefii structurilor de Parchet și cei ai Direcțiilor și Serviciilor din Poliție…
Unde ”crapă” dosarul duty – free!
Așa că plecarea la drum cu aceste vulnerabilități pe persoană fizică nu are cum să fie una de bun augur. Și chiar nu are cum să ducă la spargerea ”buboiului” în care s-a transformat o bună parte a sistemului încă de pe vremea de aur a statului ticăloșit.
Astfel că, dacă tot bate la ușă curățenia de Paște, poate că a venit momentul zero și ca ”gospodarii” din sistem să își suflece mânecile și să hotărască odată pentru totdeauna, bărbătește, cu cine fac ”echipa câștigătoare”. Și să fie răsplătiți pentru success. Sau să răspundă pentru eșec! Pentru că, la fel ca în viața cea de toate zilele, și în sistem greu nu este să iei o decizie… Ci doar să ți-o și asumi…
Finul Necșulescu …
”Șandramaua” SICE se zdruncină deja din toate încheieturile, după ”loviturile” din 21 și 22 martie. Cele în care am dezvăluit halucinantele convorbiri telefonice dintre încă actualul șef al Serviciului de Investigații a Criminalității Economice, Marius Indrieș și Laurențiu Huică, cel prezentat de DIICOT, Poliția Română și toată mass-media drept ”capul” celei mai mari rețele de trafic de droguri din România.
Laurențiu Huică, confidentul sexual al șefului SICE!
Astfel că soarta comisarului șef Marius Indrieș este ca și pecetluită. Așa cum, în mod legal, pare să fi fost deja rezolvată și altfel extrem de spinoasa problemă a succesiunii la conducerea SICE.
Comisarul șef Gabriel Necșulescu fiind cel care, chiar în următoarele zile, ar trebui să revină la comandă.
”Saga” acestuia în justiție începând cu următorul comunicat oficial, nr. 494/VIII/3, din data de 21 august 2020:
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Necșulescu Gabriel, la data faptei ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Municipiului București – Serviciul de Investigare a Fraudelor, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În calitate de ofițer de poliție judiciară la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Municipiului București, inculpatul Necșulescu Gabriel ar fi pretins în mod direct, cu titlu de mită, de la un om de afaceri, suma de 15.000 euro, din care ar fi primit prin intermediar, la data de 5 martie 2010, suma de 25.000 lei, pentru a instrumenta, conform intereselor omului de afaceri, un dosar penal constituit la plângerea acestuia. Ulterior, în același scop, inculpatul ar mai fi pretins și primit de la același om de afaceri, prin intermediar, diferite bunuri în valoare de aproximativ 6.500 lei.
În vederea confiscării speciale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun imobil din patrimoniul inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București”.
…Nașul Lăscuț! Îl mai puneți?
Numai că dosarul DNA ”a picat” în instanța de judecată. Astfel că, același comisar șef care a fost demis de la conducerea SICE în urma trimiterii sale în judecată, fiind astfel înlocuit de către comisarul șef Marius Indrieș, trebuie acum repus în funcție!
Cătălin Lăscuț, nașul comisarului șef Gabriel Necșulescu
Prima soluție fiind pronunțată la Tribunalul București, în data de 22 octombrie 2021. După care, Curtea de Apel București a decis definitiv că Necșulescu trebuie repus în drepturi la șefia Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
În acest sens fiind mai mult decât relevantă ”minuta” de judecată a Curții de Apel București:
” Soluția pe scurt: ÎNCH. 593/CO – CP/ În baza art. 347 C.p.p. admite contestația formulată de inculpatul Necșulescu Gabriel împotriva încheierii de cameră preliminară, din cadrul Tribunalului București în dosarul nr. 21322/3/2020/a1. Desființează încheierea mai sus menționată și rejudecând : Anulează actele de procedură efectuate în cauză începând cu ordonanța de începere a urmăririi penale in rem din 22.03.2016, constatând incidența principiului ne bis in idem. În baza art. 346 alin.3 C.p.p. restituie cauza la procuror. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare efectuate în cauză rămân în sarcina statului. Definitivă. Examinată și pronunțată în camera de consiliu, azi, 29.11.2022. Document: Încheiere finală camera de consiliu 593/2022 din 29.11.2022”.
Deci, comisarul șef TREBUIE REPUS în funcția de șef SICE – DGPMB. Numai că toți cei care se dau ”băieții deștepți” ai sistemului știu prea bine că odată cu repunerea de altfel obligatorie a sa pe funcție, în orice moment poate răbufni un alt scandal. Comisarul șef Necșulescu fiind cunoscut ”în tot orașul” finul omului de afaceri Cătălin Lăscuț. ”Regele Duty – Free”-urilor care tocmai ce a fost inculpat de către Direcția Națională Anticorupție în Dosarul OTOPENI. Astfel că, la această oră, nașul celui care urmează să fie pus din nou șef la SICE se află în stare de arest la domiciliu. Legătura de rudenie prin alianță nefiind, desigur, o infracțiune în sine! Numai că această legătură nici nu poate fi neglijată, din moment ce ea poate sta la baza unei eventuale operațiuni de ”vulnerabilizare” a viitorului șef al Poliției Economice. Așa că și această relație trebuie asumată, fiind de preferat să se joace de acum cu cărțile pe masă, decât să se apeleze apoi la tot felul de ”staboare” mai mult sau mai puțin instituționale…
Indrieș la DNA. Necșulescu la SICE. Berchet la DGPMB.
Aceasta pare a fi ”calea naturală” spre care se îndreptau lucrurile până la momentul dezvăluirilor noastre. Una în care actualul șef al SICE este adus de către noul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, șef la structura de Poliție Judiciară a DNA. Legătura personală dintre Marius Voineag și Marius Indrieș fiind cunoscută cel puțin de către toți ceilalți comeseni de la ultima aniversare a celui din urmă…
Cine va prelua șefia Poliției Judiciare a DNA?
La SICE urmând a fi numit comisarul șef Gabriel Necșulescu. Cel al cărui naș se află în ”epicentrul” celui mai mare răsunător scandal de corupție din ultimii ani…
În timp ce Bogdan Berechet ar urma să rămână la conducerea Poliției Capitalei, în ciuda afirmațiilor lui Indrieș despre implicarea sa directă în dosarele penale instrumentate de către SICE!
Și astfel, probabil că toată ”lumea bună” ar răsufla ușurată. Numai că, ghinion, ”dinamica operativă” ar putea fi cu totul schimbată de către apariția publică a altor interceptări… De genul celei dintre șeful SICE, Marius Indrieș și principalul inculpat al dosarului de trafic de droguri de 500.000.000 euro.
Și din care reluăm astăzi doar o mică parte a stenogramelor care au șocat o țară întreagă…
Bogdan Berechet, numit ”pe viață”!
” Marius Indrieș: – Am lăsat doi copii pe drumuri din cauza unor oameni mizerabili ca tine. Faptul că ea a vrut să trăiască cu tine și tu ai vrut să trăiești cu ea nu este problema mea. Singura mea problemă este că dacă aveați și tu și Ionela un dram de omenie, mi-ar fi spus Ionela… Uite, bă, eu m-am culcat cu omul ăsta. Vrei să îl invităm la noi în casă? Și mă culc cu el! Și îi sug p(…)a!
(…) Fata mea de aia a ajuns la spital, că a drogat-o nevastă-mea… Și te-a sunat pe tine!
(…) Pe Dana, cu care este șogoreană. Și cu care voi m-ați pus să stau la masă! Adică eu stăteam cu voi trei la masă, voi vă f(…)eați între voi și eu eram al patrulea în plus.
(…) Și prietena ta îmi arăta mie chiloții! Păi astfel de oameni să îmi calce mie în casă, de Sfânta Sărbătoare a Crăciunului?
(…) Băi, vrei să o f(…)t și eu pe nevastă-ta? Și pe urmă să stau cu tine la masă?
(…) Mi-ai dat m(…)ie! Băi, că i-ai dat lui Ionela m(…)ie și i-ai dat la astalalt, Dumitru m(…)ie, până la urmă e treaba ta! Băi, dar să îmi dai și mie m(…)ie, la mine în casă, în fața copiilor mei?
(…) Eu nu ți-am dat niciodată ție m(…)ie! Tu mi-ai dat mie! Și este și înregistrat când mi-ai dat m(…)ie în casă la mine, de față cu doi copii minori!
(…) Spune tu cine-I ăla, băi tată, că îi mănânc și c(…)atul de acum 10 ani!
(…) Păi tu nu ai fost la mine acasă să îmi f(…)ți nevasta?
(…) Băi, ști de ce mă c(…)c în gura ta? Domnule Huică, uite ce îți spun eu! Îți mai dau acum un email, ție personal, și își scriu așa: Mă c(…)c în gura ta! Mă c(…)c, mă c(…)c și iar mă c(…)c”!
Așa că nu ar fi oare mai bine ca noul procuror șef al DNA să transmită de acum dacă își asumă și profesional prietenia cu Marius Indrieș și îl pune sau nu pe acesta șeful Poliției Judiciare a DNA? Sau dacă Gabriel Necșulescu își asumă relația de nășie cu Cătălin Lăscuț? Sau dacă MAI ar anunța că Bogdan Berechet a fost numit ”pe viață” la conducerea Poliției Capitalei?
Nu de alta, dar poate se trece mai repede la ”next level” al curățeniei de Paște…
Sau barem ”să se știe că se știe” că nu toate structurile au puterea de a folosi aceste dezvăluiri în scopul de a își face singure ”curățenie”…
Salariaţii din România au dreptul la mai multe zile libere oferite de angajatori, în afara celor de concediu de odihnă sau de concediu medical.
Potrivit Codului muncii, numărul zilelor libere de care pot beneficia salariații din țara noastră este de 15.
Încă 4 zile libere pentru angajaţi
Angajații mai au dreptul și la alte patru zile libere pentru diverse evenimente fericite sau nefericite din viața lor. Legislația prevede că au dreptul la zile libere pentru propria căsătorie, pentru naşterea unui copil, pentru căsătoria unui copil, pentru decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor ori decesul bunicilor, fraţilor, surorilor.
Bătaie în toată regula pe o stradă din Constanța, în plină zi. Au fost implicaţi doi adolescenţi, în vârstă de 15 şi 17 ani, şi doi bărbaţi, de 45 şi 47 de ani.
În urma incidentului, cei doi adolescenţi şi bărbatul de 47 de ani au fost transportaţi la spital, băiatul de 15 ani având răni provocate de un cuţit. Polițiștii au deschis o anchetă.
Conflictul a apărut spontan
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa a anunţat, duminică, faptul că poliţiştii de la Secţia 5 a Poliţiei municipiului Constanţa au fost sesizaţi că doi minori, de 15 ani, respectiv 17 ani, şi doi bărbaţi, de 45 de ani, respectiv 47 de ani, s-au agresat fizic reciproc, pe bulevardul Aurel Vlaicu, pe fondul unui conflict spontan.
”Cei doi minori şi bărbatul de 47 de ani au fost transportaţi la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale, minorul de 15 ani prezentând leziuni traumatice care ar fi putut fi produse cu un corp tăietor-înţepător”, a transmis sursa citată.
În acest caz a fost deschis un dosar de cercetare penală pentru lovire sau alte violenţe, vătămare corporală şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
Marele juriu din New York a votat joi pentru punerea sub acuzare a lui Trump, după săptămâni de audieri de probe în ancheta privind banii de tăcere plătiți actriței de filme pentru adulți Stormy Daniels înainte de alegerile din 2016.
Problemele cu legea i-au adus un capital de simpatie?
Fostul președinte Donald Trump este deja favorit în rândul republicanilor în cursa pentru Casa Albă din 2024. L-a devansat în sondaje pe guvernatorul Ron DeSantis din Florida.
Odată cu punerea sa sub acuzare de către un mare juriu din Manhattan, Trump a luat un avans în confruntarea cu DeSantis, potrivit unui sondaj Yahoo News/YouGov.
Trump l-a depășit pe politicianul din ”Sunshine State” cu 26 de puncte procentuale. În sondaj, 57% dintre cei chestionați au declarat că vor vota pentru Trump, în timp ce 31% au indicat că îl vor susține pe DeSantis.
Poliţia din New York, „în alertă maximă”
Poliţia din New York a intrat „în alertă maximă” înaintea înfăţişării de marţi în faţa instanţei a fostului preşedinte american Donald Trump, acuzat în dosarul unor plăţi neregulamentare făcute unei vedete porno.
Puternicul şi supradimensionatul New York Police Department (Departamentul de Poliţie al oraşului New York, NYPD), care numără 36.000 de poliţişti şi 19.000 de civili, a ordonat tuturor ofiţerilor şi agenţilor săi să iasă pe străzi de vineri timp de o săptămână.
Susţinători ai lui Trump plănuiesc să manifesteze marţi în faţa tribunalului în timpul apariţiei sale.
Stephane Rozes, autorul cărții intitulate „Chaos”, a fost felicitat la radioul francez pentru că este un “vizionar”. Haosul pe care l-a descris în cartea sa, publicată în noiembrie anul trecut, se manifestă acum în Franța, unde sute de mii de oameni ies în stradă.
Rugat să explice cauza acestuia, Rozes a explicat că se construiește din 1992, anul în care Franța a semnat Tratatul de la Maastricht, începutul Uniunii Europene.
Rozes nu este singurul care are această părere, subliniază The Spectator. Unul dintre cei mai cunoscuți filosofi francezi, Michel Onfray, de stânga, spune același lucru de ani de zile. “Franța a murit în 1992, data Tratatului de la Maastricht”, a declarat el într-un interviu în 2018. „Am renunțat la suveranitatea noastră pentru o supranațională liberală gestionată de un aparat foarte autocratic care are banii, deci mass-media, deci opinia: ceea ce eu numesc statul Maastricht”.
Onfray a fost, firește, încântat de Brexit. La o săptămână după votul pentru „Leave”, el a fost unul dintre cei 20 de intelectuali francezi care au semnat o declarație prin care cereau ca Franța să renegocieze Tratatul cu UE.
Salutând „curajul” britanicilor de a vota pentru ieșirea din UE, semnatarii au calificat acest vot drept „o palmă pentru deriva tehnocratică în care actuala Uniune Europeană s-a lăsat prinsă timp de cel puțin trei decenii”.
Aceștia l-au îndemnat pe președintele de atunci, socialistul François Hollande, să tragă lecția corectă din triumful votului pentru „Leave”, și anume că „cetățenii nu mai acceptă să fie guvernați de organisme care operează în totală opacitate”.Hollande nu a ținut cont de avertisment. Succesorul său la Elysee, Emmanuel Macron, a blamat Brexit-ul.
Ce este UE, dacă nu un proiect construit pe minciuni și promisiuni false? „Nu trebuie să existe o ierarhie formală între instituții și nici un cadru prea rigid pentru acțiunea lor”, susținea președintele François Mitterrand într-un discurs în fața Adunării Europene în mai 1992, la trei luni după semnarea Tratatului de la Maastricht. “Să dăm dovadă de flexibilitate și adaptabilitate”.
Mitterrand a cerut, de asemenea, „o demnitate egală între toate statele membre” și a avertizat împotriva riscurilor dacă „bogăția, influența, mijloacele de acțiune și resursele financiare ar fi concentrate într-un grup restrâns”.
Fără îndoială, cea mai mare greșeală a lui Macron de la preluarea mandatului este credința sa de nezdruncinat în viziunea europeană. Cu toate acestea, el știe că poporul nu-i împărtășește punctul de vedere; într-un interviu celebru acordat BBC în ianuarie 2018, el a recunoscut că, dacă ar fi avut ocazia, francezii ar fi votat probabil și pentru ieșirea din UE.
Dar nu ar visa niciodată să le ofere această șansă. Așa că furia oamenilor crește, nu numai față de Macron, ci și față de toate partidele politice principale care sunt la fel de angajate în UE.
Cuvântul auzit cel mai des în timpul recentelor proteste din întreaga Franță este „Revoluție”. Dar revoluția de care poporul are nevoie pentru a-și construi o lume de libertate, egalitate și fraternitate nu este numai împotriva liderului de la Elysee, ci împotriva celor de la Bruxelles.
Brexitul, în forma sa actuală, nu este perfect pentru mulți dintre cei 17,4 milioane de oameni care au votat să plece. Dar, cel puțin, Marea Britanie s-a eliberat de o elită arogantă și nealeasă și și-a recăpătat o parte din suveranitate. Franța rămâne și, atâta timp cât va rămâne, la fel va fi și haosul.
Optimism în rândul marilor branduri elvețiene de ceasuri de lux: turiști chinezi vor stimula vânzările în acest an, dacă se vor întoarce în Europa în număr mare după relaxarea restricțiilor Covid.
Exporturile către China, o piață cheie pentru producătorii din Elveția, s-au contractat cu 13,6% în 2022 din cauza politicii zero-Covid a Beijingului.Cu toate acestea, au început să-și revină în februarie – cu 8,2% față de anul precedent, potrivit Federației industriei orologiere elvețiene.
„China va recăpăta o dinamică pozitivă”, a declarat pentru AFP președintele federației, Jean-Daniel Pasche, la târgul anual al industriei, Watches and Wonders, de la Geneva, unde 48 de mărci precum Rolex, Cartier și Patek Philippe și-au prezentat cele mai recente creații.
Odată cu redeschiderea Chinei, numeroși analiști financiari și-au majorat brusc previziunile de creștere pentru întregul sector al luxului în 2023.
În timpul blocajelor Covid, consumatorii chinezi au acumulat economii semnificative, analiștii HSBC indicând estimări de 6,6 trilioane de yuani (960 de miliarde de dolari) în economiile excedentare acumulate în ultimii trei ani.
Economiștii de la Morgan Stanley se așteaptă ca cheltuielile consumatorilor chinezi pentru bunuri de lux să crească cu 20% în acest an, o adevărată mană cerească pentru sectorul ceasurilor elvețiene din Europa.
Vedem că acești clienți se întorc în magazine, cu o poftă de a cumpăra și de a călători. Rămânem optimiști în ceea ce privește dinamica redresării Chinei”, spune Cyrille Vigneron, directorul executiv Cartier, marcă emblematică a Richemont.
Hermes nu are nicio îndoială că dorința cumpărătorilor chinezi de a se întoarce în Europa îi va propulsa vânzările, în timp ce Rolex și Patek Philippe mizează pe clienții bogați.
În Lucerna, prima destinație turistică din Elveția și un oraș renumit pentru magazinele de ceasuri, biroul de turism speră să vadă vizitatorii chinezi revenind în curând „la sfârșitul primăverii”, în funcție de „disponibilitatea vizelor și de capacitățile de zbor”.
Tranziția Europei către mașinile electrice este amenințată din cauza penuriei persistente de litiu, componenta cheie a bateriei care va alimenta vehiculele viitorului.
Planurile UE de a interzice vânzările de mașini noi pe benzină și diesel până în 2035 înseamnă că cererea de litiu va crește de cinci ori până în 2030, ajungând la 550 000 de tone pe an – mai mult decât dublul celor 200 000 de tone pe care regiunea va putea să le producă, potrivit Benchmark Mineral Intelligence.
„Întreaga piață globală va fi în continuare deficitară până la sfârșitul deceniului”, a declarat Daisy Jennings-Gray, analist la BMI.
Problema aprovizionării a fost evidențiată de cel mai mare producător de litiu din lume, Albemarle, care a renunțat la planurile de a extrage litiu în Europa după ce nu a reușit să găsească un amplasament viabil din punct de vedere comercial.
„Resursele pe care le cunoaștem în Europa nu sunt de înaltă calitate și sunt relativ mici”, a precizat directorul financiar al grupului, Scott Tozier, pentru Financial Times.În prezent, Europa nu produce substanțe chimice de litiu pentru baterii, 44% din oferta mondială provenind din China.
Deficitul de litiu preconizat pe o piață care suferă deja de penurie la nivel mondial și prețurile ridicate de 62.000 de dolari pe tonă – de peste cinci ori mai mult decât costul mediu de producție, în ciuda unei scăderi recente – se poate dovedi existențial pentru producătorii europeni de automobile.
China controlează 60% din procesarea globală a litiului, își extinde rapid industria automobilelor electrice și face incursiuni pe piața europeană.
Francis Wedin, directorul executiv al Vulcan Energy Resources, listată la bursă în Australia, una dintre puținele companii care încearcă să extragă litiu în Europa, a declarat că industria auto din regiune nu va putea să-și electrifice viitorul parc auto fără propriul litiu.
„China va acorda prioritate aprovizionării pentru propria industrie. Fără propriul acces la litiu, constructorii europeni de automobile nu ar putea supraviețui concurenței din partea acestei țări”, a adăugat el.
Unele grupuri auto europene – Stellantis, Renault sau Volkswagen – desfășoară proiecte locale, dar succesul este departe de a fi asigurat din cauza proceselor complicate de extracție.Cererea de mașini electrice va depăși vânzările de 11, 3 milioane de unități înmatriculate în Europa anul trecut, potrivit grupului german VDA.
UE este sub presiune. Legea privind materiile prime critice vizează consolidarea lanțului de aprovizionare pentru vehiculele electrice prin achiziționarea pe plan intern a mai multor metale pentru baterii, cum ar fi litiul, cobaltul și nichelul.
Însă directorii din industria auto spun că este nevoie de sprijin financiar din partea guvernelor pentru a demara aprovizionarea internă cu litiu.
De asemenea, Europa trebuie să abordeze obstacolele birocratice, cum ar fi procedurile dificile de procesare a autorizațiilor, precum și rezistența politică și locală față de minerit.Pentru unele companii miniere, obținerea permiselor de mediu poate dura ani de zile, după ce au fost depuse toate studiile.
Dar chiar și fără întârzieri în ceea ce privește autorizațiile, provocările pe care le va întâmpina Europa pentru a satisface nevoile de litiu sunt enorme, în special în comparație cu SUA, care au investit resurse uriașe pentru a-și separa lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale de China.
OpenAI a scos ChatGPT din funcțiune în Italia, după ce autoritatea guvernamentală pentru protecția datelor – Garante – a interzis temporar vineri chatbotul și a lansat o anchetă privind presupusa încălcare a normelor de confidențialitate de către aplicația de inteligență artificială.
Garante a acuzat compania OpenAI, susținută de Microsoft, că nu a verificat vârsta utilizatorilor ChatGPT, care ar trebui să aibă cel puțin 13 ani. ChatGPT are o „absență a oricărui temei juridic care să justifice colectarea și stocarea masivă de date cu caracter personal” pentru a antrena chatbotul.
OpenAI a precizat că a dezactivat ChatGPT pentru utilizatori la cererea Garante, potrivit CNBC. Prin urmare, Italia a devenit prima țară occidentală care a luat măsuri împotriva unui chatbot alimentat de inteligența artificială.
De asemenea, robotul de chat nu este disponibil în China continentală, Hong Kong, Iran și Rusia, precum și în unele părți ale Africii, unde rezidenții nu pot crea conturi OpenAI.
De la lansarea sa de anul trecut, ChatGPT a declanșat o adevărată nebunie tehnologică, determinând rivalii să lanseze produse similare și companiile să îl integreze sau tehnologii similare în aplicațiile și produsele lor.
Dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii a atras atenția legislatorilor din mai multe țări. Mulți experți spun că este nevoie de noi reglementări pentru a reglementa inteligența artificială, din cauza impactului potențial al acesteia asupra securității naționale, a locurilor de muncă și a educației.
„Ne așteptăm ca toate companiile active în UE să respecte normele privind protecția datelor”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Miercuri, Elon Musk și un grup de experți în inteligență artificială și directori din industrie au cerut o pauză de șase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, recent lansat de OpenAI, într-o scrisoare deschisă în care au invocat potențialele riscuri pentru societate.
OpenAI nu a oferit detalii despre modul în care își antrenează modelul de inteligență artificială.”Lipsa de transparență este adevărata problemă”, susține Johanna Bjorklund, cercetător în domeniul IA și profesor asociat la Universitatea Umea din Suedia.
ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori activi lunar în ianuarie, la doar două luni de la lansare, devenind astfel aplicația de consum cu cea mai rapidă creștere din istorie, potrivit unui studiu UBS.
OPEC+ consideră în continuare că cel mai bun răspuns la incertitudinea din ce în ce mai mare de pe piața petrolului este să se mențină pe poziții.
Atunci când criza bancară de luna trecută a dus contractele futures pentru țiței la un minim al ultimelor 15 luni, în apropiere de 70 de dolari pe baril la Londra, s-a speculat că Arabia Saudită și partenerii săi ar putea interveni cu noi reduceri de producție pentru a susține piața.
Dar, în ciuda tuturor tulburărilor, OPEC+ dă semne că stă pe loc. Potrivit Bloomberg,coaliția de 23 de națiuni ar trebui să mențină nivelurile de producție constante pe tot parcursul anului. Delegații prezic în privat că, atunci când membrii cheie vor ține luni o reuniune de monitorizare, nu vor face nicio ajustare.
Temerile legate de contagiunea financiară se diminuează, iar atenția se îndreaptă din nou către cererea de petrol din China, care a revenit, alături de presiunea asupra producției rusești de la invazia din Ucraina. Contractele futures pe țiței și-au revenit brusc până la aproape 80 de dolari pe baril, susținând veniturile saudiților și ale aliaților săi.
„OPEC poate interveni pe piețe atunci când simte că există o supraofertă”, a declarat Marco Dunand, directorul executiv al traderului de mărfuri Mercuria Energy Group Ltd. Dar „este mai probabil ca, odată ce vom trece prin această situație, să vedem piața revenind în sus”.
Perspectivele pieței petrolului cu care se confruntă OPEC și partenerii săi rămân tulburi.Încrederea că prețurile se vor întoarce la 100 de dolari pe baril, larg răspândită în industrie la începutul anului, s-a șubrezit pe măsură ce exporturile rusești se dovedesc rezistente la sancțiunile internaționale. Se pare că oferta globală va fi excedentară în acest trimestru.
Noua țintă modestă de creștere economică a Chinei, de 5%, a afectat, de asemenea, optimismul investitorilor în petrol. Chiar și Goldman Sachs Group, probabil cel mai entuziast susținător al țițeiului de pe Wall Street, a renunțat la previziunile privind o revenire la valori de trei cifre în acest an.
Reverberațiile provocate de prăbușirea Silicon Valley Bank și destrămarea Credit Suisse Group au întunecat și mai mult perspectivele țițeiului.
Test de hotărâre
Au existat speculații potrivit cărora prăbușirea prețurilor ar putea testa hotărârea ministrului saudit al energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, care a declarat luna trecută că țintele de producție stabilite atunci când OPEC+ a redus producția la sfârșitul anului 2022 sunt „aici pentru a rămâne pentru restul anului, punct”.Aceste previziuni s-au diminuat pe fondul redresării ulterioare a țițeiului.
„Conducerea OPEC va decide foarte probabil că nu este nevoie să exercite opțiunea de reducere suplimentară”, susține Helima Croft, șefa departamentului de strategie pentru mărfuri de la RBC Capital Markets LLC. „Dar nu vedem grupul rămânând pe pilot automat până la sfârșitul anului, dacă petrolul coboară într-o nouă criză”.
Traderii de top, precum Trafigura Group și Gunvor Group, nu se așteaptă la o nouă scădere a prețului. De fapt, aceștia prevăd o revenire în a doua jumătate a acestui an, pe măsură ce China iese pe deplin din anii de blocaj Covid.
Cerere globală: 2 milioane de barili zilnic
Cererea globală de petrol va crește cu 2 milioane de barili pe zi, ajungând la un nivel record de 102 milioane bpd, ceea ce va face ca piața să treacă la un deficit în această vară, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie de la Paris.Perspectivele solide pentru consumul de petrol vin în paralel cu o presiune asupra ofertelor globale.
Rusia, membră a alianței OPEC+, a anunțat o reducere a producției de 500.000 de barili pe zi în această lună, ca represalii la sancțiunile aplicate, și a promis că va menține această reducere până în iunie.
Națiunile europene au interzis barilul rusesc și oferă servicii de facilitare doar țărilor care achiziționează transporturi pentru mai puțin de 60 de dolari pe baril.
Atunci când OPEC+ se va reuni la începutul lunii iunie pentru a revizui nivelurile de producție pentru a doua jumătate a anului, ar putea avea ocazia să deschidă robinetele.
Toate tipurile de cărți second-hand trec prin depozitul din suburbia pariziană al Recyclivre, un gigant în domeniu.
Revânzarea cărților nedorite a fost o industrie artizanală. Ea a fost industrializată de această firmă cu care editorii trebuie să trateze.
Fondatorul Recyclivre, David Lorrain, a pornit foarte modest în 2008, în subsolul apartamentului său din Paris, așa cum Jeff Bezos a fondat Amazon în 1994, în garajul casei sale din Seattle.
Convingerea sa de astăzi: „Orice carte se vinde, atâta timp cât prețul este corect”. Recyclivre are o relație ambiguă cu Amazon. Încă vinde mult prin intermediul acestei platforme, dar este un concurent, pentru că încearcă să atragă clienții pe propriul site care reprezintă 30% din vânzările sale în prezent, față de doar 10% în 2019.
Sute de mii de volume trec prin depozitul lui Lorrain, așezate la întâmplare pe rafturi lungi. Nu există o clasificare specială: sistemul informatic îl trimite pe lucrător la locul potrivit.
În ultima săptămână din martie trebuiau găsite aproximativ 4.000 de cărți comandate. Acestea sunt stivuite în două tipuri de cutii: cele pentru clienții care au comandat o singură carte și cele pentru cei care au comandat mai multe.
La celălalt capăt al depozitului are loc o altă sortare, cea a cutiilor de cărți expediate de furnizori. Starea lor trebuie să fie atent verificată: „ca noi”, „foarte bune”, „bune”, „medii”, “nevandabile”. Defectele sunt fotografiate, în așteptarea unor litigii.
Recyclivre a ajuns la o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în 2022 și se așteaptă să urce la 11,5 sau 12 milioane de euro în acest an. „Volumele noastre sunt în creștere, dar este o creștere determinată și de o tendință inflaționistă”, spune fondatorul.
Cartea la mâna a doua este și un rival pentru edituri, notează AFP. De exemplu, ultima carte a lui Virginie Despentes, „Cher connard”, publicată în august, valorează 22 de euro nouă și 20,30 euro la Recyclivre.
Piața cărților second hand valorează acum 4,3 miliarde de euro, potrivit GfK, față de 888 de milioane în 2020.
Autoritățile chineze tocmai au a lansat o investigație asupra producătorului american de cipuri Micron Technology din motive de „securitate națională”, în contextul în care Beijingul se răzbună pe restricțiile tot mai mari impuse de Washington în ceea ce privește accesul Chinei la tehnologia semiconductorilor.
Administrația Spațiului Cibernetic din China a declarat că va revizui importurile de produse Micron pentru a menține securitatea națională și siguranța infrastructurii sale informatice.
Micron Technology, listată la Nasdaq, este cel mai mare producător american de cipuri de memorie. Acțiunile sale au scăzut cu 4 procente în SUA în urma anunțului.
Industria semiconductorilor se află în centrul decuplajului economic dintre cele două superputeri ale lumii. În luna octombrie, Washingtonul a introdus controale extinse la exportul de cipuri, în încercarea de a încetini progresul Chinei în domeniul inteligenței artificiale și al supercomputerelor. De atunci, Olanda și Japonia s-au alăturat SUA în impunerea de noi restricții.
Administrația Biden a intensificat presiunile economice asupra Chinei, o comisie specială din Washington adăugând la controlul bipartizan asupra întreprinderilor americane care operează în China continentală. Ca răspuns, companiile din China analizează modalitățile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.
În septembrie, Micron a anunțat că va primi subvenții de aproximativ 320 de milioane de dolari din partea guvernului japonez pentru a extinde cooperarea cu SUA.
În ciuda faptului că Beijingul a adoptat un ton mai conciliant față de mediul de afaceri, pe măsură ce China se redeschide după anii de izolare din timpul pandemiei, există semne că ar putea exista mai multe represalii la restricțiile impuse de Washington.
Săptămâna trecută, principalii lideri de afaceri din SUA, inclusiv șeful Apple, Tim Cook, au păstrat în mare parte un profil scăzut la Forumul de dezvoltare a Chinei, o oportunitate anuală pentru ei de a se întâlni cu înalți oficiali de la Beijing.
În raportul său trimestrial publicat în martie, Micron a afirmat că „guvernul chinez ne poate restricționa participarea pe piața chineză sau ne poate împiedica să concurăm eficient cu companiile chineze”.
De asemenea, a avertizat asupra riscului de a pierde accesul la materialele strategice, produse în principal în China.”Aprovizionarea restrânsă cu elemente de pământuri rare, minerale și metale poate limita capacitatea noastră de a fabrica anumite produse și poate face dificilă sau imposibilă concurența cu alți producători de cipuri”.
Spre deosebire de SUA, Europa și-a învățat lecțiile după criza financiară și se află acum într-o poziție solidă pentru a face față unor noi tensiuni în sistemul său bancar.
O temă centrală la Forumul Ambrosetti din Italia a fost potențialul de instabilitate suplimentară pe piețele financiare, ca urmare a problemelor din sectorul bancar – în special pe fondul înăspririi condițiilor financiare.
Prăbușirea Silicon Valley Bank și a mai multor alți creditori regionali americani la începutul lunii martie a generat temeri de contagiune.
Factorii de decizie politică de pe ambele maluri ale Atlanticului au luat măsuri decisive și au promis sprijin suplimentar, dacă va fi necesar.
Dar preocuparea o reprezintă sectorul bancar din SUA, unde „incertitudinea și anxietatea” vor continua să afecteze piețele în acest an, a avertizat Valerio De Molli, managing partner și CEO al The European House – Ambrosetti.
„Factorul cel mai îngrijorător este incertitudinea din industria bancară americană, nu atât de mult în ceea ce privește Europa – BCE (Banca Centrală Europeană) s-a descurcat incredibil de bine, Comisia Europeană de asemenea – zona euro este stabilă și solidă și profitabilă, de asemenea, dar ceea ce s-ar putea întâmpla în Statele Unite este un mister”.
În conformitate cu o propunere ce ar trebui să fie prezentată la mijlocul lunii aprilie, Comisia Europeană ar urma să faciliteze utilizarea fondurilor din sistemele naţionale de garantare a depozitelor bancare pentru a fi acoperite golurile la băncile care au fonduri insuficiente şi totodată pentru a se evita să se recurgă la accesarea deponenţilor neasiguraţi
De Molli a sugerat că prăbușirea SVB ar fi probabil „prima dintr-o serie” de falimente bancare. Cu toate acestea, „lecțiile învățate în Europa” au permis zonei euro să consolideze „soliditatea și stabilitatea financiară” a sistemului său bancar, făcând „imposibilă” o repetare a crizei financiare din 2008.
Accentul pus pe „lecțiile învățate” în Europa a fost reluat de George Papaconstantinou – profesor și decan la Institutul Universitar European și fost ministru de finanțe al Greciei – care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la SUA. El a adăugat că situația de la SVB s-a datorat „eșecurilor în gestionarea riscurilor din America”.
În mod ingrat, băncile centrale precum Fed trebuie să ducă un „război pe două fronturi” și să combată simultan inflația ridicată și instabilitatea din sectorul financiar, a remarcat Gene Frieda, vicepreședinte executiv și strateg global la Pimco.
Sectorul bancar din SUA trebuie să-și asume o altă cale de urmat după căderea SVB, notează The Financial Times. Băncile mari trebuie să respecte reglementări mai stricte în ceea ce privește stabilitatea finanțării lor și sursele de lichiditate disponibile în bilanțurile lor pentru a rambursa deponenții, astfel încât acestea tind să aibă un raport credite/depozite mai mic decât băncile mai mici.
Locuitorii din Balta Roşie, un sat din judeţul Botoşani, trăiesc ca-n peşteră. Deşi şi-au construit case şi formează, totuşi, o comunitate aşezată la doi paşi de civilizaţie, oamenii de aici nu ai nici curent electric, nici apă potabilă. De altfel de utilităţi nici nu poate fi vorba.
O femeie din sat povesteşte că abia a reuşit să facă rost de un generator pentru a putea conecta maşina de spălat şi astfel să spele hainele.
Zona este extravilană
Unii localnici au panouri solare, însă nu de la autorităţi, ci datorită unui biciclist care a bătut ţara în lung şi-n lat pentru a le aduce copiilor din sat lumină în casă.
„Dacă e Soare afară, avem şi curent. Dacă nu, nu avem curent”, a explicat o tânără.
„Zona Balta Roşie este o zonă extravilană. În momentul de faţă nu găsim nicio finanţare pe zona respectivă, atât timp cât este extravilană. Nu găsim nici pe intravilan pe extindere reţea electrică, dar pe extravilan.
Este mult mai greu şi pentru noi, cu fonduri locale„, a explicat Dan Oleieru, primarul oraşului Flămânzi. Oamenii spun că interesul autorităţilor de a investi în reţeaua electrică a scăzut de când cătunul a fost separat în două de singurul drum care trcece prin sat.
În aceeaşi casă, dar cu adrese diferite
S-a ajuns totuşi la situaţii hilare, în care membri ai aceleiaşi familii să aibă buletin în două localităţi diferite, deşi stau în aceeaşi casă.
„Eu sunt pe partea stângă, aparținem de Copălău, de câțiva ani de când s-au pus legile astea. Mama are buletin pe Flămânzi. Stăm în aceeaşi casă cu buletine în două localităţi.
Eu n-am apucat să-mi fac buletin, tot am avut treabă. Nu știu unde ar fi mai avantajos, unde ne-am obișnuit, dar facem după lege”, a spus Mihai Andrei, locuitor în partea de Copălău a satului Balta Roşie, conform monitorulbt.ro.
Din ce în ce mai multe voci cu autoritate susțin că sancțiunile UE împotriva miliardarilor ruși nu fac decât să destabilizeze economia globală. După un an de sancțiuni s-a ajuns la concluzia că Occidentul a făcut o greșeală uriașă pedepsind atât de mulți ruși. Mai mult, faptul că sancționarea oligarhilor s-a făcut fără dovezi clare, doar pe considerentul că aceștia sunt susținători ai lui Putin, i-a permis liderului de la Kremlin să arate cu degetul și să eticheteze Occidentul drept „agresor”.
Mai mulți opozanți ai regimului rus iau în aceste zile apărarea oamenilor de afaceri care au fost loviți de sancțiuni occidentale – chiar dacă anterior au petrecut ani de zile pledând pentru măsuri punitive personale împotriva slugilor sistemului de distribuire a puterii și banilor al președintelui Vladimir Putin.
De exemplu, Leonid Volkov, un camarad de arme al liderului opoziției încarcerat Alexei Navalnîi, a cerut recent în publicația britanică The Economist o „abordare diferită” a sancțiunilor personale. Pe de o parte, spunea el, mult mai multe persoane ar trebui să fie supuse unor măsuri punitive decât în trecut. Pe de altă parte, a spus Volkov, tuturor celor afectați ar trebui să li se arate „o modalitate acceptabilă din punct de vedere juridic și politic” de a ieși din nou de pe lista de sancțiuni.
El se referă la o listă prezentată de oamenii lui Navalnîi în aprilie 2022 cu persoanele împotriva cărora consideră că ar trebui impuse sancțiuni. Între timp, „lista cu mituitori și belicoși”, care a fost extinsă de mai multe ori, include peste 7.000 de nume. Volkov scrie că, în „unele ocazii”, oamenii au fost eliminați din nou de pe listă pentru că au condamnat războiul sau și-au părăsit posturile în întreprinderile de stat rusești. Portalul de știri rusesc în exil „Medusa” a numărat apoi în rapoartele fundației lui Navalnîi și a găsit numele a peste 40 de persoane care au fost scoase din nou de pe listă. Pe lângă criticile la adresa războiului sau concedierea, motivul în multe cazuri a fost moartea.
Magnatul Usmanov rămâne cetățean de onoare al orașului Arzachena, Italia
Peste 70 de procese împotriva sancțiunilor UE
Cât de dificil poate fi să judeci dacă o persoană merită sancțiuni este ilustrat și de un eveniment care a dus recent la înlocuirea lui Volkov din fruntea Fundației Anticorupție: În calitate de președinte al acesteia, în octombrie, el a scris o scrisoare trimisului UE pentru afaceri externe Josep Borrell, promovându-și propunerile (prezentate acum și în The Economist) și citând patru acționari ai Alfa Group, un consorțiu financiar și de investiții, ca exemple specifice de ruși care ar fi fost sancționați pe nedrept. Unul dintre ei, Petr Aven, nu se află doar pe listele de sancțiuni ale UE și ale Regatului Unit, ci și pe lista de sancțiuni dorite de fundația lui Navalnîi, în numele căreia Volkov a apărut fără vot.
În principiu, este posibil să fii eliminat de pe o listă de sancțiuni a UE în orice moment. Acest lucru se întâmplă, dar rareori, deoarece, pentru ca acest lucru să se întâmple, toate motivele care au dus la includerea pe listă trebuie să fi încetat să mai existe. Nu este suficient să te distanțezi public de Putin și de războiul său împotriva Ucrainei sau să compensezi victimele ucrainene ale războiului, așa cum intenționează să facă miliardarul rus Roman Abramovici. Mai degrabă, trebuie eliminate și toate contactele de afaceri cu Kremlinul. Se pare că există îndoieli cu privire la acest lucru în cazul său, deoarece fostul proprietar al clubului Chelsea FC nu are încă permisiunea de a intra în UE sau în Regatul Unit, iar activele sale rămân înghețate.
La jumătatea lunii martie, statele membre au reînnoit lista celor 1473 de persoane și 205 organizații ale căror acțiuni subminează suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei; niciun nume nu a fost eliminat. Serviciul European de Acțiune Externă a trebuit să verifice în fiecare caz dacă motivele includerii pe listă persistă. În practică, acest lucru se întâmplă în principal atunci când persoanele afectate se adresează statelor membre sau depun acțiuni în justiție la Curtea Uniunii Europene de la Luxemburg. Mai mult de șaptezeci de procese sunt în curs de soluționare acolo. Într-un caz, instanța a anulat chiar listarea la începutul lunii martie. Este vorba despre mama șefului miliției „Wagner”, Evgheni Prigojin.
Sancțiunile trebuie reînnoite la fiecare șase luni
Ungaria a făcut presiuni pentru a elimina nouă persoane de pe listă, inclusiv afaceriști puternici precum Alisher Usmanov, Petr Aven și Viktor Rashnikov. Toți trei au dat în judecată în Luxemburg, dar la Bruxelles intervenția a fost considerată o încercare de promovare a intereselor speciale ale Ungariei. În cele din urmă, Budapesta a renunțat la opoziție. În schimb, a susținut că listele trebuie reînnoite la fiecare șase luni și nu doar anual, așa cum doreau celelalte state.
Pentru cei afectați, acest lucru are un efect secundar neplăcut. Dacă vor avea succes în instanță, aceasta se va aplica doar în cazul listelor împotriva cărora au intentat proces. Reînnoirea listei trebuie atacată din nou, dar procedurile durează întotdeauna mai mult de jumătate de an. De exemplu, fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici a intentat cu succes un proces împotriva sancțiunilor de mai multe ori, dar a ajuns mereu pe aceeași listă. Când, în cele din urmă, a fost scos de pe ea, Consiliul îl plasase deja pe o nouă listă – cea pentru războiul rusesc împotriva Ucrainei.
Prima dezbatere juridică la Bruxelles
De asemenea, pe 23 martie, la Bruxelles, a avut loc și prima dezbatere juridică pe tema sancțiunilor: „Sancțiunile UE merg prea departe? O evaluare critică”. Doi avocați penaliști activi la nivel internațional au examinat regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. Deși susțin sancțiunile în principiu, ei au descoperit puncte slabe care pun sub semnul întrebării eficacitatea sancțiunilor. În opinia lor de experți, Dr. Anna Oehmichen (Germania) și Salomé Lemasson (Franța) își dau verdictul: Terminologie vagă, lipsă de transparență în ceea ce privește criteriile și standardele de probă, puțină uniformitate și, în plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) atârnă deasupra sancțiunilor ca o sabie a lui Damocles. Ambii juriști au punctat fracturile regimului de sancțiuni și au subliniat consecințele sancțiunilor dacă CEDO ar decide că măsurile de înghețare a activelor împotriva persoanelor vizate ar putea fi, de fapt, sancțiuni penale. În mod similar, mai multe voci europene solicită un control judiciar sporit asupra sancțiunilor UE. Chiar recent, 16 avocați europeni ai apărării au publicat o scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene, în care își exprimă îngrijorarea „că, în contextul sancțiunilor impuse în legătură cu Rusia, procesul echitabil este grav subminat”.
E un erou. A câștigat alegerile prezidențiale. În Noua Zeelandă. Îl cheamă Dan Barna. Băiețelul are 1,92 și simțul ridicolului. În timp ce dădea dovadă de maturitate, Dănuț a suferit un accident de trotinetă. O mașină coruptă, cu număr de înmatriculare OUG 13, i s-a urcat pe peroneu și pe penerereu. Trebuie să luăm măsuri. Ce caută autoturismele prin Bucureșți? Bulevardele, asfaltarea, marcajele stradale, semnele de circulație, pompele cu benzină, rovinieta și bancheta din spate au fost inventate pentru trotinete. La început a fost trotineta. Și pe urmă vlăjganul pe trotinetă.
Am avut domnitori, președinți și premieri asasinați. Nicolae Iorga a fost împușcat la marginea pădurii. Și în pădure, se știe, sunt animale sălbatice. Pe Dănuț Barna l-a mușcat zebra. Și nu orice zebră. Era zebra poreclită abuziv „trecere pietoni”. Știți cum e să te muște un animal erbivor ca zebra? Nu știți. Dar useriștii știu, pentru că ei merg în Centrul Vechi, unde se găsește una dintre marile civilizații erbivore ale Europei. Zebra lui Dan Barna, girafa de la Antipa, totul e pe simbolistică, ăștia sunt deștepți. Am uitat de rumegătoarea șefă. Joiana cu ugere de la corporație, care se mândrește cu ratele ei bancare. Cunoașteți care sunt asemănările și diferențele dintre bancherul român și bancherul străinez? Amândoi fug cu banii tăi, dar bancherul străinez îți pune comisioane mai mari și te și ceartă. „Dom’le, matale nu îndeplinești anumite condiții de aderare, de creditare, de alea-alea”. Până la urmă, ți se face rușine, îi dai toți banii și te duci acasă ca să-i aduci încă o dată pe atât, pentru că ții banii la saltea, coruptule, primitivule, zgârcitule, în loc să-i dai domnului bancher, să-i rezolve dumnealui, fiindcă omu’ se pricepe.
S-a mai întâmplat o chestie aiurea în povestea Dan Barna. Statul român, care este leneș de obicei, s-a grăbit de data asta. Și a săltat-o pe domnișoara Ana Morodan, un simbol al fenomenului Piața Victoriei. Astfel, am ratat șansa unei coliziuni de idei între titanii Dănuț și Ana. El e frumos, ea e deșteaptă. Dar și el e deștept, și ea e frumoasă, eheeee, așa un cuplu izbutit n-am mai avut de când s-au cununat USR și PLUS.
Să nu cad în gura lăcomiei am trecut de pe Rai 1 pe TV5. Drucker nu e totuși Mara Venier. Și prea s-a mahaligit postul italienesc, prea-i gerontocrat, prea multe favoritisme – Amadeus, care este din ce în ce mai slab la Sanremo, unde zace de patru ediții, își impune familia în primul rând de foteluri. Giovanna lui este o simplă dansatoare iar fiu-său pare ușor încetinit. Se apucase să aplaude gestul de oligofren al unui șanteuz, Blanco pe nume, care luase la șuturi decorul floral de pe scena Teatrului Ariston, fiindcă nu-i funcționa lui casca. Idiotul ăsta a mai fost invitat și elogiat și la emisiunea Marei Venier, un fel de Corina Chiriac, de nu se mai lasă dezlipită de pe sticlă.
Am sărit, cum spuneam, pe postul franțuzesc de export. „Arte” e bun cam o dată pe săptămână – iote, taman spre seară a dat două documentare despre Freddy Mercury, mai bune decât filmul. Dar pe TV5 apare un reportaj tradus iar după ureche: grandes écoles pot însemna și „școli importante” după cum era acoloșa, dar în principal se referă la Marile Școli, sistem de învățământ propriu Franței, de formare și de triere a cercetătorilor și profesorilor, a specialiștilor în administrație, precum și în alte domenii. Școli înființate încă de pe vremea lui Ludovic Paișpe și Napoleon Întâiul. Noi suntem la „Spiru Maiorescu” și la trei anișori, dacă unul ca alde Pârțea-i decan la o așa ceva! Apoi, într-un italienism comicăresc melodramatizat, apare cavaliere și este tradus prin sir. Dom’le, totul se anglo- și mai abitir se americanizează, deși de-acolo, mai ales din anii ‘70 încoace, au poposit incultura, pesticidele, tirania tembeliziunii, junk food, dictatura plasticului, cultul mitocănesc al banului ușor, nebunia dulciurilor, gravitatea jucată și spiritul puritan încuiat. Adică tot ceea ce e mai prost. Plus gipanele și casele de rigips. America este un continent și ca s-o străbați de la minus patruj’ de grade la plus patruzeci își trebuie camion, nu Logan sau Clio. De-acolo năvălește și goanga asta cu influențăreala și crearea de conținut în formă de cozonac. Ne-am înkârdășian cu ideea de realitișou la reșou. Și cu prelucrarea ciocoiască de iobag. Contessina este fata-n casă, aia care spală vasele, lingeria și aduce zupa; când eram mici aveam câte o Tanti Wilma sau Roza, tăt cam din zona aia de unde s-au ițit Falcă și Igaș. Ce să afli de la una ca asta?
Și America nu te bagă-ntre sânii lui Avraam, pardon de expresie, te stoarce dacă meriți; dacă nu, te cheamă pe băncuța mondială dar te trimite în Burundi, Moldova sau Ucrania, toate tot pe-acolo. Apropo de: am auzit că Gagarin a fost scos din istoria cosmosului. Te doare bila leneșă sau vrăjită! Acum să știm o treabă cinstită, și în timpul Primului Răzbel Mondial Beethoven era un simplu „boche”. Așa-i la năcaz, dar acum adevărul este că principalul culpaș este ăl de pornește măcelul, dar cel puțin la fel de vinovat se face și ăl de vrea să-l continue. O spun o grămadă de oameni destupați la cap, nu numai eu și Chomsky!
Bunioară comentacii noștri de fombal, care sunt chibiți de gard, de frizerie sau de groapa de fumat nu știu nimic despre băsnelile jocului cu mărgica de câlți. Sunt ca ăia de se dau chefi, care nu știu să taie o ceapă. Bine, nici Dinescu nu prea știe, el stoarce portocala mecanic până și-n lapte, dar are haz și talent. Ăștia, bucătarii, nu au nimic, nici măcar liceul. Comentacii mai țin vădit și cu câte o echipă, care de cele mai multe ori pierde, și asta-i o dovadă că habar n-au de bâzdâcurile ălora din iarbă. Pe unul îl știu din anii ‘90, când survenise la documentare, cameră ce adăpostea și secția cultură și pe-aia de sport ale redacției, și se enteresa de limbajul fotbaliatoriu, căci el făcuse doar gimnastică de înviorare. Alături de el șade Prosti Motanu, un ageamiu și un agramat „exact la fel”. Noroc că în gura ăstora nu cată nima, cobori sonorul/sonarul la minimum. În schimb ai parte pe tembelizaur și de acrituri care se lovesc de ceasurile clasiciZmului de alpaca, parveniți de-ăia de se dau rococo, de sortimentul Ianțî, Tăntălin Ștefurescu, Blonda Lia Sbanciu, Tâmbarbu, precum și un castravete rânjit de la nu-ș ce porcărie numită „tortu-i fain”; cică așa se spune acum, nu mai e ca pe timpul nostru „os”, „meserie” sau „kașto”, nici „marfă” sau „cool”, e „fain”. De la faină de greieri.
Hămăieli de snobeală de chilipir. De fapt și de drept, am mai spus-o, noi nu avem snobi, fiindcă nu avem cum să avem snobi. Ce să imităm? De unde boieri? De unde Cafe’ de Flore, vită wagyu, Gourmet – în afară de conservele pentru pisici -, de unde atâta Sardou la cască, vacanțe la Sorrento și Positano, cadouri de doi euro dar semnate de Lagerfeld, de unde atâta lipsă de tatuaje? La noi, mașini bengoase, ronghiuri de firmă de mâna a doua și birturi de cartierul Bitolia. Chiar așa: i-am auzit pe niște unii că oamenii cu bani din Bucale șăd în cartierul cu străzi de țări și de capitale. Bună ocservațiune; Bucureștiul, de departe cel mai frumos oraș al nostru – pe porțiuni – are cartiere strașnice. Sigur că Parcul Filipescu și șușeaua Jianu, strada Mincu, unde un prost pe trotinetă circula haotic, dar mai ales, zic eu, bulivarul Dacia, Ioanid, Grădina Icoanei, Polonă. Și revin și persist: Cimișoara, oraș foarte cochet stricat de zăpăcitul ăsta de friț, este desemnat capitală europeană împreună cu Eleusis și Veszprem. La anul vor fi tot trei: Tartu în județul Estonia, Bad Ischl în Austria, rezidența de vară a lui Ferenț Ioșca și Bodo, nu de la noi, malacul cela cu voce de lighean, ci localitate din Norvegia. La Eleusis/Elephsina s-au născut Eschil și Misterele cu același nume, nu Contesa Mandravela!
Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect ordonanță de urgență privind unele măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite în care a lăsat cel puțin două portițe de scăpare pentru evazioniști. Astfel, în cazul depistării mărfurilor fără documente de proveniență legală, procesul verbal de constatare trebuie să fie semnat și de un martor, iar presupusul evazionist va avea la dispoziție 24 de ore să facă rost de documente.
Pentru transportul, depozitarea și comercializarea produselor nu este neapărat nevoie să ai documente de proveniență, pentru că Ministerul Finanțelor a decis să instituie un termen de 24 de ore pentru prezentarea acestora. Pentru această măsură, Ministerul Finanțelor a invocat necesitatea evitării situațiilor sancționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în care bunurile au fost confiscate pentru că nu erau insoțite de documentele justificative la data și ora controlului, cu toate că acestea existau în fapt, limitându-se generarea de inechități și supraaglomerarea instanțelor de judecată. Abrogarea în totalitate a Legii nr. 12/1990 (cu referire în special la art. 1 lit. a) și e) a avut un impact profund asupra eficienței acțiunilor consacrate în această zonă de neconformare, cu consecințe în realizarea veniturilor bugetare, susține Ministerul Finanțelor, în expunerea de motive a proiectului de ordonanță de urgență privind unele măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite.
”În cazul controalelor efectuate cu precădere la locurile de comercializare și depozitare, s-a constatat că bunurile pentru care nu există documente justificative care să ateste proveniența legală rămân în circuitul economic, făcând posibilă perpetuarea comportamentului neconform al contribuabilului și favorizând nedeclararea veniturilor realizate, ca formă primară de manifestare a evaziunii fiscale, fără ca statul să poată interveni operativ și eficient pentru stoparea acestui fenomen negativ”, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
10.000 de lei amendă
Potrivit proiectului de ordonanță, efectuarea de activități economice cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării, este interzisă. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei dacă este săvârșită de persoane juridice (cu posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii prevăzute). Bunurile care au servit la săvârșirea contravenției, precum și sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției, după caz, se vor indisponibiliza, în vederea confiscării. Totodată, în situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, contravenientul săvârșește o nouă contravenție din această categorie, se va aplica și sancțiunea complementară constând în suspendarea activității acestuia.
Agentul constatator, legat de mâini
În cazul în care este refuzată semnarea procesului-verbal de constatare a contravenției sau se refuză primirea acestuia, agentul constatator îi aduce la cunoștință contravenientului faptul că are la dispoziție 24 de ore să prezinte documentele justificative care să ateste proveniența licită a bunurilor, făcând mențiune în procesul-verbal despre aceste împrejurări care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, se mai prevede în ordonanță. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde și datele de identificare ale martorului și semnătura acestuia, iar comunicarea se face în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Chiar și cu martor, dacă agentul constatator îl găsește, bineînțeles, procesul-verbal va putea fi contestat, mai arată Ministerul Finanțelor.
Rugat să explice cauza acestuia, Rozes a explicat că se construiește din 1992, anul în care Franța a semnat Tratatul de la Maastricht, începutul Uniunii Europene.
Planurile UE de a interzice vânzările de mașini noi pe benzină și diesel până în 2035 înseamnă că cererea de litiu va crește de cinci ori până în 2030, ajungând la 550 000 de tone pe an – mai mult decât dublul celor 200 000 de tone pe care regiunea va putea să le producă, potrivit Benchmark Mineral Intelligence.
Administrația Spațiului Cibernetic din China a declarat că va revizui importurile de produse Micron pentru a menține securitatea națională și siguranța infrastructurii sale informatice.
