Acasă Blog Pagina 688

Sindicaliștii de la Fisc dau din casă: ”Nu are nimeni interesul să întărească structurile ANAF”

De câteva luni, sindicaliștii de la Fisc tot cer Guvernului să le indexeze salariile cu inflația și să le elaboreze un statut al profesiei. În schimb, Executivul le amenință acum locurile de muncă, deși deficitul de personal în sistem se vede clar în colectarea la buget. Sindicaliștii susțin că nu are nimeni interesul să întărească structurile ANAF și că, dacă s-ar reduce evaziunea cu doar 10%, ar fi bani pentru majorări salariale în toate domeniile.

Președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea”, Dorin Modure, susține că este o greșeală a Guvernului să se împrumute cu dobânzi enorme ca să plătească pensiile, când ar putea majora salariile, crescând, astfel, și contribuțiile la fondul de pensii, dar și consumul în economie.

”Eu nu înțeleg un lucru. Ni se spune că trebuie ordonanță de austeritate, dar nimeni nu spune că astăzi se adună la bugetul de stat mai mult cu 10-12% față de anul trecut. Salariile sunt aceleași de anul trecut și atunci înseamnă că alte cheltuieli au crescut foarte mult în sistemul bugetar. Păi să ne spună care au fost acele cheltuieli. Solicitările noastre datează din luna mai și au vizat păstrarea veniturilor prin introducerea sporului în salariu, indexarea salariilor cu inflația și elaborarea unui statut al profesiei, iar ordonanța austerității a mai adus o revendicare, aceea de păstrare a locurilor de muncă. Nu are nimeni interesul să întărească structurile ANAF, în special cu forță de muncă, pentru că nu vor să mergem să le luăm lor banii și să-i băgăm în buget. Și atunci ne țin cu salarii de mizerie, deprofesionalizează instituția, ca să poată ei să decidă și să conducă cum vor”, ne-a declarat Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea” . Acesta mai arată că, dacă s-ar reduce evaziunea fiscală cu 10%, ar fi bani să se majoreze salariile, nu să se scadă. ”Dacă noi ar trebui să colectăm 40%, cât e media europeană, și colectăm numai 25%, înseamnă că 15% nu s-au conformat voluntar și este evaziune fiscală, oricum am lua-o. Sau statul nu este în stare să meargă să ia nici măcar banii ăia pe care contribuabilii recunosc că-i au de plătit”, ne spune Dorin Modure.

Adevărul despre multinaționale

Sindicaliștii din ANAF semnalează faptul că multinaționalele fac la noi cele mai mari profituri din Europa și aici plătesc numai cât au ele chef. ”Nu face nimeni un calcul cât plătesc multinaționalele, că s-ar putea să ne îngrozim când aflăm că plătesc poate 0,1% sau 0,005% și nu este normal. Nu suntem toți proști. De asta nu vor cei din Guvern să vorbească cu noi, că pe noi nu ne pot prosti. Eu am reproșat guvernanților că nu sunt în stare să stopeze evaziunea și că nu sunt în stare să taxeze corect multinaționalele, nu sunt în stare să taxeze profiturile excepționale făcute din energie, cunoaștem celebrul caz cu miliardul de euro, și atunci ce fac, măresc impozite și taxe la fraierii ăia care plătesc, care sunt și mici, și mărunți, salariați și IMM-uri. Nu-mi place că nu văd nimic din partea patronatelor, că la IMM-uri le mărește impozitul de la 1%, la 3%. Am semnale că românii care au microîntreprinderi în România își vor muta afacerile în afara țării, dacă se va tripla impozitul, că nu au cum să supraviețuiască. Deci nu o să adune bani mai mulți la buget, ci mai puțini”, ne-a precizat Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea”.

Digitalizarea, un dezastru

Acum 10 ani Guvernul a vrut să facă reformă cu vestitul sistem Ramp, un sistem informațional, luat din Vestul Europei, ne spun sindicaliștii de la Fisc. Astfel, s-au cheltuit zeci de milioane de lei pe consultanță și pe cursuri și după aia și-au dat seama că lectorii vorbeau în engleză și oamenii nu au înțeles nimic și s-a oprit tot sistemul. ”Dacă se mai digitalizează în ritmul ăsta eu vă dau scris că în doi-trei ani se blochează tot sistemul. Înaintea unei inspecții fiscale trebuia să faci adresele, să le trimiți la contribuabilul verificat, la director să semneze, la registrul contribuabililor. Păi eu terminam, îmi făceam raportul, puneam adresele acolo și îi dădeam drumul. Acum nu. Acum s-a digitalizat și trebuie să-l fac electronic. După ce îl semnez eu, trebuie să-l semneze colegul de echipă și numai după aceea pot să-l trimit la șeful de birou, apoi la director și numai după aceea trebuie să descarc următoarea adresă. De la 5 minute, procesul s-a lungit cam la 2-3 zile, în urma digitalizării. Păi dacă așa digitalizăm, mai bine să ne dea abace și tăblițe”, a mai afirmat președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea”, Dorin Modure.

DOCUMENT ȘOC: NE BAGĂ IAR ÎN CARANTINĂ DE COVID!

Poporul este agitat cu ieftinirile care nu se văd și la raft, ci doar în comunicatele instituționale… Cu reducerea a 200.000 de posturi existente sau nu… Cu drogații care spulberă râzând ”animale mari” pe șoselele care au fost transformate oricum în cimitirele patriei…

 

Iar în tot acest timp, se pregătește deja noua pandemie de COVID… Cu tot cu măsurile medico – birocratice care se iau încă de acum… Și care seamănă al naibi de izbitor cu cele luate și înainte de declararea primei CARANTINE! Una care, ce este drept, a fost instituită mai mult decât în pripă… Numai că acum ”pregătirea” pare a fi una cu mult mai minuțioasă… Și cu atât mai îngrijorătoare, după cum susțin sursele noastre… Pentru că toată această ”escaladare” birocratică poate duce cu atât mai mult la un scenariu apocaliptic, de dinainte de alegeri… Cele care, dacă nu vor putea fi oprite cu dronele ”care urmează” să cadă și pe teritoriul național al României, stat membru al NATO, atunci ar putea fi amânate pe motive de ”surprinzătoare” revenire a pandemiei de COVID… Și dacă nu se va reuși impunerea ”salvatoarei” stări de necesitate, atunci barem o nouă ”carantină” să fie impusă! Da, la această oră este doar un scenariu… Dar documentul șoc intrat în posesia noastră arată că deja se lucrează intens la acesta…

INSP – Actualizare 22.08.2023

Astfel că, pentru a nu lăsa loc de alte interpretări și a le da  specialiștilor posibilitatea să se pronunțe, punem la dispoziția tuturor acestora, ci nu doar a câtorva inițiați ai sistemului aleși pe sprânceană, următorul document intern…

”Institutul Național de Sănătate Publică România

Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID – 19)

Actualizare 22.08.2023

I.  Denumirea și încadrarea bolii

Sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID – 19) i-au fost atribuite următoarele coduri CIM :

·         U07.1 – COVID -19 cu virus identificat = valabil pentru cazurile CONFIRMATE

·         U07.2 – COVID – 19 cu virus neidentificat = valabil pentru cazurile SUSPECTE

Codificarea  CIM -10 a COVID – 19 în funcție de tabloul clinic a fost comunicată tuturor direcțiilor de sănătate publică județene și a mun. București.

Raportarea cazurilor confirmate în Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT) și la CNSSP se va face ca ”eveniment neobișnuit/neașteptat”.

II.  Fundamentare

Deși COVID -19 numai reprezintă urgență de sănătate publică de importanță internațională, având în vedere faptul că SARS – CoV – 2 va continua să circule și este posibilă apariția de noi variante/sub-variante ale virusului, de îngrijorare (VOC) sau de interes (VOI), care să genereze transmisibilitate și/sau severitate mai mare, este necesară continuarea supravegherii epidemiologice a Sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID -19) într-o nouă abordare.

III.   Scop

·         Monitorizarea evoluției epidemiologice a Sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID – 19) în România în vederea documentării recomandărilor de sănătate publică, pentru prevenirea apariției de noi cazuri și focare.

  IV.   Obiective

·         Stabilirea caracteristicilor clinic – epidemiologice ale cazurilor de COVID -19 ( caracteristici de persoană, loc și timp ale cazurilor, condiții fiziologice și medicale pre-existente, reinfecții, antecedente vaccinale);

·         Estimarea severității COVID -19

·         Descrierea caracteristicilor genetice ale SARS-CoV – 2 și estimarea impactului acestora asupra transmisibilității și severității;

·         Realizarea evaluării de risc naționale și luarea deciziilor în cadrul răspunsului, pe baza informațiilor obținute din activitățile de supraveghere epidemiologică.

   V.  Definițiile de caz pentru

Sindromul respirator acut cu noul coronavirus(COVID -19)

Criterii Clinice

Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:

·         Tuse

·         Febră

·         Scurtarea respirației

·         Debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

Notă

Pentru copii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro – intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS – CoV – 2

Criterii de diagnostic imagistic

Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID -19

Criterii de laborator

Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS -CoV -2 într-o probă biologică

Criterii Epidemiologice

Cel puțin unul dintre următoarele

·         Contact direct cu un caz confirmat cu COVID – 19 în perioada de 7 zile anterioară datei debutului;

Clasificarea cazurilor

A.   Caz posibil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU

Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

B.   Caz confirmat

Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

TESTAREA PENTRU SARS -CoV -2 ESTE RECOMANDATĂ PENTRU TOATE CAZURILE POSIBILE”.

”Orice persoană…”

Documentul oficial intrat în posesia noastră conținând, pe 20 de pagini, nenumărate ”noi prevederi actualizate” – în data de 22 august, atenție! – prin care practic ”orice persoană” care tușește, are febră, diaree, vărsături și tot așa va fi declarată suspectă de COVID – 19!

3 Pages from Metodologia de supraveghere a COVID-19_Actualizare 22.08.2023-2

DOCUMENT INSP din 22 august

Astfel că, în cel mai scurt timp, ”recomandarea” explicită este să se înceapă ”Marea Testare”… După care, în ”Registrul Unic” se pot înregistra din nou sute, mii sau milioane de ”persoane suspecte” de COVID -19…

Greenpeace atacă marile companii de petrol și gaze. OMV Petrom a intrat pe lista neagră

12

Organizația de mediu Greenpeace se plânge de faptul că marile companii de petrol și gaze din Europa, printre care și OMV Petrom, practică ”o dezinformare scandaloasă” în ce privește promisiunea de a atinge neutralitatea climatică. Astfel, potrivit unei analize comandată de Greenpeace în Europa Centrală și de Est, aceste companii produc doar 0,3% energie electrică din surse regenerabile și este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe prea curând.

Companiile de petrol și gaze produc doar 0,3% energie electrică din surse regenerabile, în ciuda promisiunilor de a contribui la atingerea obiectivului de neutralitate climatică, ceea ce constituie o dezinformare scandaloasă, susține organizația de mediu Greenpeace. Potrivit unei analize comandate de Greenpeace Europa Centrală și de Est (CEE), 12 dintre cele mai importante companii europene producătoare de combustibili fosili induc în eroare publicul cu privire la ambiția lor de a-și reduce impactul dăunător asupra climei prin trecerea la surse de energie regenerabilă. Astfel, din rapoartele anuale pe 2022 ale principalelor șase companii globale de combustibili fosili (Shell, TotalEnergies, BP, Equinor, Eni și Repsol) și ale celor șase companii europene de petrol și gaze (OMV, PKN Orlen, MOL, Wintershall DEA, Petrol Group și Ina Croația), a reieșit că un procent minuscul de 0,3% din producția lor de energie combinată pe 2022 provine din surse regenerabile.

”Este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe prea curând, deoarece, potrivit raportului, doar 7,3% (6,57 miliarde de euro) din investițiile celor 12 companii din 2022 au fost destinate energiei verzi – restul de 92,7% (81,52 miliarde de euro) finanțează activitățile fosile obișnuite și chiar extinderea acestora, în unele cazuri”, se arată într-un comunicat al Greenpeace.

Se cer măsuri împotriva companiilor

Organizația de mediu a cerut reglementarea strictă a companiilor care produc combustibili fosili pentru a preveni distrugerea climei, precum și o foaie de parcurs clar stabilită și obligatorie din punct de vedere juridic pentru eliminarea treptată a petrolului și gazelor în întreaga Europă. ”Raportul dezvăluie, de asemenea, că marile companii de petrol subminează acțiunile climatice folosindu-se de un jargon ecologist, promovând soluții false, cum ar fi captarea și stocarea carbonului (CCS) și compensarea emisiilor de dioxid de carbon, prin diagrame înșelătoare cu privire la obiectivele și activitățile lor și prin publicarea doar a unor date parțiale pentru a ascunde realitatea. Nu există niciun semn de reorientare fundamentală a activității de bază a industriei care să îi permită să joace vreun rol în tranziția energetică. Potrivit raportului, BP, Equinor, Wintershall și Total și-au redus, de fapt, investițiile în produse cu emisii reduse de carbon sau regenerabile în 2022, comparativ cu 2021”, se precizează în comunicatul Greenpeace.

OMV, luat în vizor

Deși majoritatea celor 12 companii analizate s-au angajat public să atingă „zero emisii nete” până în 2050 – și continuă să asigure în mod public că investesc în energie regenerabilă – niciuna dintre ele nu a elaborat o strategie coerentă pentru a atinge acest obiectiv, susține Greenpeace. Potrivit raportului, marea majoritate intenționează să își mențină sau chiar să își crească producția de petrol și gaze cel puțin până în 2030. „În cazul României, chiar dacă OMV Petrom are ca obiectiv operațiuni cu emisii Net Zero până în 2050, vedem cum acest obiectiv este înșelător și rămâne doar la nivel declarativ, din moment ce compania investește masiv în exploatarea gazelor fosile offshore în Marea Neagră. Pe lângă impactul negativ asupra biodiversității, proiectul va accelera cu siguranță criza climatică. Cele 100 de miliarde de metri cubi de gaze vor adăuga sute de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă în momentul în care vor fi arse, iar scurgerile de metan asociate proiectului offshore, dar și din infrastructura de gaz aferentă, se vor adăuga, de asemenea, impactului negativ asupra climei”, a declarat Alin Tănase, coordonator campanii, Greenpeace România.

Schimbările climatice, ca la Meteo. Totul este o probabilitate și nu există consens asupra cauzelor

Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Mediului, arată un lucru stupefiant. Tot ceea ce se anunță, cu încălzire și dezîncălzire, este o probabilitate, exact ca la Meteo. Mai mult, legătura de cauzalitate cu factorul uman, adică faptul că omul ar fi provocat încălzirea globală, este și ea o probabilitate. 

Rateurile prezicătorilor climatici au început să devină vizibile pentru orice meltean, iar încălzirea globală, la o privire scurtă, devine, din ce în ce mai mult, o alunecare spre o a doua mică eră glaciară. În realitate, dacă pui informațiile cap la cap, temperaturile au cam scăzut pe tot globul, contrazicând, flagrant, apocalipsa arșiței ucigătoare. Interesante sunt observațiile din preambulul Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050, care ne vorbesc despre teorii ale probabilităților.

Astfel, nivelul de încredere este exprimat folosind cinci calificative: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat și foarte ridicat. Practic sigur este pentru probabilitate de 99-100%, foarte probabil, pentru probabilitate de 90-100%, probabil, pentru probabilitate de 66-100%; la fel de probabil că nu, pentru probabilitate de 33-66%; puțin probabil, pentru probabilitate de 0-33%; foarte puțin probabil, pentru probabilitate de 10-0% și excepțional de puțin probabil, pentru 0-1%.

La schimbarea climatică se mai folosesc și termeni suplimentari, cum ar fi extrem de probabil 95-100%, mai probabil, la probabilitatea de >50-100% și extrem de puțin probabil, la probabilitatea de 0-5%). ”Comparativ cu 1850–1900, temperatura medie a suprafeței globale în perioada 2081–2100 este foarte probabil să fie mai mare cu 1,0°C până la 1,8°C în scenariul de emisii foarte scăzute de gaze cu efect de seră (GES) luat în considerare, cu 2,1°C până la 3,5°C în scenariul cu emisii intermediare de GES și cu 3,3°C până la 5,7°C în scenariul cu emisii de GES foarte ridicate”, se arată în preambulul strategiei.

Omul a indus, probabil, schimbările climatice

Cantitățile medii globale de precipitații pe continente au crescut din 1950, cu o rată de creștere mai rapidă din anii 1980 (cu o probabilitate de peste 67% și încredere medie), se precizează în strategie.

”Frecvența și intensitatea episoadelor cu precipitații abundente au crescut începând cu anii 1950 pe cea mai mare parte a suprafeței terestre pentru care datele observaționale sunt suficiente pentru analiza tendințelor (încredere ridicată), iar schimbările climatice induse de om sunt probabil principalul factor. Până în 2081-2100, în raport cu 1995-2014, media globală a cantității anuale de precipitații continentale este proiectată să crească cu 0-5% în scenariul cu emisii foarte scăzute de GES, cu 1,5-8% pentru scenariul cu emisii intermediare de GES și cu 1-13% în cadrul scenariului cu emisii de GES foarte ridicate”, potrivit strategiei Ministerului Mediului. Totodată, există dovezi consolidate  că ciclul global al apei va continua să se intensifice pe măsură ce temperaturile globale cresc (încredere ridicată), precipitațiile și debitele de apă de suprafață fiind proiectate să devină mai variabile în majoritatea regiunilor terestre în cadrul sezoanelor (încredere ridicată) și de la an la an (încredere medie).

Posibil. Sau nu!

În strategie se mai relevă că influența umană a favorizat probabil incidența evenimentelor extreme compuse, începând cu anii 1950, incluzînd creșteri ale frecvenței valurilor de căldură și secetelor concomitente, la scară globală (încredere ridicată) și ale incendiilor în unele regiuni de pe toate continentele locuite (încredere medie), precum și inundații compuse în unele regiuni (încredere medie). ”Schimbări semnificative ale intensității și frecvenței secetelor meteorologice, cu mai multe regiuni care prezintă creșteri decât scăderi, sunt observate pentru fiecare 0,5°C suplimentar de încălzire

globală (încredere medie). Creșterea frecvenței și intensității secetelor hidrologice se intensifică odată cu creșterea magnitudinii încălzirii globale în unele regiuni (încredere medie)”, se mai precizează în strategie.

Sancțiunile împotriva Rusiei. La câte capete joacă Occidentul?

Declinul precipitat al rublei ar oferi dovezi convingătoare că sancțiunile economice sunt mai mult decât o simplă neplăcere pentru președintele rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, ridică o întrebare crucială pentru securitatea globală: ce ar trebui să realizeze, în cele din urmă, această pedeapsă?

Cu măsuri cosmetice nu se câștigă un război cu Putin

În timp ce liderii occidentali mențin presiunea, nu este clar dacă scopul lor este de a pune capăt războiului din Ucraina sau a destabiliza și mai mult Rusia.

Până acum, Kremlinul a făcut o treabă eficientă pentru a estompa sancțiunile, până la punctul în care unii analiști occidentali au pus la îndoială faptul că acestea chiar funcționează. Rusia a găsit modalități de a introduce pe piețe petrolul și gazele sale, crescând puternic livrările către China și India. Economia rusă va crește în acest an cu 1%, în termeni ajustați în funcție de inflație.Măsurile comerciale impuse de Occident, cum ar fi limitarea prețului de 60 de dolari pe barilul de petrol rusesc, nu au dus la prăbușirea exporturilor.

Putin are condițiile necesare pentru a rezista mult mai mult timp. Rușii s-au obișnuit în mare măsură cu fluctuațiile valutare, iar el încă mai poate exploata fondul suveran de investiții de 146 de miliarde de dolari al țării.

Rezultatele sancțiunilor sunt mixte. Pe de o parte, afectează economia rusă, deși multe companii occidentale continuă afacerile cu Moscova. Magnații ruși sunt prezențe active în mediul de afaceri occidental. Pe de altă parte, SUA și UE și-au dat seama că o îngenunchere a Rusiei a fost un plan  prost gândit. Iar a spera că aceste sancțiuni vor determina retragerea trupelor rusești din Ucraina reprezintă o ditamai naivitate.

Până la urmă, la câte capete joacă Occidentul? Greu de răspuns, deoarece pedepsele impuse Rusiei nu sunt aplicate pe deplin, mai ales că nici nu există în totalitate instrumente legale disponibile.

Atâta vreme cât puterile occidentale vor spera la o reluare a relațiilor cu Rusia – și probabil că până la urmă o vor face, mai ales în domeniul energetic –  sancțiunile vor fi percepute de Kremlin mai degrabă ca un deranj temporar – o măsură cosmetică.

Rusia are resurse uriașe și este curtată de majoritatea țărilor care nu împărtășesc doctrina occidentală. Iarna astea va fi un test pentru a demonstra cât de bine s-a pregătit Uniunea Europeană pentru a reduce dependența de gazele rusești. În orice caz, cu măsuri cosmetice nu se câștigă un război cu Putin.

Se însănătoșește „omul bolnav al Europei”?

În ultimele săptămâni, Germania și-a recăpătat încet-încet titlul deloc de invidiat de „omul bolnav al Europei”, deși unii economiști nu sunt convinși că aceasta este o descriere corectă și precisă a celei mai mari economii europene.

Germania a fost descrisă pentru prima dată cu acest apelativ în 1998, în timp ce se confrunta cu provocările costisitoare ale unei economii post-reunificare. În prezent, Fondul Monetar Internațional prognozează că economia germană se va contracta în 2023 – singura din G7 aflată în această situație.

Dar merită oare  Germania să fie clasificată pe perfuzii? Cu siguranță, “omul bolnav al Europei” chiar nu se potrivește pentru economia germană, a declarat Holger Schmieding, economist șef la Berenberg Economics, pentru CNBC. “Nu a greșit în așa măsură încât această etichetă să fie adecvată”.

În timp ce Germania a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, există „diferențe majore” între țara de acum și ultima perioadă în care a fost „omul bolnav” al Europei, potrivit lui Jasmin Groeschl, economist senior pentru Europa la Allianz. În plus, există presiuni provocate de tensiuni geopolitice externe și o încetinire economică gobală.

Problemele care apasă asupra economiei Germaniei pot fi separate în „două bătălii foarte distincte”, susține Stefan Kooths, director de cercetare la Kiel Institute for World Economy.Există probleme ciclice, pe termen scurt, dintre care multe sunt rezultatul climatului economic global, asociate cu probleme structurale, pe termen mai lung, care provin din Germania însăși, a spus el.

Exporturile Germaniei, de exemplu, sunt preponderent în sectoare care cresc și scad odată cu economia în general, cum ar fi automobilele, utilajele și produsele chimice, în timp ce alte țări, cum ar fi Franța, sunt mult mai dependente de exporturile de servicii, care prosperă într-o lume post-pandemică.

Pentru prima dată în ultimele decenii, Germania a raportat un deficit de comerț exterior de un miliard de euro pentru luna mai 2022. A importat mai mult decât a exportat. În timp  ce a revenit de atunci la un excedent comercial totalizând 18,7 miliarde de euro în iunie, potrivit biroului federal de statistică, exporturile sunt încă slabe. Valoarea bunurilor exportate către alte țări în iunie a crescut cu doar 0,1% față de luna precedentă și a scăzut cu 1,9% față de iunie 2022.Exporturile către China au scăzut cu 5,9%, la 8,2 miliarde de euro în iunie, de la o lună la alta.

„Germania se luptă să scape de imaginea de „om bolnav” și pentru asta are nevoie de taxe mai mici pentru companii, de mai puțină birocrație, de proceduri de aprobare mai rapide, de mai multe investiții în drumuri, poduri și infrastructură digitală, de prețuri competitive la electricitate și de un management mai bun”, a declarat Joerg Kraemer, economist-șef la Commerzbank.

„Germania nu este un caz izolat, se va debarasa de această imagine și își va recăpăta reputația”, spune Siegfried Russwurm, șeful Federației Industriei Germane. Multe companii din țară „se descurcă bine la nivel global”, chiar dacă s-au confruntat cu dificultăți – la fel ca “multe alte economii europene”.

„Pot îmbogăți câțiva norocoși”. Revine mania acțiunilor meme

0

Acțiunile meme s-au întors din morți, potrivit The Economist. Au depășit restul pieței bursiere, indicele meme crescând cu aproape 60% până acum în acest an, depășind S&P 500 din SUA cu aproximativ 40 de puncte procentuale.

Randamentele pentru participațiile individuale sunt „și mai nebunești”, completează analiștii, recunoscând în același timp că multe dintre ele au crescut de la o bază scăzută.

Un stoc de meme este unul  a înregistrat o creștere a volumului nu din cauza performanțelor companiei, ci mai degrabă de pe urma agitației de pe  rețelele de socializare și forumuri online, cum ar fi Reddit. Astfel de acțiuni sunt deținute de companii care aproape s-au prăbușit, dar devin țintele investitorilor în încercarea de a profita de o creștere bruscă ulterioară a volatilității bursiere.

În acest an, printre acestea se numără compania FinTech SoF, ale cărei acțiuni s-au dublat, și producătorul de software Palantir, care aproape s-a triplat. Retailerul auto Carvana a crescut cu 800%.

Acțiunile companiei de articole de uz casnic Tupperware Brands, aflată în dificultate, au crescut cu 290% în ultima lună. Defunctul retailer Bed Bath & Beyond și compania falimentară de camioane Yellow au revenit de asemenea, în atenția investitorilor.

Prima frenezie a acțiunilor meme a luat amploare în ianuarie 2021, când comercianții online de pe aplicații cu costuri reduse, precum Robinhood, au decis să crească acțiunile retailerului de jocuri video GameStop, care era puternic subestimat de către investitori.

Traderii s-au mobilizat pe subgrupul Reddit WallStreetBets într-un mod concertat pentru a elimina vânzătorii instituționali în lipsă, pe care i-au acuzat că au dus GameStop la faliment și au distrus locuri de muncă.

Și a funcționat. Prețul acțiunilor GameStop a crescut vertiginos de la 17,25 dolari la un maxim de 347,51 dolari, o creștere de 1.915%.

Există chiar și un fond tranzacționat la bursă axat pe meme, ETF-ul MEME de la Roundhill Investments, care este conceput pentru a urmări performanța acțiunilor.

“Stocurile de tip meme  sunt puternic influențate de tendințele trecătoare din social media, iar natura pe termen scurt și speculativă a tranzacțiilor ulterioare face ca activitatea să fie greu de urmărit”,  spune Giles Coghlan, analist șef de piață consultant pentru HYCM.

Cu toate acestea, el recunoaște că astfel de acțiuni “se vor ridica la fiecare doi ani, pe termen scurt și ciclic” și  „chiar pot îmbogăți câțiva norocoși”.

Petrolul se ieftinește. Țara cu cele mai mari rezerve din lume negociază cu America

Prețul petrolului a continuat să scadă joi, în condițiile în care datele slabe privind producția din marile economii și îmbunătățirea perspectivelor privind oferta au contrabalansat o scădere importantă a stocurilor de țiței din SUA.

Brent, referința pentru două treimi din petrolul mondial, se tranzacționa cu 0,26% mai puțin, la 82,99 dolari pe baril, la ora 10.22, ora Emiratelor Arabe Unite. West Texas Intermediate, indicatorul care urmărește țițeiul american, a scăzut cu 0,33%, la 78,63 dolari pe baril.Miercuri, Brent a scăzut cu 0,98%, la 83,21 dolari pe baril, în timp ce WTI a coborât cu 0,94%, la 78,89 dolari.

Cu toate acestea, „piața petrolului va rămâne tensionată pe termen scurt și, dacă nu vom asista la o încetinire prelungită a cererii, prețul țițeiului își va depăși nivelul de 80 de dolari”, a declarat Edward Moya, analist senior de piață la Oanda.

Important, oferta ar putea primi un impuls, deoarece o potențială relaxare a sancțiunilor din Venezuela ar permite țării, care deține cele mai mari rezerve de țiței din lume, să exporte pe mai multe piețe. Oficialii americani poartă discuții cu omologii din Caracas pentru a „explora o ridicare temporară a sancțiunilor în schimbul permiterii unor alegeri corecte anul viitor”, a relatat Bloomberg. Sancțiunile au fost impuse în urma realegerii președintelui Nicolas Maduro în 2018.Anul trecut, compania petrolieră Chevron a primit permisiunea de a-și extinde operațiunile din Venezuela și de a livra țiței în SUA.

Între timp, datele privind industria prelucrătoare au alimentat îngrijorările legate de economia globală. Indicele PMI compozit al zonei euro, calculat de HCOB și compilat de S&P, a scăzut la 47 în august, de la 48,6 luna trecută, mult sub pragul de 50 care separă creșterea de contracție. Indicele compozit PMI S&P Global US a scăzut la 50,4 în această lună, de la 52 în iulie.

Stocurile de țiței din SUA, un indicator al cererii de combustibil, au scăzut cu 6,1 milioane de barili săptămâna trecută, până la 433,5 milioane de barili, potrivit Administrației de Informații pentru Energie.

Analistii chestionati de Reuters se asteptau la o scadere de 2,8 milioane de barili.Dar stocurile totale de petrol au crescut cu 1,5 milioane de barili în săptămâna care s-a încheiat pe 18 august, în timp ce stocurile de distilate au crescut cu 900.000 de barili.

Recenta recesiune a fost exacerbată de înrăutățirea perspectivelor economice din China, de revigorarea ofertei de petrol iraniene și venezueleană și de indicii că rezerva Federală a SUA nu a terminat încă cu majorarea ratelor dobânzilor.

Iranul se așteaptă să crească producția la 3,4 milioane bpd până la sfârșitul verii, de la 3,2 milioane bpd în prezent, a declarat miercuri ministrul petrolului Javad Owji, citat de agenția de știri iraniană Shana. Țara a livrat deja 2,2 milioane de bpd de petrol în primele 20 de zile ale lunii august, cele mai mari exporturi lunare din acest an, pe fondul deblocării tensiunilor dintre Washington și Teheran.

„După ce a urcat la un maxim al ultimelor șase luni, aproape de 90 de dolari pe baril, în urmă cu două săptămâni, revenirea țițeiului Brent este în scădere”, a declarat Ehsan Khoman, șeful departamentului de mărfuri, ESG și piețe emergente de la MUFG.În pofida prăbușirii recente, el consideră că  fundamentele petrolului rămân „în mare parte constructive”, deoarece reducerile continue ale ofertei Opec+ ar trebui să asigure retrageri „considerabile” ale stocurilor pentru restul anului.

Nema putirința: punctele slabe al clubului BRICS

BRICS nu se formează ca un comitet pentru a conduce lumea. Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud s-au tot zbătut în timpul summitului lor din această săptămână la Johannesburg pentru a fabrica un anunț și a menține impresia de pas înainte.

Slăbiciunile BRICS ca forum de elaborare a politicilor sunt evidente. Clubul are o unitate de scop insuficientă și o capacitate redusă de a pune în aplicare deciziile. Este notoriu divizat din punct de vedere geopolitic, rivalitatea strategică a Indiei cu China slăbindu-l ca forum pentru politica comercială și de reglementare. Nu există noi membri care să se alăture Noii Banci de Dezvoltare a BRICS (NDB).

Uniunea Europeană (ale cărei trei mari economii sunt membre ale G7) și SUA, în ciuda abordărilor diferite privind confidențialitatea datelor, au lucrat cu sârguință pentru a-și unifica economiile digitale prin acorduri de partajare a datelor. În schimb, în 2020, India a interzis unilateral 59 de aplicații cu sediul în China, inclusiv TikTok și WeChat, declarându-le o amenințare la adresa securității.

Nemulțumirile generale ale BRICS cu privire la hegemonia SUA, inclusiv plângeri cu privire la controlul lumii bogate asupra instituțiilor financiare internaționale, nu se extind la un plan coerent pentru a o înlocui.

De fiecare dată când a fost numit un nou șef la FMI sau la Banca Mondială, Europa și, respectiv, SUA și-au menținut blocajul tradițional de a numi pe unul dintre ei, deoarece țările cu venituri mici și mijlocii nu au fost niciodată capabile să se unească în spatele unui contestatar.Nici India, nici China nu au împins vreodată un candidat credibil pentru a conduce vreuna dintre cele două instituții: deși șeful Băncii Mondiale, Ajay Banga, s-a născut în India, este cetățean american și a fost nominalizat de Joe Biden.

Nu există suficientă încredere între New Delhi și Beijing pentru a pune la conducere unul dintre oficialii celuilalt, potrivit Financial Times. Între timp, instituțiile colective de finanțare a dezvoltării ale BRICS, cum ar fi NDB, sunt minuscule pe lângă vastele programe bilaterale de împrumut ale Chinei.

Lărgirea unei grupări nu o face automat mai puternică. G20, care a înlocuit în mare măsură G7 ca principal forum de politică economică la nivel mondial în 2008, în timpul crizei financiare mondiale, este afectat de diferențe înrădăcinate. Nu se poate ajunge la un consens doar prin modificarea structurilor sau prin extinderea numărului de membri. Un comitet director global trebuie să înceapă cu un consens intern. În cazul BRICS, până în prezent, acesta este în mare parte absent.

Cum creșterea ratelor a dat peste cap chiriașii din întreaga Europă

Mulți europeni și-au îngropat speranțele de a cumpăra o locuință nouă, datorită majorării costurilor împrumuturilor. Și mulți proprietari închiriază locuințe, alăturându-se unei piețe deja încinse.

Chiriile în orașe europene precum Londra, Paris și Berlin sunt la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată; chiriașii resimt presiunea de pe insulele grecești până la Tallinn. Pe măsură ce tot mai mulți cumpărători din clasa de mijloc sunt forțați să rămână în locuințe închiriate, această presiune suplimentară pe piață a adăugat costuri pentru cei cu venituri mai mici din locații căutate.

Cu toate acestea, există puține soluții; supraaglomerarea se agravează, iar penuria de locuințe ține milioane de tineri acasă cu părinții lor, ceea ce le modelează viața până la vârsta de a fi ei însiși părinți și dincolo de aceasta.

„Chiriile cresc în toată Europa în fața unei oferte limitate și a unei cereri puternice din partea chiriașilor din țară, a chiriașilor internaționali care se mută pentru muncă și studii și a potențialilor cumpărători care s-au orientat către piața chiriilor pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor”, a explicat Paul Tostevin, șeful departamentului de cercetare la nivel mondial al agenției imobiliare Savills.

Ratele în creștere au sporit costurile locuințelor din centrele de ocupare a forței de muncă și din zonele turistice. Dar lipsa de locuințe face ca aceste zone să nu poată satisface cererea. „Orașele sunt victimele propriului lor succes”, spune Yolande Barnes, profesor la Institutul Bartlett Real Estate de la University College din Londra.

Populațiile se urbanizează pe termen lung, “o tendință fundamentală critică”.  Rennes și Marsilia, în Franța, se numără printre locurile care au înregistrat creșteri bruște ale interesului de la începutul pandemiei, chiriașii căutând să locuiască mai aproape de spații verzi sau lângă mare pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.

Guvernele au încercat să limiteze cheltuielile de trai ale oamenilor după ce costurile cu energia, alimentele și alte costuri esențiale au crescut în ultimii ani, alături de costul locuințelor. Însă încercările de a controla costurile locuințelor se pot întoarce împotriva lor.

Potrivit datelor Savills, Lisabona a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale chiriilor în cele șase luni până în iunie, în parte din cauza faptului că iminentele politici de control au determinat unii proprietari să majoreze preventiv chiriile.

În Berlin, deși plafonarea chiriilor a fost anulată în instanță în urmă cu doi ani, alte măsuri de control pentru unele proprietăți fac ca locuitorii să se bucure de prețuri oarecum decente pentru locuințe spațioase, dar noii veniți sunt excluși din multe zone ale orașului, iar proprietarii dețin o putere imensă.

Sarah Coupechoux, directoarea pentru Europa a fundației  caritabile Abbe Pierre, a precizat că lipsa de locuințe la prețuri accesibile a declanșat un proces de „selecție naturală” a chiriașilor care îi afectează în mod deosebit pe tinerii europeni.

Creșterea chiriilor înseamnă că spațiile accesibile pentru tineri sunt din ce în ce mai puține. Cei cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au o probabilitate mai mare de a locui în locuințe supraaglomerate, definite ca locuințe care nu au suficiente camere pentru a găzdui în mod rezonabil toți membrii gospodăriei.

Se așteaptă ca piața europeană a chiriilor să rămână tensionată. Conform Savills, mai mulți factori, inclusiv creșterea costurilor de construcție, provocările legate de dezvoltare și majorarea ratelor dobănzii continuă să contribuie la disponibilitatea limitată a stocului de primă mână și la presiunea în creștere asupra prețurilor de închiriere.

Companiile, gazdele “teniei inflației”

„Inflația acționează ca o tenie corporatistă gigantică”, scria magnatul Warren Buffett în 1982, când prețurile de consum din SUA au crescut cu peste 6% pe parcursul anului. „Această tenie își consumă preventiv dieta zilnică necesară de dolari pentru investiții, indiferent de sănătatea organismului gazdă.”

Evaluarea lui Buffett este încă valabilă 41 de ani mai târziu, subliniază Financial Times. Deschideți un raport anual al unei companii publicat în ultimii trei ani și veți citi probabil o litanie de evenimente precum invazia Rusiei în Ucraina și pandemia Covid-19, care au aruncat în aer cea mai bine pusă la punct strategie și, adesea, în ape neexplorate. În timp ce impactul inițial pe piață s-a disipat, moștenirea pe termen mai lung rămâne sub forma unei penurii crescute de energie și alimente, a perturbării lanțurilor de aprovizionare internaționale și a unor niveluri ridicate de inflație.

După ce au făcut față unei serii de șocuri operaționale puternice, directorii executivi au trebuit să se adapteze încă o dată, de data aceasta la creșterea costurilor de producție. În acest mediu, companiile se împart în două categorii: cele care pot găsi modalități de a crește prețurile produselor pentru a-și proteja marjele, menținând în același timp volumele, și cele care nu pot.

Există modalități de a face față unui mediu inflaționist pentru ambele tipuri de companii. Construirea unui brand solid pentru a menține puterea de stabilire a prețurilor și adaptarea rapidă a produselor și serviciilor la noile realități, schimbând compoziția sau componentele acestora pentru a atenua presiunea.

Dar aceste companii depind de politica monetară a băncilor centrale, bănci care au crescut și probabil vor mai crește ratele dobânzilor până când inflația va coborî la 2% – o țintă îndepărtată. Analiștii piețelor tot avertizează că majorarea costurilor de împrumut va sufoca întreprinderile din ce în ce mai îndatorate într-un mediu inflaționist ridicat.

Prin urmare, fragilitatea economiei post-pandemie, combinată cu natura fracturată a politicii globale, face ca modelele de afaceri să fie mai sensibile la alte șocuri neașteptate. Aceste condiții, atunci când sunt amestecate într-un mediu de instabilitate a prețurilor, sporesc riscurile unui pas greșit al unei companii și îi pun în pericol potențialul.

De asemenea, este mai greu de a menține deschise alte opțiuni atunci când capitalul este limitat. Opționalitatea, care este deja o marfă valoroasă într-o lume în schimbare, devine mai scumpă.

Nu există răspunsuri ușoare. Inflația a fost catalogată drept o criză a costului vieții, ceea ce și este. Dar  reprezintă, de asemenea, o criză a costului capitalului, o criză a costului investițiilor și o criză a costului angajărilor, provocând liderii de companii să găsească noi modalități de a trăi cu – sau, de preferat, de a expulza – tenia inflaționistă.

UE, finanțare majoră pentru TRANSGAZ

Compania Transgaz, operatorul operatorul tehnic al sistemului naţional de transport de gaze, a transmis miercuri o scrisoare către mai mulți înalți oficiali europeni prin care solicită statelor membre ale UE care sunt beneficiare ale Fondului pentru Modernizare să susțină proiectele de investiții propuse de România.

Scrisoarea semnată de directorul Ion Sterian este adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintelui CE Maros Sefcovic, comisarului european pentru energie Kadri Simson, președintelui și vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții și miniștrilor energiei din Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Germania, Suedia, Olanda și Grecia.

Documentul vizează proiectele de investiții depuse de România în cadrul Fondului pentru Modernizare și care sunt așteptate a fi evaluate de către BEI și Comitetul de Investiții la data de 25 octombrie 2023.

Potrivit sursei citate, proiectele depuse de România sunt de o importanță majoră pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare și de securitate a aprovizionării cu gaze naturale a țărilor din Europa Centrală și de Est, din Balcani, a Republicii Moldova și a Ucrainei.

În total, România a depus șapte proiecte pentru a fi finanțate:

– Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia;

– Creșterea capacității de transport a Transgaz și a capacității de aprovizionare cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița și a Sucursalei Electrocentrale Turceni;

– Conductă de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;

– Conductă de transport gaze naturale DN600 Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă godevilabilă;

– Conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;

– Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor;

– Conductă de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru;

Potrivit Transgaz, cererile României pentru Fondul de modernizare reflectă exact direcția de decarbonizare, menținând elementul crucial al securității energetice pentru regiunea Europei de Est și pentru întreaga Europă, conchide sursa citată.

Dintre aceste proiecte, o implicație strategică majoră o are gazoductul Marea Neagră – Podișor în contextul exploatării pe care OMV Petrom și Romgaz o vor demara, proiectul prin care România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE intrând deja în faza de dezvoltare. Proiectul va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar primele cantităţi de gaze din Marea Neagră ar urma să fie extrase în anul 2027.

În ceea ce privește Fondul de Modernizare, România a beneficiat deja de finanțări de peste 2,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice naționale și tranziția către o energie curată.

Americanii s-au păcălit. Unde va deține China un “Eldorado energetic”

August 2021 a fost o dată cheie pentru continentul asiatic. Acea lună a fost marcată de eșecul Statelor Unite în Afganistan, care, după 20 de ani de ocupație și de luptă împotriva terorismului, au fost nevoite să părăsească în grabă țara, lăsând-o în mâinile talibanilor. Americanii au lăsat un vid de putere, iar China se grăbește să-l umple.

Interesul Beijingului este în primul rând strategic. Pe termen lung, Afganistanul ar putea deveni un actor-cheie în cadrul Inițiativei Belt and Road. Acesta este motivul pentru care China se află în discuții cu Pakistanul pentru a include Afganistanul în CPEC (China Pakistan Economic Corridor).

Afganistanul are resurse energetice uriașe: pământuri și metale rare, precum cupru, litiu și cobalt – componente cruciale pentru tranziția energetică. Țara, supranumită de Pentagon „viitoarea Arabie Saudită a litiului” –  ar putea deține cele mai mari rezerve din lume. Prin urmare, ar putea permite Chinei să își diversifice și mai mult aprovizionarea și să devină un lider în tranziția energetică.

Având în vedere că producția chineză este insuficientă pentru a face față exploziei cererii, Beijingul a fost nevoit să își diversifice aprovizionarea cu CRM(Critical Raw Materials) prin achiziționarea de participații în minele din America Latină, Australia și, mai recent, Africa.Resursele naturale ale Afganistanului sunt estimate în prezent la 3 trilioane de dolari. China se străduiește să dezvolte o infrastructură necesară pentru transportul acestor materii prime.

China Metallurgic Group operează de mai mulți ani o serie de mine de cupru din provinciile afgane. În ianuarie 2023, a fost semnat un acord între Kabul și Beijing pentru exploatarea petrolului în bazinul Amu Darya.

Un alt contract a fost semnat în iulie, în baza căruia Fan China Afghan Mining Processing and Trading Company (FAMPTC) va investi 350 de milioane de dolari în Afganistan în următoarele câteva luni în diferite sectoare, inclusiv generarea de energie și construcția unei fabrici de ciment.

Din punct de vedere diplomatic, este puțin probabil ca Beijingul să încerce să influențeze politica talibanilor. Într-adevăr, este în interesul autorităților chineze ca Afganistanul să rămână respins de Occident pentru a-și menține influența într-un Eldorado energetic.

Ce va alege Ucraina? Un compromis sau graniță pe Nipru?

Anul trecut, cam pe vremea asta, apelurile pentru negocieri de pace între Ucraina și Rusia erau respinse pe scară largă de Kiev și susținătorii săi, care vorbeau despre propagandă putinistă și defetism. După 12 luni și o contraofensivă care măsoară succesul în centimetri pătrați de teritoriu eliberat, întreaga dezbatere în jurul așezării la masa discuțiilor este, iar, ceva imposibil. De ce? Pentru că acum nu există niciun stimulent care să atragă Federația Rusă să intre la negocieri.

Dimpotrivă, Moscova a refăcut din temelii Mariupolul și celelalte orașe anexate (dar distruse de bombardamente), iar acum se pregătește de alegeri locale și începerea anului școlar (ambele în septembrie), deja a trimis în aceste regiuni puterea judecătorească (peste 200 de magistrați au fost numiți pe funcții) și Occidentul știe că „azi” este aproape imposibil să dea timpul înapoi.

Putin strâmbă din nas – ce-s alea negocieri?!

În ultima declarație oficială pe marginea acestui subiect, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat: „Perspectivele negocierilor dintre Rusia și Occident sunt inexistente în această etapă a conflictului”. Practic, Lavrov a copiat discursul lui taberei „Zelenski”, cea care afirma – „Considerăm apelurile ipocrite ale occidentalilor la discuții cu Rusia ca fiind un truc tactic pentru a câștiga timp încă o dată”.

În orice fel de război, este nevoie de două părți pentru a negocia și, chiar dacă Washingtonul va obliga Kievul să se așeze la masa dialogului, Moscova nu va accepta prea ușor să negocieze.

Kremlinul știe că minirăzboiul din Ucraina înaintează pe un făgaș confortabil: armura modernă pe care Ucraina o cerșit-o atât de mult timp este risipită cu puțin efect împotriva liniilor defensive rusești; cel puțin până acum.

Altfel, economia Rusiei nu a ajuns în colaps, așa cum promisese Casa Albă când a insistat cu sancțiunile. În schimb, guvernele vest-europene (și nu numai) trebuie să facă față unor nemulțumiri sociale legate de creșterea costului de trai din ce în ce mai vehement exprimate.

În fine, pe frontul diplomatic, câteva puteri globale (altele decât cele occidentale) privesc conflictul din Ucraina cu calm și, s-o recunoaștem, cu satisfacție liniștită, bucuroase să facă comerț cu Rusia la prețuri reduse și să-și asume un rol important în ordinea multipolară care acum se manifestă fățiș.

Dată fiind realitatea, se mai miră cineva că Putin întreabă „Ce-s alea negocieri?” când vine vorba de chestiunea „Ucraina”?!

Soluția „nucleară” – mobilizarea totală a populației!

Un eminent strateg american, Edward Luttwak, propune o soluție „nucleară”. Din perspectiva sa, este singura carte care i-a mai rămas lui Zelenski dacă vrea să câștige în fața lui Putin – Ucraina trebuie să decreteze mobilizarea totală a populației, recrutând o armată de trei milioane de oameni!

Este un pariu îndrăzneț, corect, poate chiar disperat, dar acum pare singurul pariu care poate respinge Rusia din Ucraina. Altfel, ce vedem pe front e terifiant – calitatea forțelor armate ale Kievului s-a deteriorat fie din cauza uzurii morale a voluntarilor care în primele luni de război erau dornici să lupte, dar cărora acum le-a intrat frica în oase,  fie urmare a brigăzile instruite în Occident și care nu a dau rezultate pe frint, așa cum se spera.

Încă ceva. Adevărul brutal este că imperativul strategic suprem al Administrației Zelenski ar trebui să fie nu recucerirea Peninsulei Crimeea sau a orașelor deja pierdute, dar care oricum erau filo-ruse, ci păstrarea cu orice preț a alianței cu SUA, singura care garantează supraviețuirea statului ucrainean. Fără ajutorul Americii, tot sprijinul Europei va dispărea într-o clipită.

Apropo de sprijinul americanilor. Vorbind despre fuga US Army din Afganistan, Lavrov remarca zilele trecute că „SUA nu au cel mai bun record din istorie atunci când vine vorba de sprijinirea aliaților săi”.

Iată de ce nu greșim dacă spunem că cea mai mare amenințare la adresa supraviețuirii Kievului este voința nestatornică a turbulentului sistem politic din SUA. Conflictul ăsta armat oricum se desfășoară lent și în direcția pe care Kremlinul a căutat-o încă din prima zi. Acest minirăzboi poate că nu este succesul „blitzkrieg” pe care-l spera Putin, dar cele mai recente evenimente de pe front sunt, în mod fățiș, favorabile lui.

Azi, Ucraina are nevoie de un singur lucru – să schimbe, cumva, mersul lucrurilor, altfel va trebui să aleagă. Ori compromisul pierderii celor patru regiuni deja anexate de ruși, ori graniță pe Nipru, adică împărțirea țării în două, Ucraina de Est și Ucraina de Vest!

„Toți știau.” Dar „vă vedem!”

1. De pe centurile de socializare a fost recuperată această prăjitură: „USR Tineret, 28 iunie 2022. România are nevoie de dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu – adică nepedepsirea celor care au droguri doar cât pentru consumul personal.” S-a dezis USR Tineret de această declarație? Dacă nu s-a dezis înseamnă că partidul Generației Gadget vrea să-l salveze pe nenorocitul de la 2 Mai și să-i înfunde doar pe polițiștii care nu l-au sancționat la timp. Cum mai e cu lozinca „Toți știau”? Noroc că „Vă vedem!” Poate ați uitat carameaua „Vă vedem!” La mitingurile ei amuzante, pacostea globalistă din Piața Victoriei proiecta pe un bloc amenințarea „Vă vedem!”, încoronată de doi ochi revărsați peste orbite ca burta peste izmene. Bravo, aveți ochi ageri, dotați cu profunzimea furtunului pentru clismă!

2. Banii se fac muncind, riscând sau umilindu-te. Cine vrea să se drogheze trebuie – cum se spune argotic – „să se riște cu pușcăria.” În ce țară din Europa s-a mai legalizat consumul de droguri înaintea prostituției? Nici măcar în America de Sud monumentele dedicate lui Simon Bolivar n-au fost înlocuite cu statui ale lui Pablo Escobar.

 3. Am spart o oglindă și am găsit, pe net, cel mai expeditiv geamgiu. La cinci kilometri de centru. Pe strada Mihail Sebastian. Nu scriu în ce sector, pentru că-l antipatizez pe primarul  de acolo – un erou de abator transformat în edil slim fit. M-am plimbat vreo jumătate de oră, cât au montat băieții oglinda. Zona aia pe care o știam abonată la penurie e mai bine întreținută decât Calea Victoriei. Caricatura Ioanei D’arc de la Sectorul 1 trebuie să plece. Deși poartă un nume de familie destinat slugarniciei (Armand se regăsește, în multe cărți franțuzești, ca valet), Clotilde e mai mofturoasă decât zece regine autentice. Dar palatul (sectorul) unde a fost instalată nedemocratic, prin răsucirea votului, a devenit ruina supremă a Capitalei.

4. Dana Budeanu mănâncă zilnic borș, transmițând mesaje din Europa, de „la bogați.” Să-i spună cineva prăpăditei că prepoziția „la” urmată de „bo” provoacă o cacofonie pornografică. Sau mai bine să-i zică „la” „bo” și să pună semnul exclamării.

Marcel Ciolacu „tună şi fulgeră” la adresa poliţiştilor, după cazul 2 Mai: „Au devenit complici morali la crimă”

Marcel Ciolacu a vorbit, joi, pentru prima dată despre tragedia de la 2 Mai, unde un băiat drogat a intrat cu mașina într-un grup de oameni și a ucis doi tineri.

Premierul a spus că i-a cerut ministrului de la Interne, Cătălin Predoiu, „să facă ordine de sus până jos”.

Cine sunt vinovaţii pentru tragedia de la 2 Mai?

Ciolacu a afirmat că anumiţi poliţişti au devenit complici moral la crimă în cazul tragediei de la 2 Mai, acolo unde un şofer drogat a omorât doi tineri.

Sistemul nu a funcționat într-o situație banală. Prin modul în care au acționat, anumiți polițiști au devenit complici morali la crimă. Din păcate, prin modul în care au acționat, dar și prin comportamentul ulterior – anumiți șefi din poliție au devenit complici morali la crimă! Îi transmit domnului ministru Cătălin Predoiu că are mână liberă să facă curățenie de sus până jos.

Dacă nu sunt destule aparate drug-test, vă rog să dați drumul de urgență la licitații. Dacă nu aveți bani, vă dăm de la guvern. Putem cumpăra orice aparat este nevoie, mai puțin onoarea, demnitatea și respectul pentru haina de polițist!

În plus, luați măsuri pentru a lupta eficient cu drogurile. Nu ar exista consumatori dacă nu ar exista dealeri. Aici trebuie să acționați! Aceasta este sursa răului. Și aici trebuie să își concentreze Poliția eforturile, mai ales că în câteva săptămâni vor începe și școlile„, a spus primul-ministru.

Trimite poliţiştii în stradă

Premierul a trimis poliţiştii în stradă ca să-şi facă treaba, mai ales că se apropie reluarea cursurilor în şcoli.

Poliția să stea mai puțin în birou și mai mult unde e nevoie de acțiune. Majoritatea oamenilor din poliție sunt corecti, trebuie să îi lăsăm să își facă meseria”, a concluzionat Ciolacu.

Mai mulți șefi ai Poliției din Constanța, Mangalia și Vama Veche au fost eliberați din funcție. Lor li se impută modul în care au intervenit polițiștii înainte de accidentul din 2 Mai. De asemenea, trei polițiști vor fi anchetați de procurori.

Rudolph Giuliani s-a predat! Urmează şi Donald Trump să facă acelaşi lucru?

Fostul avocat personal al lui Donald Trump, Rudolph Giuliani, s-a predat, miercuri, la o închisoare din comitatul Fulton din Georgia, pentru a înfrunta acuzaţiile legate de acţiunile pe care este acuzat că le-a făcut pentru a răsturna pierderea în alegerile din 2020 a fostului preşedinte al SUA.

Giuliani, un fost procuror federal şi fost primar în New York City, a fost obligat la plata unei cauţiuni de 150.000 de dolari şi să nu ia legătura cu vreunul din cei 18 co-inculpaţi sau martori în acest dosar, potrivit documentelor instanţei.

Cum se apără Giuliani?

”Această punere sub acuzare este o parodie”, le-a spus Giuliani reporterilor, după ce s-a prezentat la închisoare. ”Este un atac la Constituţie”, a adăugat el.

Trump, principalul candidat pentru nominalizarea republicanilor din 2024 pentru a-l înfrunta pe preşedintele democrat Joe Biden, continuă să susţină, în mod fals, că a fost ”furat” la alegerile din 2020 prin fraudă masivă la vot.

Se va preda Trump, joi?

Donald Trump ar urma să se predea joi pentru a înfrunta cea de-a patra punere sub acuzare penală din acest an. Ceilelaţi zece co-inculpaţi numiţi în punerea sub acuzare din Georgia au termen până vineri să se predea.

Giuliani şi alţi aliaţi ai lui Trump au mai fost acuzaţi că au făcut declaraţii false în faţa legislatorilor din Georgia cu privire la alegeri.

HAOS în Poliţie. Dau vina unul pe celălalt pentru tragedia de la 2 Mai. Mesaje uluitoare date între agenţi au ajuns pe net!

Polițiștii care au fost detașați în stațiunile de pe litoral în perioada estivală încearcă să se eschiveze după ce l-au scăpat din mâna pe drogatul de 19 ani care a comis tragedia de la 2 Mai.

Agenţii acuză că au fost folosiți pe post de ”semafoare umane” timp de nouă ore pe zi pentru a asigura fluența în trafic demnitarilor care veneau la mare.

„Alungaţi” de lângă droguri şi alcool

Poliţiştii adaugă că nu au fost lăsați să acționeze ”absolut deloc” pe droguri și alcool.

”Iată dimensiunea cangrenei din sistemul de poliție. Este de notorietate faptul că polițiștii rutieri detașați pe litoral mai mult „deranjau”, în opinia șefilor de la Constanța. Fără acțiuni pe alcool/droguri, fără schimburi de noapte și fără sancțiuni pentru cei care încalcă regulile de circulație. Doar ținuți în soare prin intersecții sau la trecerile de pietoni, strict pentru „fluidizare”, afirmă sindicatul Europol.

Într-un alt mesaj scrie: „Păcat că a trebuit să moară 2 oameni să iasă acest lucru la iveală”, cu referire la accidentul în care un tânăr drogat a intrat cu mașina într-un grup de 8 persoane și a omorât două.

„Din toți detașații, nici măcar unul nu a fost planificat în schimbul 3 să acționeze. Toți am fost în schimbul 1 și 2 pentru fluidizare. Ne țineau singuri în stradă, fără coleg, fără apă, fără să avem pauză de masă sau să ne facem nevoile”, mai scriu polițiștii.

Şefi eliberaţi din funcţii

Patru şefi din Poliţie de la Constanţa au fost demişi în urma accidentului de la 2 Mai.

Adjunctul şefului IPJ Constanţa cu responsabilităţi în domeniul siguranţei rutiere şi ordinii publice, şeful Poliţiei Rutiere Constanţa, şeful Poliţiei municipiului Mangalia şi şeful Poliţiei Vama Veche au fost eliberaţi din funcţie, în urma accidentului de la 2 Mai, în urma căruia doi tineri au murit, au anunţat oficiali ai MAI. De asemenea, pentru trei poliţişti – doi subofiţeri şi un ofiţer – se va depune plângere penală.

Codul Rutier 2023 te amendează dacă îţi „aperi” maşina prea mult. Ce păţesc şoferii care îşi instalează alarme

Este foarte important ca toți șoferii să cunoască regulile de circulație prevăzute în Codul Rutier 2023. Dacă rămâi la curent cu modificările, poţi evita amenzi „grase”.

Şoferii își pot monta pe maşină, pentru a ține hoții la distanță, un sistem sonor antifurt, adică o alarmă auto.

Atenţie la nivelul de decibeli!

Potrivit legislației rutiere în vigoare, românii nu pot instala orice alarmă auto, ci doar sisteme sonore antifurt care respectă reguli stabilite de legislație și legate de nivelul sonor și durata sunetului emis.

În caz contrar, şoferii români riscă amenzi de aproape 3.000 de lei. Mai exact, semnalul emis de alarmă nu trebuie să fie mai lung de un minut.

După cum stabilește Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997 care aprobă Normele de igiena și recomandări privind mediul de viață al populației, valoarea maximă a pragului fonic pentru apartamente este de 35 de decibeli în timpul zilei și 25 de decibeli în timpul nopții (22:00 – 06:00).

Amenzi cuprinse între 9 şi 20 de puncte-amendă

Posesorii de mașini care încalcă aceste prevederi ale legislației rutiere riscă amenzi cuprinse între 9 şi 20 de puncte-amendă.

Calculat punctul-amendă la valoarea de 145 lei, amenzile pe care le-ar putea primi cei care utilizează o alarmă auto ce nu respectă regulile impuse de lege sunt cuprinse între 1.305 lei și 2.900 de lei.

Cât timp trebuie să mai suportăm căldura sufocantă. După caniculă, urmează însă un alt prăpăd

Valul de căldură va persista în vest, sud şi în sud-est, unde va fi caniculă, disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. În restul regiunilor, vremea rea face ravagii.

Joi, conform Administrației Naționale de Meeteorologie (ANM), vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a țării, izolat caniculară în Câmpia Română; disconfortul termic va fi local ridicat în regiunile vestice și sudice unde indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități.

După caniculă, vin ploi și vijelii

Așadar, temperaturile maxime se vor încadra în general între 27 și 36 de grade. O să avem un cer variabil în majoritatea regiunilor. Se vor semnala averse și descărcări electrice, după-amiaza și seara, local în regiunile sudice, centrale, în zona montană și izolat în rest.

Vor fi condiții de grindină, iar în intervale scurte de timp, cantitățile de apă vor fi de 15…20 l/mp și izolat de peste 30 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în primele ore ale zilei în sud-estul teritoriului, iar după-amiaza și seara va fi asociat averselor (cu viteze în general de 50…60 km/h), în special în Oltenia și vestul Munteniei, unde atenție vor fi și vijelii.

Cum va fi vremea în Bucureşti

În București disconfortul termic va fi în continuare ridicat, iar indice temperatură-umezeală va depăși pragul critic. Pe timpul zilei vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice și intuensificãri de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul a 33 de grade.

Îndeosebi ziua, vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul a 33 grade Celsius, iar cea minimă va fi de 19-21 grade Celsius.

Cum a reacţionat Joe Biden după ce avionul în care se afla Prigojin ar fi fost doborât de ruşi

Joe Biden a fost informat despre avionul prăbușit în Rusia, la bordul căruia s-a aflat liderul grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin.

Moartea lui Evgheni Prigojin a fost anunțată de televiziunile ruse de stat și ulterior confirmat de autorități.

Biden l-a avertizat cu ce călătoreşte

Președintele tocmai ieșise de la o sală de fitness din Lake Tahoe, Nevada, unde, potrivit Casei Albe, a participat la un curs de Pilates urmat de un curs de spinning.

„S-ar putea să vă amintiți, am fost întrebat despre asta”, a spus Biden, făcând aluzie la comentariile pe care le-a făcut în iulie, în care spunea că Prijojin ar trebui să fie îngrijorat de siguranța lui în urma revoltei eșuate.

„Am spus că ar trebui să fie atent cu ce călătorește. Nu știu ce s-a întâmplat în realitate, dar nu sunt surprins”, a spus Biden.

A dat vina pe Putin

Președintele american Joe Biden a sugerat că președintele rus Vladimir Putin s-ar putea afla în spatele prăbușirii avionului, scrie CNN.

O purtătoare de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a declarat că „nimeni nu ar trebui să fie surprins” dacă informațiile potrivit cărora Prigojin se afla la bordul aeronavei prăbușite.

Am văzut informațiile. Dacă se confirmă, nu ar trebui să fie nimeni surprins. Războiul dezastruos din Ucraina a făcut ca o armată privată să mărșăluiască spre Moscova, iar acum – după câte se pare – la asta”, a declarat purtătoarea de cuvânt Adrienne Watson.

Cine mai era în avion, alături de Evgheni Prigojin, în momentul prăbușirii. Toţi oamenii de la bord ar fi murit

Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit, potrivit informațiilor preliminare. Sursele spun că toate cadavrele au fost recuperate. Este vorba despre șapte pasageri și trei membri ai echipajului.

Agenția de aviație a Rusiei i-a identificat pe cei șapte pasageri ca fiind: Evgheni Prigojin și mâna sa dreaptă, Dmitri Utkin, Serghei Propustin, Evgheni Makaryan, Alexander Totmin, Valery Cekalov și Nikolai Matuseyev.

Membrii echipajului au fost identificați ca fiind căpitanul Alexei Levshin, copilotul Rustam Karimov și însoțitoarea de bord Kristina Raspopov.

Cine era singura femeie de la bord?

Printre pasagerii aflați la bordul avionului prăbușit se afla o singură femeie, însoțitoarea de zbor Kristina Raspopova. Avea 39 de ani și, cu puțin timp înainte de decolare, le-a trimis rudelor un mesaj în care spunea că zborul lor a fot întârziat.

Televiziunea rusă „Tsargrad”, cunoscută pentru pozițiile apropiate de Kremlin, vorbește despre „aruncarea în aer” a avionului lui Prigojin. Aceeaşi sursă mai susţine că trupurile lui Evgheni Prigojin și ale lui Dmitri Utkin au fost „identificate preliminar”.

S-a aflat cine a doborât avionul în care era Prigojin (VIDEO)

Un avion care îi aparține fondatorului grupului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea rusă Tver. „Bucătarul lui Putin” era pe lista pasagerilor, potrivit agenției de presă ruse Tass, care citează o declarație a agenției federale de transport a Rusiei.

Un al doilea avion al Wagner s-a întors la Moscova.

Între timp, serviciile de urgență din Rusia au recuperat rămășițele tuturor celor 10 oameni aflați la bordul avionului.

Rosaviația a confirmat că Prigojin era la bord

Rosaviația, autoritatea aeriană civilă a Rusiei, a confirmat că Prigojin se afla la bordul avionului prăbușit, anunță agenția rusă de presă RIA Novosti. Și adjunctul său, Dmitri Utkin, era în avion.

Sunt semne tot mai evidente că aeronava privată pe lista pasagerilor căreia se aflau și șefii Wagner, Evgheni Prigojin și Dmitri Utkin, a fost doborâtă de apărarea antiaeriană a Moscovei.

 

Se pare că zona aeriană din zona capitalei oricum era sever restricționată din cauza atacurilor tot mai îndrăznețe ale ucrainienilor cu drone asupra diverselor obiective.

Agenţia Federală de Transport Aerian a lansat o investigaţie cu privire la prăbuşirea aeronavei Embraer, care a avut loc miercuri în regiunea Tver, printre pasageri numărându-se Evgheni Prigojin, a anunţat Agenţia Federală de Transport Aerian într-un comunicat, comform Tass.

Apropiaţii lui Prigojin au zis că e mort

Un canal de Telegram despre care se crede că este legat de Prigojin a spus că liderul Wagner este mort, potrivit BBC, care nu a putut verifica informația. Potrivit Grey Zone, Prigojin a fost „ucis ca urmare a acțiunilor trădătorilor Rusiei”.

Potrivit informațiilor preliminare, avionul, la bordul căruia se aflau fondatorul PMC „Wagner” Evgheni Prigojin și mâna sa dreaptă Dmitri Utkin, a fost aruncat în aer. Aceste date au confirmat pentru Tsargrad de o sursă a Comisiei din Rosaviatsia.

Poza Zilei

Alexandra Stan. „Bine cu puțin rău”