Fermierii români atrag atenția că interdicția la importurile de cereale din Ucraina nu a funcționat nicio secundă în țara noastră. Și asta pentru că marfa ucraineană a intrat în România prin Republica Moldova, care a raportat exporturi anul acesta cât a produs în 10 ani. Mai mult, bâlbele Guvernului Ciolacu în ce privește o eventuală prelungire a interdicției la importuri au dat timp suficient pentru încheierea contractelor cu ucrainenii.
Cerealele din Ucraina au intrat tot timpul în România, cu toate interdicțiile impuse. Și asta pentru că, în afara contractelor deja încheiate înainte de interdicție, care erau exceptate, marfa a intrat prin Republica Moldova, susțin fermierii români. ”Moldovenii au exportat anul acesta cât au obținut ei în ultimii 10 ani, ceea ce este imposibil. Au înființat băieții firmulițe în Moldova, că dura doar 24 de ore și costa 200 de lei, și ne-am trezit că am importat marfă ucraineană din Republica Moldova”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Fermierii semnalează faptul că restricțiile puse de UE la tot felul de pesticide și organisme modificate genetic au fost numai din interese financiare, atâta vreme cât cerealele din Ucraina, tratate cu tot felul de substanțe toxice, au pătruns în toate țările Uniunii Europene. ”Dacă acum este marfa ieftină în Ucraina nu mai contează cât este de toxică. Mai mult, așa cum au pus problema și premierul Marcel Ciolacu, și președintele Klaus Iohannis, noi deja suntem o colonie a Ucrainei. Îmi spunea cineva că Ursula von der Leyen, când i s-a explicat cam ce repercusiuni sunt cu importul de cereale din Ucraina, a zis că i-a promis lui Zelenski că îl ajută. Așa se discută. Acum văd că Ucraina dă în judecată statele care au prelungit interdicția la importuri, dar nu știu în ce calitate. Că Ucraina nu este stat membru al UE, iar singura care poate trage la răspundere țările respective este Uniunea Europeană. Dar eu pun întrebarea: ce treabă are UE cu un stat care nu e membru? UE s-a creat ca să apere interesele statelor membre”, ne-a precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.
Sabotaj pe față
Mimarea indignării față de consecințele ridicării restricțiilor la importuri nu a reușit să-i păcălească pe fermierii români. Fără o prelungire a restricțiilor, Guvernul Ciolacu a permis, de fapt, încheierea contractelor cu fermierii ucraineni, acestea nefiind afectate de niciun fel de interdicție, conform Regulamentului UE.
”Practic, de pe data de 16 septembrie, interdicția la importuri este ridicată, iar noi nu am luat nicio măsură. Timp în care băieții fac contracte cu ucrainenii. Un trader îmi spunea că este de ajuns și o zi de ridicare a restricțiilor ca să se încheie toate contractele. Apoi pot prelungi ce interdicții vor, că se va importa la greu. Ai noștri doar o parte dintre ei au apucat să-și vândă cerealele și la prețuri derizorii, ceilalți au așteptat data de 15 septembrie, crezând că Europa și guvernanții noștri o să se gândească și la noi și vom lua un preț ceva mai bun. Acum însă am rămas la cheremul traderilor care ne-au zis că, dacă nu am vândut până acum, o să vindem și mai ieftin, ceea ce înseamnă o catastrofă pentru întreaga agricultură românească. Portul Constanța este plin, că este al ucrainenilor, iar Sorin Grindeanu anunța cu o satisfacție stupefiantă că a reușit luna trecută să treacă prin România 2,5 milioane de tone de cereale din Ucraina și că se angajează ca luna asta să dubleze această cantitate”, ne-a mai spus Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.
Începe iureșul
Pentru că atitudinea Guvernului din Bulgaria este asemănătoare celei din România, fermierii din țara vecină au blocat luni, cu mașinile agricole, traficul de la frontiera din zona Ruse. Ca și în țara noastră, fermierii bulgari au avut costuri de producție mari, producții mici și prețuri de vânzare infime din cauza cerealelor din Ucraina. Printre revendicările protestatarilor se numără reintroducerea interdicției de import la floarea soarelui, grâu, porumb și rapiță din Ucraina, precum și introducerea unei interdicții privind importul de ulei nerafinat, fructe și legume, lapte, carne, animale și miere. Totodată, aceștia au cerut plata sumei integrale a compensațiilor pentru creșterea costurilor de producție din cauza războiului din Ucraina și eliminarea plafonului de ajutor.
În timp ce disputa se învârte în jurul rolului energiei nucleare în viitorul mix energetic al blocului, în cele din urmă este vorba despre locul în care se află inima industrială a Europei.
Deoarece legea președintelui american Joe Biden privind reducerea inflației a stârnit îngrijorări cu privire la faptul că SUA ar putea atrage investiții, în timp ce recenta anchetă privind subvențiile acordate de China producătorului de vehicule electrice reflectă anxietatea crescândă cu privire la amenințarea concurențială reprezentată de superputerea asiatică.
Este, fără îndoială, cea mai mare întrebare din economie în acest moment. Aceste rate ridicate ale dobânzilor se presupun că vor menține inflația la un ritm preferat de băncile centrale, de aproximativ 2%.Reversul medaliei este prăbușirea economiilor și îndatorarea gospodăriilor, întreprinderilor și guvernelor.
Între timp, multe afaceri s-au prăbușit, iar companiile mici și mijlocii își reduc numărul de angajați sau chiar opresc activitatea.
Prețul a crescut luni și se tranzacționa aproape de 95 de dolari pe baril, pe fondul așteptărilor privind un deficit mare de țiței în trimestrul al patrulea și a semnelor de redresare economică în China.
Vineri, Brent-ul s-a stabilit cu 0,25% mai sus, la 93,93 dolari. WTI a închis în creștere cu 0,68%, la 90,77 dolari pe baril.
Bula dotcom a apărut pe fondul dezvoltării internetului, creșterii numărului de utilizatorii și a banilor ieftini disponibili pe piață.
Impactul acestui surplus de capital asupra inovării s-ar putea să se facă simțit doar în timp: pur și simplu, știm că va schimba lumea, dar nu știm încă cum, subliniază Financial Times. O manifestare fizică centrală a inovației de la sfârșitul anilor 1990, iPhone, a apărut abia câțiva ani mai târziu. Inteligența artificială, devenită tangibilă pentru public prin intermediul ChatGPT, oferă încă doar o privire asupra posibilităților viitoare ale acestei ultime faze a tehnologiei finanțate din belșug.
În timp, a evoluat și a devenit un instrument încorporat în numeroase acorduri internaționale întreaga lume. Aceste acorduri, stabilite în principal între națiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, au acordat corporațiilor și investitorilor din primele dreptul de preempțiune de a intenta litigii împotriva celor din urmă.
În ultimii 30 de ani, am asistat la ceva fără precedent și periculos pentru însăși supraviețuirea democrației americane – o prăbușire a încrederii publice în liderii și instituțiile națiunii, subliniază Baker.
Această prăbușire a încrederii sociale dăunează iremediabil legăturilor care îi unesc pe americani. Prin urmare, America se află astăzi într-o țară care nu se simte în largul ei – una în care un număr mare de cetățeni au o neîncredere profundă în liderii și instituțiile care îi guvernează, în oamenii care îi educă și îi informează și, din ce în ce mai mult, în societatea în care trăiesc.
