Acasă Blog Pagina 794

Fondul Monetar Asiatic, sabia scoasă de China și Rusia în războiul cu dolarul american

Supremația dolarului începe să se clatine din ce în ce mai puternic. Zilnic apar informații care arată că hegemonia financiară instituită la nivel global de Wall Street e tot mai contestată, ultima știre în acest sens având în prim-plan Franța – Macron a semnat la Beijing un contract prin care Parisul importă GNL din China și acceptă să plătească marfa în yuani (tranzacție de ordinul milioanelor)! Dar, cu doar câteva zile mai înainte, o altă informație a trecut neobservată și ne avertizează cu privire la vremurile care vin. Pe piața asiatică, sunt așteptate schimbări majore.

Ca să reducă dependența de dolarul american,  Malaezia a deschis discuțiile cu China privind oportunitatea înființării unui Fond Monetar Asiatic.

„Dedolarizarea”, în linie dreaptă

În fapt, acest „fond asiatic” este fix planul prezentat de Vladimir Putin la întâlnirile anterioare din cadrul BRICS, în care a insistat pentru înlăturarea dolarului din tranzacțiile financiare realizate în interiorul grupului.

Azi, ideea Federației Ruse se extinde, războiul este pe față și se dă în principal (și deocamdată) cu arme economice – dedolarizarea lumii financiare a început, dar deocamdată doar în „Sudul globalist”.

Premierul malaezian, Anwar Ibrahim, a anunțat că la ultima întâlnire cu Xi Jinping subiectul formării unui Fond Monetar Asiatic a stat în centrul discuțiilor. „China s-a arătat deschisă și interesată de acest aspect”, a notat agenția Bloomberg, o informație care, însă, ar trebui citită în oglindă – China a obținut sprijinul aliaților asiatici de a înființa un astfel de fond monetar regional și anunță oficial acest lucru, dar Beijingul alege Kuala Lumpur drept „trompetă” pentru planurile pe termen scurt.

De zeci de ani se vorbește în Asia de crearea unui fond monetar care să reducă dependența de dolarul american și să „alunge” de pe piață FMI și ceilalți „cămătari” din Marea Finanță. La Forumul Boao, ținut la Hainan în urmă cu câteva zile, premieriul malaezian s-a ridicat și a luat cuvântul transmițând mesajul pe care mai toate statele asiatice îl așteptau (cu excepția, evident, supuselor Coreea de Sud și Japonia) – „Asia trebuie să aibă un Fond Monetar!”.

„Președintele Xi Jinping a salutat discuțiile”, a declarat Anwar într-o intervenție în Parlamentul de la Kuala Lumpur. „Nu există niciun motiv ca Malaezia să continue să fie dependentă de dolar, dar nu există niciun motiv ca Asia întreagă să continue să fie dependentă de dolari”, a adăugat el. În context, Banca Centrală a Malaeziei lucrează îndeaproape cu Beijingul pentru a crea un sistem fiscal care să permită schimburi comerciale între cele două națiuni în monedele naționale.

La începutul anului, oficiali din Singapore au vorbit public despre același lucru – ce trebuie făcut pentru a atenua dependența pieței financiare din Asia de dolarul american. De la est la vest, întreaga Asie vede cum dolarul Unchiului Sam a slăbit monedele locale și a devenit mai degrabă un instrument de stat.

Macron s-a predat: Franța cumpără în yuani!

În fața dezinteresului manifestat de Xi Jinping față de propunerile pe care i le-a făcut Uniunea Europeană, Emmanuel Macron s-a predat.

Franța devine primul colos european care ridică sabia împotriva dolarului – Parisul a acceptat să cumpere 65.000 de tone de gaz natural lichefiat din China și să facă plata în yuani. Nu dolari, nu euro, yuani, așa cum a cerut Xi Jinping, așa cum a cerut Vladimir Putin – decontare în monedele naționale, cui nu-i convine, să caute marfă în altă parte!

China National Offshore Oil Corporation (CNOOC) și compania Total Energies au finalizat, prin Bursa de Petrol și Gaze Naturale din Shanghai, prima tranzacție de gaz natural lichefiat decontat în yuani. „Tranzacția decontată în yuani promovează stabilirea prețurilor în mai multe valute, decontarea și plata transfrontalieră”, a reacționat președintele Bursei, Guo Xu.

Paște 2023. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim sâmbătă seară

1

Credincioșii ortodocși numără zilele până la Sfintele Paști, marea sărbătoare a Învierii Domnului. Și în 2023, cum s-a întâmplat și anii trecuți, continuă tradiția aducerii în țară a Sfintei Lumini de la Ierusalim.

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în Sâmbăta Mare, mai exact în seara zilei de 15 aprilie, cu o aeronavă ce va ateriza pe Aeroportul Otopeni.

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, în seara zilei de sâmbătă, 15 aprilie 2023, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită, ca întotdeauna, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional „Otopeni””, a precizat Biroul de Presă al Patriarhiei Române, citat de basilica.ro.

Ceremonia primirii Sfintei Lumini la Patriarhie

Apoi, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii. „În aceeași seară, în intervalul orar 19.00 – 20.30, va avea loc pe Colina Bucuriei ceremonia primirii Sfintei Lumini în Catedrala Patriarhală”, transmite aceeași sursă.

Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim a fost inaugurată de către Patriarhul Daniel în anul 2009. Și continuă, așadar, și în acest an.

Mulți români obișnuiesc să meargă la biserică, în Noaptea de Înviere, cu lumânări și candele, pentru a asista la slujbă și pentru a primi Lumină.

Fermierii cer interzicerea cerealelor din Ucraina. ”Zelenski s-o lase mai ușor cu bombele pe mare și să transporte pe acolo”

Lupta fermierilor cu Guvernul român înțepenit de neputință este una pe viață și pe moarte. Dacă nu se interzic tranzitul și importul de cereale din Ucraina, fermierii români vor dispărea, efectiv. Președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Florin Bercu, îl îndeamnă pe Zelenski să pună mai puține bombe pe mare și să-și transporte produsele pe acolo.

Într-o țară amorțită și fără niciun fel de reacție la toate nenorocirile care s-au abătut asupra populației, protestul masiv al fermierilor spune ceva. Dacă nu se interzice importul din Ucraina, agricultura românească dispare. Președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Florin Bercu, ne spune că, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură, exportul de cereale ucrainene prin România va crește de la 60% la 80%, dat fiind că Polonia a bătut palma cu Zelenski și s-a interzis exportul către această țară, iar Ungaria a luat măsuri dure împotriva produselor ucrainene.

”Pericolul cel mai mare va fi anul acesta. Costurile de producție sunt enorme, pentru că fermierii și-au cumpărat inputuri la prețuri foarte mari. La prețul pe care îl au acum la vânzare, majoritatea fermierilor din România vor da faliment. Camioane nu vor fi disponibile la recoltat, iar porturile vor fi blocate de marfa din Ucraina, care oricum are prioritate. Pe ai noștri îi opresc ca să treacă transporturile ucrainene”, ne-a declarat președintele UNCSV, Florin Bercu. Acesta susține că mai mult de 20 de milioane de euro nu se vor da compensări și că, la următorul Consiliu de miniștri, va mai fi o alocare de 75 milioane de euro, din care României îi va reveni cam 20 milioane de euro, adică 3% din prejudiciul creat fermierilor români. ”Singura soluție este interzicerea tranzitului și exportului produselor ucrainene pe perioada 15 iunie 2023-15 martie 2024, când se termină de recoltat și de transportat majoritatea cerealelor din România. E problema ucrainenilor cum își vor vinde produsele. Iar Zelenski să o lase mai ușor cu bombele pe mare și să le ducă pe acolo. Ce vor? Să dispară fermierii români? Să ne mutăm în Ucraina? Trebuie găsită o soluție, pentru că Ucraina este o țară în curs de aderare la UE și asta va deveni o situație permanentă”, ne-a mai precizat Florin Bercu, președintele UNCSV.

Infrastructura rutieră, distrusă de ucraineni

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a anunțat că la protestul din 7 aprilie au participat peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole. Mesajul transmis către autoritățile europene și cele naționale a fost foarte clar: fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți. ”Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși președinta Comisiei Europene. Aceste fonduri pot, cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfurilor ucrainiene. Impactul resimțit de fermierii din România este de greu de estimat astăzi, pentru ca întreaga economie a produselor agricole si agroalimentare a fost direct și grav afectată. În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune, nu vor aduce salvarea fermierilor”, se arată într-un comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Presiuni la Comisia Europeană

Reprezentanții fermierilor au precizat că vor continua să să comunice intens cu autoritățile europene, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români. ”Vom transmite notificări către presa europeană și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență. Pe plan național, în perioada următoare membrii noștri vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar  în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 – 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior. Mesajul fermierilor români este unul clar: Nu ne vom opri!”, se mai precizează în comunicatul Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Cum s-a purtat Petre Roman cu Mioara Roman după divorţul din 2007: „A zis că nu vrea să mai vorbească cu ea”

În urmă cu 17 ani, Mioara Roman și Petre Roman au divorțat, iar Oana Roman a rămas în grija mamei. Chiar dacă ea avea 30 de ani pe vremea aceea, vedeta susține că durerea tot a fost mare.

Oana Roman are o relație bună cu tatăl ei, chiar dacă acesta și-a format în urmă cu ani de zile o altă familie.

Petre Roman se interesează de fosta soţie

Petre Roman s-a interesat de fosta soție, dar nu a vrut să o mai întâlnească, nici să mai vorbească cu aceasta.

S-a interesat, de câte ori vorbesc cu el mă întreabă cum e mama. Fără îndoială că s-a interesat și fără îndoială că eu am simțit nevoia să vorbesc și cu el lucrurile astea și să îl țin la curent, să îi explic tot ce se întâmplă”, spunea în toamna lui 2022 Oana Roman.

Petre Roman și Mioara Roman nu și-au mai vorbit de când au divorțat, nici nu s-au mai văzut.

Tata nu și-a mai dorit lucrul ăsta deloc. Eu m-am văzut acum trei săptămâni cu el. Ideea este că eu am știut atunci că nu va mai exista niciun Crăciun, nicio zi de a mea, niciun eveniment la care ei să mai fie…adică nu o să îi mai am pe amândoi lângă mine împreună niciodată”, a declarat Oana Roman.

Fostul premier, într-o relaţie cu Silvia Chifiriuc

Petre Roman e într-o relație cu cântăreața Silvia Chifiriuc de peste 17 ani. Într-un interviu, fostul premier al României a spus că s-a îndrăgostit până peste cap de actuala lui soție, iar în anul 2009 aceștia și-au unit destinele.

Referitor la fosta lui soție, Mioara, ex-premierul a zis că nu va vorbi niciodată urât despre ea, deoarece îi poartă un respect foarte mare, iar timp de 30 de ani și-au fost alături.

Ce au tăiat românii de pe lista de cumpărături, înainte de Paştele 2023, din cauza scumpirilor ce nu se mai opresc

Au mai rămas câteva zile până la Paștele 2023 și ne facem deja cumpărăturile. Foarte multe dintre produse s-au scumpit însă spectaculos. În piețele din capitală, un kilogram de carne de miel a ajuns să coste între 40 și 45 de lei, ceea ce înseamnă mai mult cu 17% comparativ cu anul trecut.

S-au scumpit şi ouăle. Unul a ajuns să coste 1,20 lei, față de 0,80 lei, cât era anul trecut.

Ce compromisuri fac românii, la raft

Astfel, în piețe, drobul sau pasca se vând pe bucăți, iar pentru o jumătate de cozonac, românii scot din buzunar aproximativ 50 de lei. Prețul brânzeturilor a fost afișat, de asemenea, tot pentru 100 de grame.

De exemplu, pentru 100 de grame, telemea de oaie se vinde cu 6 lei, iar cașcavalul cu 20 de lei. Față de anul trecut, cozonacul s-a scumpit cu 30%, iar schimbările afișate la raft reprezintă măsurile la care au apelat comercianții pentru a nu-și pierde clienții.

Roşiile şi castraveţii – 15 lei/kg

Un kilogram de roșii ajunge să coste acum 15 lei, unul de castraveți 15-20 de lei, iar o legătură de ceapă verde e aproximativ 2 lei. După un scurt calcul, ajungem la peste 250 de lei pentru un coș cu produse esențiale de Paște, adică putem plăti cam 200 de lei, dar putem ajunge și la 300 de lei cu alimentele de mai sus.

Pentru un român cu un salariu minim net de 1.900 lei, acest lucru înseamnă peste 12% din venitul lui total.

Grup 4 RĂZBOI ELECTRONIC! Brigada 76 CERCETARE! GRUP 1 AVERTIZARE TIMPURIE!

Ce este drept, nu este obligația niciunui demnitar al statului român de a da explicații suplimentare cu privire la modalitatea concretă prin care factorii de decizie au hotărât să sprijine Ucraina în războiul cu Federația Rusă. Mai ales că, totuși, a fost anunțată publică asumarea angajamentelor internaționale privind ”sprijinul necondiționat” acordat ucrainenilor. 

Războiul electronic din Ucraina, purtat din România!

Însă nu doar civililor și refugiaților ucraineni. Dar mai ales forțelor armate ucrainene. Nu atât celor la vedere, din prima linia a frontului. Și nici măcar forțelor pentru operațiuni speciale sau celor de Informații Militare ale tot mai agresivului GUR ucrainean. Pentru că, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, Ministerul Apărării Naționale, prin structurile specializate de elită este implicat ”până peste cap” într-un alt ”război nevăzut” purtat de NATO, prin intermediul ucrainenilor, cu GRU-ul rusesc. Este vorba despre cruntul RĂZBOI ELECTRONIC purtat în aceste zile chiar pe ”felia” Mării Negre. Unul care poate schimba soarta întregii confruntări armate.

Vai de DGIA-ul lor!

Și dacă mai există vreun naiv al sistemului care să nu conștientizeze importanța acestui tip de război este suficient să îi amintim că balanța Revoluției, loviturii de stat sau ce-o mai fi fost în decembrie 1989 a fost înclinată strict de ”fantomele” specializate în purtarea războiului electronic. Simularea atacurilor aeriene și tirurilor încrucișate de la sol aducând Armata, Securitatea și Miliția într-un haos total…

E bine… Mai ales dacă or avea și OK-ul CSAT!

Nimeni, dar absolut nimeni dintre românii de rând nu a priceput, în 2015, decizia mai – marilor NATO de a încredința României securitatea cibernetică a Ucrainei. Și asta în condițiile în care, totuși, din punct de vedere al nivelului tehnologic atins de către toate celelalte state membre ale NATO, chiar că România nu putea privi decât în sus la SUA, Germania, Franța și așa mai departe. Decizia NATO fiind una cu atât mai surprinzătoare cu cât, încă de la acea dată, oficialii de la Kiev se plângeau că propriile structuri guvernamentale și mai ales militare erau supuse unui război electronic total declanșat de către ”hackerii oficiali” de la Moscova.

Băgăm sute de milioane în sisteme de bruiaj aviatic

Astfel că, după cum se păstrează încă în ”arhiva contrainformativă” a unui anumit serviciu secret de la noi, după Summitul istoric al NATO din Țara Galilor, unde s-a luat această decizie promovată strict de către SUA și care a uimit restul ”greilor” Alianței, Guvernul de la Kiev a informat sec. ”Pe lângă războiul clasic purtat în provinciile separatiste pro-ruse din Estul Ucrainei, guvernul rus duce în paralel un război cibernetic împotriva țării lor”. Puterea de la Kiev recunoscând și că ” structurile specializate românești au blocat operațiuni de infectare a rețelelor de calculatoare ale guvernului ucrainean, precum și acțiuni de spionaj cibernetic”.

Ceea ce dovedește că structurile românești erau implicate în războiul cibernetic din Ucraina încă de la sfârșitul anului 2014, începutul anului 2015. Într-o operațiune autorizată în CSAT și care își dovedea deja reușita părții sale de contraspionaj, cel puțin…

Între timp însă, războiul cibernetic din Ucraina a fost înlocuit – cel puțin în ceea ce ne privește! – de cel electronic. Structurile românești fiind din nou prinse într-o complexă misiune sub acoperire. Și care, dacă ar avea și autorizarea CSAT, chiar s-ar putea dovedi o mare reușită. Pentru că, altfel, ofițerii de intelligence implicați în războiul electronic purtat pe teritoriul ucrainean și nu numai chiar că ar putea dovedi un randament scăzut. Ofițerii ”cercetați” având de ce să se teamă de ”desecretizarea” operațiunii de după încheierea conflictului…

Frica de Cogealac

Mai ales dacă este una neautorizată! Și fără a fi avizată și de către organismele competente ale statului român, ci nu doar de Agențiile principalilor parteneri strategici… Sau mai ales dacă, ghinion, la un moment dat s-ar trece la ”next level” al anchetei cu privire la ”misterioasele căderi” de elicoptere și avioane militare din Dobrogea. Aeronave care, ce este drept, nu au fost doborâte de rachete rusești… Nici de ploaia de afară… Singura structură contrainformativă care a îndrăznit să continue această anchetă, fie și pe cont propriu, luând în calcul inclusiv varianta de lucru a unor ”erori inevitabile” intensului război electronic aerian purtat în regiune… Și care se poartă inclusiv prin ”alterarea” informațiilor și datelor tehnice  primite de piloți…

Avionul și elicopterul prăbușite la Cogealac

Astfel că, la un moment dat, poate că ”frica de Cogealac” va fi înfrântă și de către procurorii militari care se mulțumesc doar să ancheteze aceste tragice prăbușiri pe bandă rulantă și soldate cu 8 morți strict din magazinul cu reduceri al Bazei Americane de la Mihail Kogălniceanu.

În seara de 2 martie 2022, după invadarea Ucrainei de către forțele ruse, un avion MiG – 21 LanceR al aviației române decolând tocmai de la respectiva bază, pentru o ”misiune de patrulare aeriană”. Numai că, în apropiere   de Cogealac, aeronava al cărei pilot avea 31 de ani, era căsătorit și din 2004 îndeplinea funcția de pilot în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă în baza 86 Aeriană de la Borcea, având peste 570 de ore de zbor, s-a prăbușit. La scurt timp, un elicopter IAR 330 – PUMA trimis de urgență în misiune de salvare – căutare s-a prăbușit tot în aceeași zonă, toți cei 7 militari prezenți la sol pierzându-și viața.

Explicația oficială fiind una sublimă, dar… lipsind în realitate cu desăvârșire. Nimeni neîndrăznind să pună strict pe seama condițiilor meteo sau a erorilor umane ”în oglindă” de pilotaj prăbușirile celor două aeronave. Cele care poate au nimerit, fără să fie informate în prealabil, direct pe ”frontul nevăzut” al războiului electronic purtat exact în acea zonă de către structurile specializate. Fie ele americane, ucrainene, ruse și mai ales române…

Incidentul Suharău

Și, totuși, în ciuda discreției absolute ordonate pe acest subiect, uite că ”vulnerabilități contrainformative” tot mai apar. Așa cum a fost ”Incidentul Suharău”. Atunci când, alertați atât de gândul războiului, cât mai ales de normala curiozitate într-o astfel de situație inedită, câțiva săteni aflați pe imașul comunei Suharău din județul Botoșani s-au apucat de filmat, cu telefoanele mobile, militarii care au coborât dintr-un elicopter. Și au postat filmulețele pe rețelele sociale.

Pe ei cine i-a omorât…?

Astfel că Ministerul Apărării Naționale a fost nevoit să recunoască, fie și cu jumătate de gură, că ” o subunitate din cadrul Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere înzestrată cu radar TPS – 77 execută un exercițiu în zona județului Botoșani”. Fără a mai explica și prezența celor câțiva militari americani care le făceau cu mâna ciobanilor din Suharău, la o aruncătură de băț de granița româno-ucraineană…

Anunțul fantomă de pe e-licitație…

O altă vulnerabilitate contrainformativă pentru a cărei ”acoperire” uite că ofițerii de informații militare ai DGIA nu au găsit soluție este și următorul anunț de pe e-licitație… ”Prietenii” știu atât de bine de ce!

”Documentație de atribuire: DF1157174/19.08.2022, 09:33

Anunț de intenție –

Anunț cu trimitere la JOUE: Da

Numărul sub care a fost publicat la JOUE:2022/S 162-462452

Secțiunea I : Autoritatea contractantă

I.1) Denumiri și adrese

Ministerul Apărării Naționale UM 02550 Romtehnica SA

I.2) Contractul implică o achiziție comună: Nu

Contractul este atribuit de un organism central de achiziție: Nu

I.4) Tipul autorității contractante – Conform HG 738/2001

I.5) Activitate principală: Caen 4614

Secțiunea II : Obiect

II.1) Obiectul achiziției

II.1.1.) Titlu: ” Sistem de război electronic în comunicații V/UHF – ARGUS”. Număr de referință: 60.01.02/71.01.30pm041

II.1.2)Cod CPV principal:

35730000-0 Sisteme de război electronic și contramăsuri(Rev.2)

II.1.3) Tipul contractului: Furnizare/Cumpărare

II.1.4) Descriere succintă:

”Sistem de război electronic în comunicații V/UHF – ARGUS”

II.1.5) Valoarea totală estimate: 444681000

Moneda: RON

II.2.3) Codul NUTS: RO222 Buzău

Locul de executare :Buzău, România

II.2.13) Tip finanțare: Fonduri bugetare”.

SCORPION

Asta ca să dăm un singur exemplu și să nu ne referim pe larg și la restul anunțurilor similare privind ”licitațiile restrânse” care duc tot la Ministerul Apărării Naționale. Cum ar fi cea de achiziție a ”sistemelor portabile de război electronic de tip Scorpion”, 5 completuri, în valoare de 216,5 milioane, fără TVA.

Sau licitația organizată de U.M. 01020 privind ”achiziția de sisteme portabile de combatere a UAS/S – UAS”… Sau toate celelalte contracte de achiziții care, eventual puse cap la cap de o altă structură informative cu lecțiile ceva mai bine făcute decât biata DGIA, ar duce direct la Brigada 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere ”Dacia”… La Grupul 4 Război Electronic ” Locotenent-colonel Mihai Cană”… La Grupul 1 Cercetare  și Supraveghere prin Radiolocație și Avertizare Timpurie ”General Neculai Iordache”… Și la toate celelalte structuri militare care reprezintă ”piese” vitale ale acestui ”puzzle” contrainformativ al Armatei Române. Unul pe care însă, ghinion, uite că acum ”oricine” îl poate recrea…

Asta doar așa… ”Să se știe că se știe” că la Direcția Contrainformații și Securitate Militară a DGIA chiar că nu ar trebui să vină ”Iepurașul” cu soldele operative de Paște…

Punctul nevralgic. De ce contează Taiwanul pentru lume

Ar trebui ca SUA să apere Taiwanul de China? Nu este o dezbatere abstractă. În weekend, Beijingul a simulat raiduri de bombardament asupra insulei, iar marina a înconjurat-o.

Ca răspuns la escaladarea constantă a presiunii militare chineze, președintele Joe Biden a promis – de patru ori – că SUA vor apăra Taiwanul de un atac.Pentru unii americani, precum Doug Bandow, analist la think-thank-ul Cato Institute, promisiunile lui Biden sunt un fel de nebunie sau „sinucidere națională”.

De ce ar trebui ca America, obosită de război, să amenințe să lupte împotriva Chinei, o altă putere înarmată nuclear, pentru a apăra o insulă de 24 de milioane de locuitori care se află la aproximativ 100 de mile de coasta chineză?

Scepticismul privind apărarea Taiwanului este și mai pronunțat în unele părți ale Europei, comentează Financial Times. Întorcându-se cu avionul dintr-o vizită în China săptămâna trecută, președintele Emmanuel Macron a lăsat să se înțeleagă că Franța nu va ridica un deget pentru a proteja insula. Discutând despre Taiwan, el a declarat că „marele risc” pentru Europa este să se lase „prinsă în crize care nu sunt ale noastre”.

Adevărul este că puțini se așteaptă ca militarii europeni să se implice direct într-un conflict legat de Taiwan. Dar atitudinea politicienilor europeni, precum Macron, contează, deoarece va afecta calculele chinezești privind costurile economice și diplomatice ale oricărui atac.

Și realitatea este că o anexare forțată a insulei de către China ar avea consecințe globale profunde, care ar fi resimțite rapid peste tot. Există argumente pentru a lua apărarea Taiwanului: menținerea libertății politice departe de Partidul Comunist Chinez, consolidarea economiei mondiale și  echilibrul puterii.

Beijingul a zdrobit deja aspirațiile pentru democrație din Hong Kong. Dacă lui Xi Jinping i s-ar permite să facă același lucru în Taiwan, autocrația ar fi înrădăcinată în întreaga lume vorbitoare de limbă chineză.

Taiwanul produce peste 60% din semiconductoarele din lume și aproximativ 90% din cele mai sofisticate. Gadgeturile care fac ca viața modernă să funcționeze, de la telefoane la mașini și utilaje industriale, funcționează cu cipuri taiwaneze. Dar fabricile care le produc ar putea fi distruse de o invazie. Controlul celor mai avansate semiconductoare din lume ar oferi Beijingului o putere de sufocare asupra economiei mondiale.

Implicațiile dominației chineze în Indo-Pacific ar fi, de asemenea, globale, deoarece regiunea reprezintă aproximativ două treimi din populația mondială și din produsul intern brut.

Dacă China ar domina-o, ar fi pe cale să înlocuiască SUA ca națiunea cea mai puternică din lume. Ideea că Europa nu ar fi afectată de această schimbare a puterii globale este absurdă. Niciun om cu mintea sănătoasă nu vrea un război între America și China, dar ce european putea să-și imagineze un război Rusia-Ucraina la porțile UE?

 

Vor dispărea medicii? Alexandru Rafila, despre cum vor decurge consultaţiile după digitalizarea Sănătății

Mulţi pacienţi s-au întrebat dacă va fi eliminat contactul direct între medic şi pacient, după digitalizarea Sănătății. Ministrul Alexandru Rafila a abordat acest subiect.

Serviciile de telemedicină nu vor înlocui vreodată medicii şi personalul medical, întrucât interacţiunea pacientului cu medicul atunci când are o suferinţă este esenţială, a dat garanţii ministrul Sănătăţii.

Tot doctorii „reali” vor rămâne baza

Alexandru Rafila a mai afirmat că serviciile de telemedicină în noua formă a contractului-cadru sunt incluse pentru decontare. În opinia sa, reprezintă o soluţie pentru deficitul de personal medical, dar nu îl poate înlocui.

Componenta de telemedicină devine tot mai interesantă şi tot mai necesară. Pe de o parte, devine necesară pentru că este vorba despre accesul la servicii de sănătate al oamenilor mai ales în zone în care personalul medical este deficitar.

Pe de altă parte, discutăm despre posibilitatea monitorizării pacienţilor şi oferirii de soluţii terapeutice chiar de la distanţă.

Serviciile de imagistică se pretează poate cel mai bine la această variantă, în care interpretarea investigaţiilor imagistice se face de la distanţă de personal specializat.

Să nu credem că telemedicina şi digitalizarea vor înlocui vreodată medicii şi personalul medical„, a afirmat Rafila.

350 milioane euro pentru digitalizarea Sănătăţii

Peste 350 de milioane de euro vor fi investite în achiziţionarea de sisteme software şi hardware pentru transformarea procesului administrativ, de raportare şi clinic în format digital, este concluzia discuţiilor avute vineri de conducerea Ministerului Sănătăţii cu toţi actorii implicaţi în procesul de digitalizare a sistemului de sănătate în vederea pregătirii ghidurilor de finanţare pentru cele patru componente de digitalizare prevăzute în PNRR.

Telemedicina este o soluţie pentru deficitul de personal medical, dar nu trebuie neapărat să ne gândim că îl înlocuieşte.

Prin telemedicină nu o să putem să facem intervenţii chirurgicale, o să putem acorda cel mult primul ajutor până vine un echipaj de ambulanţă„, a adăugat Rafila.

Metaversul, o afacere ratată?

2

Metaversul, un mediu 3D imersiv în care oamenii interacționează prin intermediul unor avatare, a ajuns un fel de hobby de nișă. Departe de planurile triumfaliste anunțate acum un an de „vizionarul” Mark Zuckerberg.

Din ce mai puțini utilizatori vorbesc acum despre experiențele lor metavers pe platformele de socializare precum Twitter sau TikTok.Companiile nu mai sunt dornice să pompeze bani în metavers. Disney s-a distanțat, iar Microsoft și-a închis aplicația metaversală pentru socializare, numită AltSpaceVR, la începutul acestui an.

Și entuziasmul investitorilor se estompează. Finanțarea pentru startup-urile din domeniul metaversului s-a redus, în timp ce capitaliștii de risc au investit bani în companiile de inteligență artificială generativă.

Prețul mediu de vânzare pentru un teren virtual în Decentraland a scăzut cu 90%, de la aproximativ 9.000 de dolari în aprilie 2022 la 1.240 de dolari în această lună, potrivit WeMeta.

În Gartner Hype Cycle, o reprezentare grafică a entuziasmului pieței față de tehnologiile emergente, metaversul se află în josul listei, care este, de asemenea, locul în care imprimarea 3D și Internetul obiectelor (IoT) au lâncezit pentru o vreme.Diferența este că atât imprimarea 3D, cât și IoT au continuat să găsească cazuri de utilizare în mediile de producție.

Zuckerberg dorește să atragă publicul larg, numind metaversul „următorul capitol al internetului”. Dar nu-l convinge, deși a cheltuit aproximativ 36 de miliarde de dolari pentru această afacere începând cu 2019.

Directorul general pare, de asemenea, greșit orientat în marele său efort de a vinde căști utilizatorilor corporativi pentru întâlniri virtuale cu cea mai scumpă Quest Pro, care costă peste 1.000 de dolari(!), în loc să se concentreze pe gameri, o cohortă mai dispusă să îmbrățișeze realitatea virtuală.

Meta a refuzat să dea numele companiilor care au cumpărat Quest sau care foloseau Horizon Workrooms, aplicația pentru săli de conferință virtuale. Căștile sunt încă prea greoaie și incomode pentru a fi o alternativă viabilă la Zoom.

Traficul de căutare pe Google Trends pentru cuvântul metaverse s-a prăbușit cu aproximativ 80% în 2022. Marea problemă a lui Zuckerberg este că nimeni nu pare să se pună de acord asupra a ceea ce ar fi metaversul. „Este încă un concept vag”, a susținut Dave Karpf, profesor de informatică la Universitatea George Washington.

Și nimeni nu pare să-l dorească, indiferent cât de bun devine hardware-ul. O ambiguitate care poate duce la o afacere ratată.

 

 

 

Medicamente scumpe. Cum Big Pharma își bate joc de suferinzi și distruge producătorii mai ieftini

1

Piața farmaceutică pare o structură mafiotă. Acționează cu un singur scop: menținerea prețurilor medicamentelor la un nivel ridicat.

Este guvernată de un sistem complex de reguli care protejează noile medicamente de marcă împotriva rivalilor fără marcă, pentru a zdrobi concurenți generici mai ieftini.

Măsuri precum brevetele, exclusivitatea de piață și protecția datelor – concepute pentru a oferi companiilor farmaceutice șansa de a recupera investițiile într-un nou medicament – sunt exploatate de companii mai mari pentru a ține concurenții departe de piață cu mult peste perioada fixă prevăzută de aproximativ 15 ani, potrivit Politico.

Un medicament nu înseamnă neapărat un brevet. AbbVie, de exemplu, a solicitat peste 250 de brevete pentru medicamentul său împotriva artritei, Humira, în SUA. Producătorii rivali de medicamente care au lansat versiuni generice ale medicamentului au fost blocați în instanță. Astfel, deși medicamentul a fost lansat în 2003, primii concurenți au intrat pe piață abia în acest an.

În timp ce brevetul principal pentru un medicament acoperă compoziția chimică a acestuia, există o întreagă gamă de posibile adaosuri pe care companiile le pot exploata pentru a întârzia medicamentele copiate. Printre acestea se numără procesele de fabricație, metodele de administrare sau dozajul.

Această strategie sporește protecția juridică pentru Big Pharma, iar rivalii trebuie să o conteste în instanță, ceea ce face ca o lansare să fie mai riscantă și mai costisitoare.

Este un fel de practică obișnuită: un alt medicament pentru artrită, Enbrel, care este vândut de Amgen în SUA și de Pfizer în Europa, se va bucura probabil de 37 de ani de protecție a brevetului până în 2029 pe piața sa americană inițială.

EFPIA, grupul european de lobby al Big Pharma, susține că procesele brevetate nu împiedică firmele de medicamente generice să producă medicamentul; trebuie doar să găsească “o altă modalitate” de a face acest lucru.

Dar brevetele adiționale pot fi contestate în instanță. Mai mult, unele companii farmaceutice vor complica lucrurile prin depunerea unor cereri de brevet suplimentare la Oficiul European de Brevete. Fiecare dintre aceste așa-numite brevete divizionare sunt legate de brevete secundare, cum ar fi un proces de fabricație, și oferă aceeași durată de protecție.

Medicamentele pentru boli rare beneficiază de un tratament special: un deceniu de exclusivitate de piață. Aceasta înseamnă că, dacă Agenția Europeană pentru Medicamente autorizează un nou medicament pentru o afecțiune care afectează cel mult cinci persoane din 10 000 în UE și pentru care nu există tratamente eficiente -medicamentele copiate trebuie să aștepte 10 ani pentru a intra pe piață.

Există preocupări legate de faptul că marile companii farmaceutice sunt preocupate de divizarea bolilor comune în subgrupuri, creând în mod artificial grupuri de boli rare – pentru a beneficia de aceste stimulente.

Licențele obligatorii – prin care guvernele pot anula brevetele și permite altor companii să producă un medicament în caz de urgență – au fost percepute de mult timp de către Big Pharma ca o amenințare existențială.A făcut un lobby acerb împotriva punerii în aplicare și a avut până acum un aliat util în legislația UE – protecția datelor de reglementare.

În timp ce licențierea obligatorie poate forța compania farmaceutică să împărtășească rețeta unui medicament, aceasta nu este obligată să împărtășească datele de la testele medicamentului, de care o companie rivală are nevoie pentru a obține aprobarea versiunii sale.

 

Germania, veriga slabă a siguranței energetice europene

Deși Europa trage ponoasele unei crize energetice de durată, Germania spune adio sectorului nuclear.

Sâmbătă își va închide ultimele trei reactoare care mai funcționează. Cea mai mare economie a Europei se aruncă în golul „tranziției verzi”. Numeroase țări din blocul comunitar depind de energia nucleară – eficientă și nepoluantă. Mișcarea Germaniei este nesăbuită, în condițiile în care continentul european caută soluții disperate pentru o alternativă la gazul rusesc.

Pe malul râului Neckar, nu departe de Stuttgart (sud), centrala nucleară din Baden-Württemberg va fi în curând o amintire.Același lucru este valabil mai la est pentru complexul bavarez Isar 2 și pentru complexul Emsland (nord), la celălalt capăt al țării, nu departe de granița cu Olanda.

Germania pune în aplicare decizia de eliminare treptată a energiei nucleare luată în 2002 și accelerată de Angela Merkel în 2011, după dezastrul de la Fukushima.

“Fukushima a arătat că  și într-o țară de înaltă tehnologie precum Japonia, riscurile asociate energiei nucleare nu pot fi controlate 100%”, a justificat la vremea respectivă fostul cancelar. Dar Merkel, mare prietenă cu Putin, nu a prevăzut că liderul de la Kremlin va ordona invazia Ucrainei. Lipsită de gazele rusești, Germania s-a trezit expusă celor mai întunecate scenarii – oprirea uzinelor și lipsa de încălzire în plină iarnă.

Cu câteva luni înainte de data fixată anterior pentru închiderea ultimelor trei reactoare,  31 decembrie 2022, direcţia opiniei publice a început să se schimbe. „În contextul preţurilor ridicate la energie, au apărut voci care au cerut prelungirea duratei de funcţionare a centralelor”, a declarat pentru AFP Jochen Winkler, primarul orășelului Neckarwestheim, unde centrala nucleară cu acelaşi nume îşi trăieşte ultimele ore.

Guvernul lui Olaf Scholz, din care face parte Partidul Verde, cel mai ostil energiei nucleare, a decis în cele din urmă să prelungească funcționarea reactoarelor pentru a asigura aprovizionarea, însă până pe 15 aprilie.

Pentru Winkler,  “pagina a fost deja întoarsă şi nu mai este posibil să se revină la situaţia anterioară”. Peste 150 de angajați lucrează la centrală.

Începând din 2003, Germania a închis 16 reactoare nucleare. Ultimele trei au furnizat 6% din energia produsă anul trecut. În 1997 ponderea energiei nucleare în mixul energetic al țării a fost de 30,8%!

În goana după “obiectivele climatice”, guvernul de la Berlin prevede oprirea tuturor centralelor pe cărbune până în 2038, multe dintre ele în 2030.Cărbunele reprezintă încă o treime din producția germană de energie electrică, cu o creștere de 8% anul trecut pentru a compensa absența gazului rusesc.

Culmea este că tocmai Scholz a avertizat că Germania trebuie să instaleze „patru până la cinci centrale eoliene în fiecare zi” pe parcursul următorilor ani, pentru a-şi acoperi nevoile energetice.

Până la urmă, nemții nu a învățat nimic după criza gazelor. Germania se autosabotează și devine veriga slabă a siguranței energetice europene.

China a găsit leacul inteligenței artificiale

1

China va impune o „inspecție de siguranță” pentru companiile de inteligență artificială, în contextul în care giganții locali de internet au început să proiecteze instrumente asemănătoare ChatGPT.

Isprăvile robotului conversațional american ChatGPT, lansat în noiembrie și capabil să formuleze răspunsuri detaliate pe o gamă largă de subiecte în câteva secunde, sunt urmărite cu interes în China.

Interfața nu este disponibilă în țară, dar ChatGPT este subiectul a nenumărate articole și discuții pe rețelele de socializare, iar firmele din domeniul tehnologiei se luptă pentru a proiecta instrumente echivalente.Motorul de căutare Baidu a fost unul dintre primele grupuri chinezești care s-a poziționat pe această nișă, alături de Tencent, campionul internetului și al jocurilor video, și Alibaba, pionierul comerțului electronic.

În plină euforie în jurul așa-numitei inteligențe artificiale generative, China dorește să reglementeze această tehnologie.Înainte de a fi puse la dispoziție, produsele alimentate de inteligența artificială generativă vor trebui să fie supuse unei  „inspecții de siguranță”, potrivit unui proiect de regulament publicat marți de Administrația spațiului cibernetic din China.Potrivit AFP, autoritatea de reglementare, care își supune textul pentru comentarii publice înainte de adoptare, nu precizează când va intra în vigoare regulamentul.

Însă conținutul generat de inteligența artificială trebuie să „reflecte valorile socialiste fundamentale și nu trebuie să conțină elemente legate de subminarea puterii de stat”. Acesta urmărește să asigure „dezvoltarea sănătoasă și implementarea standard a tehnologiei generative de inteligență artificială”.

Ambiția Chinei este de a deveni lider mondial în domeniul inteligenței artificiale până în 2030, ceea ce va revoluționa o multitudine de sectoare, inclusiv industria auto și cea medicală.

Ernie Bot, echivalentul local al ChatGPT a fost prezentat de Baidu luna trecută. Gigantul comerțului online Alibaba și-a arătat tot marți propriul robot, „Tongyi Qianwen” (mașina care știe totul).

Dar principala provocare în China pentru dezvoltatori este de a veni cu un robot conversațional care să aibă performanțe bune, dar să nu se abată de la cadrul strict de conținut permis.

Autoritățile monitorizează îndeaproape internetul și mass-media. În fiecare zi, o armată de cenzori șterge conținutul care prezintă politica de stat într-o lumină proastă sau care este susceptibil să creeze neliniște.Rețelele sociale sunt, de asemenea, supuse unui control mai strict.

“Bordel uriaș”. Curvele, mutate la periferie

3

Atmosfera este tensionată la Amsterdam, unde locuitorii și prostituatele se opun cu înverșunare planului primarului capitalei olandeze de a muta industria sexuală din faimosul Cartier Roșu într-un „centru erotic” din suburbii.

Se revoltă împotriva perspectivei unui „bordel uriaș” îndepărtat, alăturându-se protestului lucrătorilor sexuali care vor să rămână în spatele ferestrelor luminate de neon, în apropierea canalelor din centrul istoric.

Confruntată cu această situație, primărița Femke Halsema își apără planul cu dinții – reducerea infracționalității și turismului de masă în centrul orașului –   chiar dacă, notează AFP,  asta înseamnă să fie numită „doamna Curvă”.

Locuitorii se tem că aglomerația din Cartierul Roșu, unde prostituția există încă din secolul al XVI-lea,  se va muta pe străzile lor, iar prostituatele  denunță o “vânătoare de vrăjitoare” și o bătaie de joc la adresa celei mai vechi meserii din lume.

Amsterdam, care are  peste 250 de bordeluri –  încearcă să scape de imaginea de „oraș al păcatului” și să atenueze impactul turismului de petrecere. Sunt vizate o serie de măsuri din ce în ce mai restrictive: bordelurile se vor închide mai devreme la sfârșit de săptămână, iar interdicția de a consuma alcool pe stradă va fi extinsă în curând și la canabis.

„Va exista întotdeauna rezistență, indiferent de soluția pe care o alegem”, a declarat Halsema. Prostituatele au manifestat pe străzile orașului sub sloganul „Salvați Cartierul Roșu”. Ele susțin că mutarea le-ar afecta mijloacele de trai și siguranța.

În această dispută a fost implicată chiar și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care se opune cu vehemență faptului că două dintre locațiile propuse se află în apropierea noului său sediu din sudul Amsterdamului.

 

Economia globală învinge recesiunea!

Principalele economii ale lumii dau dovadă de o rezistență surprinzătoare în fața amenințărilor de tot felul și ar putea evita o încetinire bruscă în acest an.

China, SUA, zona euro, India și Marea Britanie înregistrează o creștere mai rapidă decât se preconiza la sfârșitul lui 2022,  potrivit celei mai recente ediții a indicelui de urmărire bianual Brookings-FT, iar încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri a crescut după un an cu  probleme.

Nu mai departe de luna ianuarie, băncile centrale și instituții precum FMI se pregăteau pentru o recesiune severă. Factorii de decizie politică la nivel global se pregătesc să se întâlnească joi la Washington cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale. Se așteaptă ca FMI să confirme că economia mondială va crește într-un ritm mai puternic decât a prognozat la ultimele sale reuniuni din octombrie.

Există puține semne de recesiune de care se temeau unii economiști,  în ciuda inflației ridicate și a creșterii riscurilor geopolitice și financiare.Cele două mari economii ale lumii – China și SUA – ar avea rezultate mai bune decât se așteptau analiștii în toamnă.

Redresarea Chinei ar proveni de la sfârșitul politicii sale de zero-Covid și de la o încetinire a valului de infecții care a urmat, țara urmând să își atingă probabil obiectivul de creștere de 5% în acest an.

Tensiunile bancare din SUA ar putea deraia actuala forță a cheltuielilor de consum și a creșterii ocupării forței de muncă. Dar o aterizare ușoară este încă posibilă, cu așteptări de relaxare a inflației.

Zona euro și Marea Britanie au trecut de cele mai mari dificultăți din 2022, prețurile en-gros ale gazelor scăzând cu peste 80% față de vârfurile înregistrate vara trecută. Cu toate acestea, inflația ridicată ar limita creșterea economică.India vede beneficiile reformelor economice din ultimii ani și este pregătită pentru un nou an de creștere puternică.

Indicele Brookings-FT de urmărire a redresării economice globale compară indicatorii privind activitatea reală, piețele financiare și încrederea cu mediile lor istorice pentru fiecare țară în parte. În timp ce datele concrete s-au deteriorat din toamnă, indicatorii de încredere s-au redresat, la fel ca și piețele financiare, în special în economiile emergente.

Bitcoin a spart bariera de 30.000 de dolari

0

Cea mai mare criptomonedă în funcție de valoarea de piață, a urcat peste nivelul cheie de 30.000 de dolari pentru prima dată din iunie 2022, înregistrând o creștere de peste 80% de la începutul anului, pe măsură ce investitorii au crescut pariurile că Rezerva Federală a SUA va pune capăt în curând campaniei sale agresive de înăsprire monetară.

Bitcoin a urcat cu până la 2%, la 30.262 de dolari. A câștigat aproximativ 6% de la începutul lunii, după ce a crescut cu 23% în martie. Cu toate acestea, a scăzut cu peste 50% față de maximul său istoric din noiembrie 2021.

Ascensiunea Bitcoin urmează după raportul de vineri, foarte urmărit, privind salariile din SUA, care a arătat că angajatorii au menținut un ritm puternic de angajare în martie, indicând o economie încă rezistentă.Și este un alt indiciu că actuala criză bancară a accentuat atenția asupra importanței finanțelor descentralizate și se adaugă la euforia din jurul activelor digitale.

Economiștii de la  Bloomberg afirmă că popularitatea Bitcoin crește alături de activele tradiționale, precum aurul și argintul, în întreaga lume. Această cursă ascendentă subliniază și mai mult încrederea pe care investitorii o au în rezistența macroeconomiei globale, în special a celei din Statele Unite.

De asemenea, traderii sunt optimiști față de politica monetară a băncilor centrale, cu toate turbulențele cauzate de prăbușirea Silicon Valley Bank de luna trecută.Investitorii care urmăresc criptomondele ar putea acum să se uite la zona de 30.800 de dolari ca la un prim obiectiv potențial, urmat de 31.200 de dolari.

Ethereum, a doua cea mai mare monedă digitală, s-a situat în apropierea vârfului de aproximativ opt luni de săptămâna trecută, 1.942,50 dolari. Comercianții anticipează cu nerăbdare o modificare majoră a blockchain-ului Ethereum în această săptămână, care le va permite să aibă acces la peste 33 de miliarde de dolari.

Denumită Shapella, actualizarea software-ului va permite jucătorilor de pe piață să își răscumpere „etherul mizat” – monedele pe care le-au depus și blocat în rețea în ultimii trei ani, în schimbul unei dobânzi.

O alee acoperită cu zahăr, pentru sania Împăratului!

Când îl întrebi pe un individ suficient la ce se raportează când are visuri despre România, îți spune că adoră țara asta în configurația premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Redau câteva rânduri din cartea „București”, a lui Paul Morand, publicată la Paris în 1935 și reeditată de Humanitas.

Încep cu un un dialog între boieri scăpătați, extras din capitolul „Paradisul flăcăilor tomnatici”, băieți care „trăgeau cu pistolul în hornul șemineului ca să-și cheme valetul, trăgeau pe fereastră ca să-și salute amicii, trăgeau în pereți ca să ucidă ploșnițe”.

” – Când bunicul mergea la Paris s-o vadă pe Hortense Schneider la Varietes, plătea întotdeauna și loja vecină, pe care-o folosea ca garderobă.

– Al meu era atât de nepăsător, spune celălalt, că nu catadicsea să-și numere banii câștigați la joc; era sarcina secretarului său. Când pierdea, trimitea să-i aducă alți bani, căciuli pline cu galbeni.

– Unchiul meu, când trimitea unei femei un cadou, nu-l lega cu o panglică. Îl înfășură cu un șirag de perle.

– Napoleon dorea să vadă o sanie. Era la Viena, în timpul verii; fără să mai aștepte zăpada, strămoșul meu a poruncit ca o alee a Palatului Schonbrunn să fie acoperită cu zahăr, apoi a adus o sanie care a trecut prin fața Împăratului.

– Acum aproape un secol, un mare proprietar meloman din Banat și-a lăsat averea moștenire gării din Ersekusvar, cu o clauză: un taraf de țigani să cânte, zi și noapte, la sosirea și plecarea trenurilor. Îmi amintesc și acum surpriza avută în Orient Expres atunci când, în mica gară adormită, am auzit deodată ceardașuri de bal.”

Mai vreți, mai am. De fapt, mai are Paul Morand. Cuplet în care este criticat guvernul.

” – La noi, funcționarii nu costă bugetul nimic.

– Cum e posibil?

– Ai văzut vreun funcționar care să fie plătit?

– Totuși, vor trebui cândva să primească o pensie.

– De ce le-ar mai trebui pensie dacă au bani?

– Care bani, dacă nu sunt plătiți?

– Cine a fost 30 de ani funcționar și n-a găsit un mijloc să facă avere nu merită să trăiască în țara românească!”.

Ziariștii nu aveau lefuri. Dar directorul publicației le spunea „îți dau Transilvania”. Adică le oferea șansa să răspundă de o zonă. Sau de Ministerul de Finanțe. Sau de Partidul Național Liberal.

Înainte de a-și dopa fanatismul cu sloganul inept „Corupția ucide!”, ziaricii ar trebui să se întrebe dacă știu sau înțeleg ceva din istoria acestui popor, care trăiește (frumos) după rânduielile ortodoxiei latino – orientale. Foarte mulți odangii ai instituțiilor represive șoricăresc aiurea pe net și se miră că nu le-a mai apărut numele pe hârtie de cinci sau zece ani. Le povestesc eu de ce. Pentru că, pe vremea când erau și ei în presă, justiția se dovedea umană, iar banii se câștigau ușor. Ei au dispărut din presă tocmai din cauza Inchiziției căreia îi dedică, azi, ode.

Cât costă un kilogram de castraveți de Matca înainte de Paştele 2023. S-au scumpit cu 3 lei faţă de anul trecut

Fermierii din Matca, judeţul Galați, acolo unde se află cel mai mare bazin legumicol din ţară, au ieșit pe piață cu prima recoltă de castraveți.

Un kilogram de castraveţi se vinde cu 15 lei, cu trei lei mai mult decât anul trecut în aceiaşi perioadă.

Preţurile au început să mai scadă

Deoarece este prima cultură, preţul este mulțumitor pentru agricultori. Fermierul a vândut prima tranșă de castraveți, o tonă jumătate, cu 15 lei kilogramul. Preţurile în piaţa din localitate scad, însă, de la o zi la alta.

Castraveții abia au apărut, așa că prețul este unul bun acum. Un kilogram este 15 lei, acesta este vârful de preț. Am ieșit zilele trecute pe piață cu o tonă jumătate.

Astăzi am fost din nou cu o cantitate de 800 de kilograme. I-am dat cu 12,5 lei, în doar două-trei zile, prețul a scăzut.

Așa se întâmplă în fiecare an. Cantitățile de castraveți cresc, iar prețul scade. Până la Paști o să scadă la jumătate, ia apoi o să ajungem să-i dăm cu 4-3 lei”, a spus un fermier, preluat de Adevarul.

Roşiile de Matca vor lipsi

De Paștele acesta vor lipsi roșiile de la Marca din piețe fiindcă nu s-au copt încă. Fermierii au spus că din cauza vremii prima cultură va ieși abia în luna mai.

„Roșiile sunt de mărimea zarzărei. Cel mai devreme vor apărea în luna mai, pe la jumătatea lunii.

A fost frig, nu a fost deloc soare, și nu s-au dezvoltat. Au mai fost și vijelii, solarii rupte. Facem focul în solarii, fără căldură pierdem tot”, a zis un legumicultor.

Numele României, în documentele „scurse” de la Pentagon. Ce s-a aflat despre ajutorul dat Ucrainei

8

Deși oficialii români au ales să nu dezvăluie public în ce constă, concret, ajutorul oferit Kievului de către autoritățile de la București, în documentele secrete „scurse” de la Pentagon apare și numele țării noastre.

Conform documentelor secrete ale Pentagonului, care au ajuns pe rețelele sociale în ultimele zile, contribuția României – în ce privește pregătirea tactică, instrucția și recuperarea militarilor ucraineni – e la fel de importantă precum cea a Poloniei, dezvăluie spotmedia.ro.

Ce s-a aflat dintr-un raport secret „scurs” de la Pentagon

Totodată, sursa citată menționează că, potrivit unui raport secret „scurs” din Pentagon, în zilele de 3,4 și 5 martie, pe teritoriul României s-au desfășurat următoarele operațiuni militare:

  • Recunoaștere aeriană în adâncime (Airborne Sensitive Reconaissance);
  • Instrucție bilaterală cu națiunile partenere care au un rol cheie în susținerea Ucrainei;
  • Instrucție cu națiunile partenere pentru descurajarea militară a Rusiei;

În ceea ce privește operațiunea de recunoașterea aeriană, România, conform raportului, a folosit un avion cu pilot și două drone, iar Polonia, un avion cu pilot și trei drone. Operațiunile s-au repetat și în următoarele două zile, se arată în programul planului respectiv, potrivit aceleiași surse.

Mai mult, din aceste informații rezultă și faptul că România are, mai degrabă, un important rol strategic în ce privește susținerea Ucrainei și nu neapărat unul de donator de arme și echipamente.

Citiți și: Rușii au aflat de planurile României. Cum va furniza țara noastră arme Ucrainei

Ucraina a prostit pe toată lumea: UE, negociator de arme al Europei

Destul cu circul! Europa înarmează Ucraina de frica rușilor și pentru propriile interese

Iohannis: Este înțelept, în timpul unui război, să nu dai adversarului informații vitale

Dezvăluirile vin în contextul în care liderii politici de la București au ales să nu facă publice informații cu privire la sprijinul militar pe care țara noastră îl acordă Kievului. Anul trecut, în iulie, președintele Iohannis a fost întrebat, într-o conferință de presă, dacă de la începutul războiului din Ucraina și, până la acel moment, România a trimis arme, arme grele și tehnică militară în Ucraina. Și dacă România trimis tehnică militară în Ucraina, „de ce nu a fost anunțat public și transparent, așa cum a făcut toate celelalte state membre NATO”

„Eu pot să vă spun ce am spus și cu altă ocazie, și în diferite întâlniri la nivel înalt. Suntem în război, nu suntem într-o situație pe care o povestim în liniște, la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi. Este înțelept, în timpul unui război, să nu dai adversarului informații vitale. Drept pentru care noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”, a răspuns Iohannis, în 5 iulie.

„Asta este abordarea noastră, fiindcă suntem vecini direcți cu Ucraina și credem că așa este mai bine pentru noi și pentru Ucraina ca să îi ajutăm”, a completat, scurt, președintele, răspunzând unei alte întrebări pe acest subiect.

Cea mai importantă decizie din CSAT: România va cumpăra avioane F35. Cât ar costa achiziţia şi când vor ajunge în ţară

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, marţi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis. Cea mai importantă decizie luată aici este legată de achiziţionarea avioanelor de ultimă generație F-35.

La discuții au participat și premierul Nicolae Ciucă, șefii celor două servicii de informații din România, șeful Statului Major General și o parte din miniștrii din Cabinetul Ciucă.

Polonia – 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane F-35

Chiar dacă este foarte devreme pentru a specula pe marginea unui contract sau a unei sume, ne putem face o idee asupra preţului acestor avioane F-35 dacă ne gândim că Polonia va plăti circa 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare noi de generația a cincea.

România operează practic F-16 din anul 2016, iar acum se uită la o achiziție de F-35 undeva după orizontul anilor 2030. F-35 este un avion de ultimă generație, considerat „invizibil” pentru radar.

Ce s-a decis în CSAT-ul de marţi

Iată comunicatul:

„Marți, 11 aprilie 2023, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Klaus Iohannis.

Agenda reuniunii s-a axat, în principal, pe situația de securitate din regiunea Mării Negre și pe implicațiile pentru România, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, precum și în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene și al comunității internaționale pentru Ucraina.

România continuă să acționeze ferm, unitar și eficient, alături de aliații și partenerii săi, în promovarea securității și a stabilității în regiunea Mării Negre – o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Reperul fundamental de acțiune rămâne cel al asigurării securității naționale, iar sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securității României.

În perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-au asigurat că procesele de implementare a măsurilor cu caracter istoric, adoptate anul trecut la Madrid, privind consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, aflate în derulare, vor fi pe deplin definitivate.

În același timp, menținerea unui sprijin consistent și multidimensional pentru Ucraina, în cadrul NATO și al Uniunii Europene, este de importanță critică pentru asigurarea succesului eforturilor de apărare ale acestui stat, atât în prezent, cât și pe termen lung.

Membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul țării noastre trebuie să continue să fie unul cuprinzător, care să asigure sprijinul necesar și pentru ceilalți parteneri vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând, despre Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor și presiunilor ruse.

De la declanșarea războiului de la granițele noastre, Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susținerea exprimată de cetățenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democrație și prosperitate.

În plus, Republica Moldova este ținta unor acțiuni hibride de destabilizare, de o intensitate și o complexitate fără precedent. Membrii Consiliului au accentuat, în reuniunea de astăzi, modul profesionist, democratic și responsabil în care aceste acțiuni au fost gestionate de autoritățile de la Chișinău.

În acest context, au fost analizate modalitățile optime de continuare a unei susțineri hotărâte de către România a eforturilor Republicii Moldova de consolidare a rezilienței sale. Membrii Consiliului au pus accent pe nevoia de adaptare la evoluțiile regionale și de întărire pe mai departe a demersurilor de sprijin în plan european și internațional, în beneficiul Republicii Moldova.

Totodată, în cadrul ședinței CSAT, a fost analizată şi dezvoltarea aviației militare a României. Realizarea unor capabilităţi operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate atât îndeplinirii angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru NATO şi UE, cât și descurajării unei posibile agresiuni, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României.

Spectrul capabilităților de apărare menționate va include, printre altele, capabilități sporite de apărare aeriană și anti-rachetă pentru protecția forțelor proprii și capabilități avansate și diversificate de foc și de lovire cu precizie la mare distanță.

Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35.

Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie, permit realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia.

În acest sens, membrii Consiliului au aprobat Concepția de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a.

În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au fost analizate şi alte teme din domeniul securităţii naţionale„.

ȘOCANT! Tânăr luat la bătaie pe stradă, în plină zi, în București. Agresorii, recidiviști și minori!

2

Un incident violent ce a avut loc la finele lunii martie, pe o stradă din București, este investigat de către polițiștii bucureșteni. Marți, s-au făcut percheziții în acest caz. Au apărut și imagini cu episodul șocant ce a avut loc în stradă.

Poliția Capitalei a anunțat că marți, 11 aprilie, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 8 Poliție au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară în Capitală, la adresele unor persoane bănuite de săvârșirea infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovirea sau alte violențe.

Băiatul agresat, lovit cu pumnii și amenințat

sursa foto: captură video stiripesurse.ro

Incidentul care a declanșat ancheta în acest caz a fost sesizat la numărul unic de urgență, 112, în 31 martie. Oamenii legii au fost anunțați că doi tineri – o fată și un băiat – ar fi fost urmăriți de către patru persoane aflate într-o mașină. La un moment dat, cei patru au coborât din autoturism. Băiatul a fost luat la bătaie, iar după incident indivizii au plecat de la fața locului.

„În fapt, la data de 31 martie 2023, polițiștii Secției 8 Poliție au fost sesizați, prin 112, cu privire la faptul că 2 tineri, băiat și fată, ar fi fost urmăriți, din momentul în care au coborât dintr-un mijloc de transport în comun, de 4 persoane ce se aflau într-un autoturism, iar la un moment dat aceștia au coborât și l-ar fi lovit cu pumnii pe băiat, iar unul dintre ei l-ar fi amenințat și lovit cu mânerul unui obiect tăietor-înțepător, după care au plecat într-o direcție necunoscută.

La fața locului s-au prezentat polițiști din cadrul secției, iar persoana vătămată a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate”, anunță Poliția Capitalei.

sursa foto: captură video stiripesurse.ro

Doi dintre agresori ar fi minori

În cursul zilei de marți, au fost puse în aplicare și 4 mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la audieri.

Conform unor surse judiciare, cei patru agresori, doi dintre ei minori de 16 și 17 ani, sunt cercetați și în alte dosare pe loviri și agresiuni, potrivit stiripesurse.ro.

„Cercetările sunt continuate de către Secția 8 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea liniștii și ordinii publice și lovirea sau alte violențe, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2”, a mai anunțat Poliția Capitalei.

Seif cu 500.000 de euro, furat dintr-un apartament. Hoții au acționat ca-n filme

2

Oamenii legii din Capitală au făcut, marți, mai multe percheziții în județul Dâmbovița. E vorba de un dosar în care se fac cercetări pentru furt calificat, după ce un seif în care se afla aproape o jumătate de milion de euro a fost sustras dintr-un apartament din sectorul 6.

Din câte a anunțat în 11 aprilie Poliția Capitalei, politiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale au pus în aplicare patru mandate de percheziție domiciliară, în județul Dâmbovița.

În fapt, la data de 3 noiembrie 2022, polițiștii Secției 25 au fost sesizați cu privire la faptul că persoane necunoscute ar fi pătruns într-un apartament, din Sectorul 6, de unde ar fi sustras un seif ce conținea aproximativ 500.000 de euro”, au anunțat reprezentanții Poliția Capitalei, marți, într-un comunicat.

Perchezițiile, urmate de audieri

Perchezițiile vor fi urmate de audieri. Doi suspecți urmează să dea explicații în fața anchetatorilor. „În urma perchezițiilor au fost identificate 2 persoane bănuite de săvârșirea faptei, urmând ca acestea să fie conduse la audieri în vederea dispunerii măsurilor legale”, conform aceleiași surse.

Cercetările sunt continuate, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.Poliția Capitalei a mai precizat că „acțiunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române”.