Acasă Blog Pagina 639

Gheorghe Dincă, „monstrul” de la Caracal, trebuie să achite daune de 700.000 euro. Suma ridicolă pe care a strâns-o statul de la el

Gheorghe Dincă a fost obligat de instanţa de judecată să plătească despăgubiri în valoare de 700.000 euro către rudele victimelor sale.

De asemenea, „monstrul” de la Caracal trebuie să achite 750.000 lei şi către statul român, sumă ce reprezintă cheltuielile cu ancheta.

Cât au valorificat autorităţile de la Dincă?

Dincă are de plătit către stat, pentru a acoperi cheltuielile cu ancheta, 750.000 lei, iar către rudele victimelor sale, alți peste 700.000 euro.

Mama Alexandrei Măceșanu ar trebui să primească daune în valoare de 500.000 euro, mama și bunicul Luizei Melencu au și aceștia de primit câte 100.000 euro, iar mătușa Luizei, 10.000 euro.

Din loturile de pământ, fierul vechi şi rablele din curtea lui Dincă, statul român a reuşit să valorifice bunuri în valoare de doar 20.763,48 lei. Adică 4.000 euro. O sumă infimă pe lângă cei 700.000 euro plus 750.000 lei.

Când va începe invazia terestră a Israelului în Gaza? SUA a cerut, Beniamin Netanyahu s-a conformat

Momentul invaziei terestre a Israelului în Fâşia Gaza rămâne, deocamdată, incert. Oricum, de sâmbătă încoace, armata lui Beniamin Netanyahu şi-a intensificat bombardamentele asupra enclavei, dar momentul declanşării aşteptatei ofensive terestre rămâne incert.

O invazie terestră este aşteptată, dar momentul acesteia rămâne neclar.

SUA a cerut amânarea invaziei

Americanii au făcut presiuni asupra Israelului pentru a amâna invazia iminentă din Fâșia Gaza pentru a permite eliberarea mai multor ostatici de către Hamas, dar și pentru a permite intrarea ajutoarelor în Gaza.

Președintele Joe Biden a fost întrebat sâmbătă dacă încurajează Israelul să amâne invazia, el a răspuns: „Vorbesc cu israelienii”.

Israel ascultă de Biden

Israelul a fost de acord cu cererea Washingtonului de a amâna intrarea terestră în Gaza până la sosirea forțelor americane suplimentare, transmite radioul armatei israeliene, relatează Al Jazeera Arabic.

Washingtonul a sfătuit Israelul să amâne preconizata invazie terestră în Gaza pentru a câştiga timp pentru a negocia eliberarea a 212 ostatici deţinuţi de Hamas şi pentru a permite accesul mai multor ajutoare pentru civilii palestinieni.

„Chiar nu mă aşteptam la asta”. Străzile din Madrid, „invadate” de turme de oi – VIDEO

Imagini inedite au fost surprinse duminică pe străzile capitalei spaniole Madrid. Turme de oi au „cucerit” străzile din centrul orașului, sub privirile localnicilor și mai ales ale turiștilor, care s-au grăbit să facă poze.

Behăitul oilor a înlocuit claxoanele maşinilor pe străzile Madridului, duminică, zi în care păstorii şi-au mânat turmele prin centrul oraşului, urmând vechile rute către păşunile de iarnă, transmite Reuters, conform Agerpres.

Eveniment anual

Acest eveniment anual a fost reluat în 1994, în cadrul Fiesta de la Trashumancia din capitala Spaniei. Totul după ce, menționează sursa citată, parlamentul spaniol a recunoscut rutele tradiţionale de transhumanţă utilizate de păstori pentru turmele lor.

Odată, aceste rute treceau printr-o zonă rurală liniştită. Doar că duminică ciobanii, mulţi dintre ei purtând haine tradiţionale, s-au văzut nevoiţi să traverseze unele dintre cele mai aglomerate zone ale oraşului, inclusiv Puerta del Sol – una dintre principalele pieţe din Madrid.

Studentă: „Chiar nu mă aşteptam la asta în oraş”

Lesne de înțeles, momentul nu a trecut neobservat, mai ales de către turiștii aflați în capitala spaniolă. Astfel că oamenii – atât din rândul localnicilor, cât și al turiștilor – au făcut fotografii cu oile care purtau clopoţei la gât.

O studentă din Mallorca a mărturisit că imaginile i-au iscat nostalgii, pentru că i-au amintit de satul natal. „Chiar nu mă aşteptam la asta în oraş, în capitală. Îmi aminteşte de satul meu”, a declarat Ana Sar, studentă din Mallorca.

„Este uimitor”, a spus Sandra Van Arkelem, în vârstă de 57 de ani, din Olanda. „Atât de mulţi oameni se strâng laolaltă şi se bucură de asta”, a povestit femeia, conform sursei citate.


Un american îmbrăcat ca Iisus cară în spate o cruce mare de lemn. A plecat de la Varşovia spre Kiev. De ce face asta? (VIDEO)

Jimmy, din Virginia, este un american de 33 ani care cară în spate o cruce mare de lemn. Bărbatul este îmbrăcat ca Iisus şi vrea să ajungă din Polonia în Ucraina.

El zice că face doar ceea ce îi spune inima, pentru că acesta este cel mai bun mod de a-l onora pe Dumnezeu.

Vrea să devină un om mai bun

De ce a plecat americanul în această călătorie?

Omul a plecat într-un pelerinaj de autodescoperire, susţine chiar el.

„Chiar nu încerc să demonstrez nimic. Vreau doar să devin o persoană mai bună”, a declarat Jimmy, care a continuat:

Și cred că acesta este cel mai bun mod de a face acest lucru și, de asemenea, de a-l onora pe Dumnezeu. Cred că acesta este cel mai bun motiv”.

Trecătorii au rămas şi mai miraţi când au auzit că Jimmy, din Virginia, vrea să ajungă chiar la Kiev, un oraş aflat în război cu armata rusă.

Previziunile lui Rareș Bogdan. Ce şanse au Geoană şi Kovesi la alegerile prezidenţiale 2024. Veste proastă pentru Ciolacu

Rareş Bogdan s-a lansat în previziuni pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Prim-vicepreşedintele PNL este de părere că Mircea Geoană nu are nicio şansă la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

L-a acuzat pe actualul oficial NATO că ar avea un plan ascuns.

Geoană – nu, Kovesi – candidat redutabil

Rareş Bogdan l-a invocat pe cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, dat în urmărire generală după o condamnare la 6 ani de închisoare.

Nicio şansă! Zero! Dacă Mircea Geoană candidează, eu îl întreb un singur lucru în fiecare zi: Ionuţ Costea, Ionuţ Costea, Africa, Ionuţ Costea, vrei să-l eliberezi?

Vrei să ieşi preşedinte ca să-l eliberezi pe Ionuţ Costea! Şi l-am omorât, gata! Dacă iese preşedinte, vrea să-l graţieze în prima zi. Eu aşa ştiu.

Asta voi spune în fiecare zi în campanie: vrea să câştige ca să-l graţieze pe Costea. Am terminat cu Geoană. Mai departe, altul”, a spus Rareş Bogdan la Prima TV.

Altfel, PNL-istul o vede pe şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, drept un candidat redutabil.

„Sper totuşi să rămână un procuror european foarte bun. Dacă candidează, doamna Kovesi reprezintă o opţiune puternică şi poate să dea peste cap calculele.

Ştiu că doamna Kovesi îşi termină mandatul în 2026, alegerile fiind în 2024, şi doamna Koveşi e un om serios care vrea să continue la Parchetul European. E un candidat mult mai periculos ca Geoană”, a spus Rareş Bogdan.

Ciolacu, preşedintele României?

Liberalul exclude varianta ca Marcel Ciolacu să de vină președintele României.

”Nu. Nu câştigă stânga în România. Viitorul preşedinte al României va fi un om de dreapta şi PNL are prima şansă de a da preşedintele pentru următorii 10 ani”, a mai zis Rareş Bogdan pentru sursa amintită.

Cum arăta românca găsită moartă, în Italia. Ea a câştigat Miss Sanremo Lady 2022

Gabriela Salgău este românca Miss Sanremo Lady din 2022. Ea a fost găsită moartă, în Italia, la 51 de ani. Femeia este originară din Suceava.

Românca era stabilită în Italia şi a fost găsită moartă în locuința să din Portogruaro, un orășel din provincia Veneția.

Copiii au găsit-o fără suflare

Chiar cei doi fii ai săi au găsit-o fără suflare, vineri, 20 octombrie, în jurul orei 23:00, după ce au mers acasă la ea pentru că nu reușeau să-și contacteze mama.

În urma decesului, trupul neînsuflețit al femeii în vârstă de 51 de ani a fost transportat la morgă. În tot acest timp, polițiștii continuă cercetările pentru a afla cauzele exacte ale decesului.

A luptat contra violenţei domestice

În 2022, după ce a câștigat premiul Miss Sanremo Lady, aceasta a ținut să mulțumească familiei care a susținut-o mereu.

Nu pot descrie în cuvinte câte emoții am avut. Nu mă așteptam, dar iată că o româncă a devenit Miss Sanremo Lady 2022.

Eu cred că trebuie să-i mulțumesc lui Dumnezeu și Maicii Domnului în primul rând, celor doi fii ai mei, familiei care mi-au fost mereu alături”, spunea în anul 2022 Gabriela Salgău.

Ea câștigase și concursul de frumusețe Miss Ragazza Cinema, ulterior devenind devenit cunoscută pentru lupta împotriva violenței domestice după ce s-a fotografiat pe o bancă roșie în centrul orașului, cu ocazia unui protest din 2021 organizat de Ziua Internațională Împotriva Violenței Asupra Femeilor.

Accident pe DN1 Brașov-Ploiești, în județul Prahova. Un șofer a fost rănit

0

Circulația rutieră a fost îngreunată luni dimineață pe DN1, în județul Prahova, din cauza unui accident produs între două autovehicule. Din primele informații, un om a fost rănit. La fața locului au intervenit salvatorii.

Conform datelor venite de la Centrul Infotrafic al Poliției Române, a fost vorba despre un accident rutier ce a avut loc pe DN1 Brașov-Ploiești, la kilometrul 89+800 de metri, în localitatea prahoveană Câmpina, județul Prahova.

Au fost implicate un autoturism și o autoutilitară

În accident au fost implicate un autoturism și o autoutilitară. În urma impactului, șoferul autoturismului a fost rănit, fiind evaluat medical.

Traficul rutier este oprit pe sensul de coborâre, circulându-se îngreunat pe un fir”, a mai transmis sursa citată.

Nu se cunosc deocamdată condițiile exacte în care s-a produs acest accident, însă polițiștii urmează să stabilească, în urma unor cercetări, toate aceste aspecte.

Planul secret al lui Zelenski, dezvăluit în interceptările americanilor: cum vrea să saboteze petrolul rusesc

Ucraina va da un răspuns Rusiei pentru “fiecare manifestare a terorii sale”, a amennţat Volodimir Zelenski. Interceptările americanilor au dezvăluit planurile din spatele uşilor închise ale liderului de la Kiev.

El ar fi dat ordin să fie ocupate aşezări ruseşti pentru a obţine o pârghie asupra Moscovei şi să fie bombardată conducta Drujba care transportă petrol rusesc în Ungaria.

Agresivitatea lui Zelenski, în „scurgerile” de informaţii

„Scurgerile” de informații secrete americane arată un lider cu instincte agresive care contrastează puternic cu imaginea sa publică de om de stat calm și stoic care rezistă la atacul brutal al Rusiei.

Zelenski a sugerat ca Ucraina „să efectueze lovituri în Rusia”, în timp ce deplasa trupe terestre ucrainene pe teritoriul inamic pentru a „ocupa orașe de frontieră rusești nespecificate”, potrivit unui document etichetat „strict secret”. Scopul ar fi „să ofere Kievului o pârghie în discuțiile cu Moscova”, se arată în document.

Apoi, Zelenski a venit cu ideea ca Ucraina să „arunce în aer” conducta Drujba, construită de sovietici, care furnizează petrol Ungariei.

Rusia a atacat la Harkov

Armata rusă a dat un atac la un centru poștal din Harkov, unde au murit șase persoane.

În primul rând, vreau să insist asupra atacului rusesc asupra terminalului Nova Poşta de lângă Harkov. Operaţiunea de salvare a fost finalizată, iar asistenţa necesară a fost oferită tuturor celor afectaţi.

În total, au fost 17. Şase persoane au fost ucise în acest atac. Cele mai sincere condoleanţe familiilor şi apropiaţilor celor decedaţi! Cu siguranţă vom răspunde Rusiei pentru fiecare manifestare a terorii sale, inclusiv pentru acest atac.

Teroriştii nu vor frânge voinţa ucrainenilor de a-şi apăra şi proteja propriul stat, propria independenţă prin orice mijloace. Disponibilitatea poporului nostru de a munci pentru ţară, pentru Ucraina lor.

Determinarea de a lupta astfel încât să nu existe niciodată un temei real pentru ca Moscova să spere că Ucraina va ceda vreodată. Nu va ceda. Va dăinui. Va rezista. Şi, în ciuda tuturor lucrurilor, va alunga răul rusesc de pe propriul pământ”, a spus Zelenski.

Israel a intrat cu tancurile în Fâşia Gaza! Hamas pretinde că i-au capturat inamicului mai multe vehicule militare

Armata israeliană şi-a „intensificat atacurile” în Fâșia ,începând de sâmbătă seara.

Vom ataca și mai mult în adâncime, cu scopul de a minimiza pericolele pentru forțele noastre, în următoarele faze ale războiului”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, contraamiralul Daniel Hagari.

Ambuscadă în apropiere de Khan Younis

Hamas susţine că luptătorii săi au distrus două buldozere militare israeliene și un tanc într-o ambuscadă în apropiere de orașul Gaza, Khan Younis.

Israel a confirmat că a atacat în interiorul enclavei palestiniene. Au adus un număr uriaş de trupe la graniță și a intensificat atacurile aeriene asupra Fâşiei.

1.400 de morţi, în Israel

„Vom intra în Gaza, o vom face în scop operaţional, vom distruge infrastructura şi teroriştii Hamas şi o vom face într-o manieră profesionistă”, a declarat şeful Statului Major al armatei israeliene, Herzi Halevi.

Peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel de luptătorii Hamas după 7 octombrie, potrivit autorităţilor israeliene.

Poza Zilei

Andreea Marin predă ștafeta. Ana Violeta este superbă!

Horoscop 23 octombrie 2022 – Nu fiți impulsiv!

0

BERBEC


Familia, partenerii și prietenii vă vor fi o companie plăcută. Veți beneficia la maximum de economiile dvs. financiare. Spuneți celor din jur ce părere aveți despre serviciu, urmează o perioadă dinamică.

 

TAUR

Dacă v-ați separat recent de partenerul de viață, veți găsi pe cineva special. În jocurile de noroc, ai toate șansele! Vei consuma multă energie dar te vei odihni mai mult și vei mânca mai bine.

 

GEMENI

Nu amesteca afacerile cu dragostea. Studiază prețul proprietăților pentru a afla mai multe despre activele tale. Va fi o zi cam dificilă din cauza acumulării sarcinilor de muncă.

 

 

RAC

Te simți foarte aproape de partenerul tău, iar în sfera economică, vin știri foarte favorabile! Aștepți o călătorie care nu are legătura cu serviciul. Sănătatea este perfectă, nu ai nevoie de nicio îngrijire specială.

 

 

LEU

Rezolvă problemele cu partenerul tău, pentru a nu isca ceartă întotdeauna și pentru același lucru. Fii atent la investițiile tale, la afaceri sau gândește-te cum să îți promovezi ideile, profesional.

 

 

FECIOARA

Veți descoperi dragostea pe care nici nu vă imaginați sau nici nu mai credeați. Fiți meticulos cu privire la muncă și aveți grijă la detalii, urmează un moment bun, poate  chiar o promovare.

 

 

BALANTA

Astăzi vor veni, prin telefon, știri excelente legate de finanțe, sau o mărire de salariu. Chiar dacă aveți dreptate, fiți atenți la discuțiile cu colegii de muncă. Spre seară, încearcă să ieși cu prietenii.

 

 

SCORPION

Nu vă îndoiți de partener, sentimentele lui sunt adevărate. Despre bani, numai de bine! Sunteți complet mulțumit de îmbunătățirile legate de mediul de lucru la serviciu sau în afaceri.

 

 

SAGETATOR

În ceea ce privește dragostea, nu luați decizii pripite. Astăzi, la serviciu, vei culege roadele eforturilor din trecut, și vei avea satisfacția că ți-ai făcut treaba bine. Nu faceți excese alimentare.

 

 

CAPRICORN

Astăzi, din punct de vedere financiar, norocul va fi de partea dv. Gândiți-vă totuși, dacă primiți o ofertă bună poate ar trebui să schimbați locul de muncă. O zi plină de vitalitate și energie.

 

 

VARSATOR

Se conturează o seara romantică cu partenerul tău. Financiar, ai destui bani pentru a-ți permite o investiție. Treci printr-o fază de mare concentrare la locul de muncă, cu multe presiuni, iar acum te simți obosit.

PESTI

Profitați de ocazia ce se ivește la locul de muncă pentru a avea un venit mai mare. Este posibil să vi se ofere un post la o altă companie, mai bine plătit. Merită să vă gândiți la asta!

UE se gândește la prelungirea plafonului prețurilor la gaze pentru a evita criza de iarnă

Bruxelles-ul analizează dacă va prelungi plafonarea de urgență a prețului la gaze introdusă în februarie, pe fondul temerilor că războiul  din Orientul Mijlociu și sabotajul unei conducte din Marea Baltică ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor în această iarnă.

Comisia Europeană a sugerat că nu există „niciun indiciu de efecte negative” de la intrarea în vigoare a măsurii și că prețurile la gaze sunt acum cu aproape 90% mai mici decât anul trecut, potrivit unei prezentări făcute în fața diplomaților din cele 27 de state membre ale UE și consultate de Financial Times.

Plafonul a fost introdus după mai multe săptămâni de discuții tensionate între statele membre, Germania și Austria opunându-se inițial, argumentând că ar denatura piețele și ar agrava criza de aprovizionare. Însă prețurile plafonate nu a avut niciun impact asupra importurilor de gaze în UE.

În ciuda scăderii prețurilor la energie și faptului că depozitele europene de gaze se află la un nivel record de umplere, diplomați și oficiali de rang înalt din UE au avertizat că livrările din această iarnă ar putea fi afectate de războiul dintre Israel și Hamas și de potențiale acte de sabotaj asupra infrastructurii de gaze.

Aceștia au adăugat că o conductă din Marea Baltică care a fost sabotată la începutul acestei luni reprezintă o altă preocupare și că „ar fi bine să avem o poliță de asigurare”.

La apogeul crizei energetice, care a rezultat în urma întreruperii de către Moscova a livrărilor de gaze către Europa în urma invaziei din 2022 în Ucraina, prețurile au ajuns la peste 300 de euro pe MwH, dar nu pentru o perioadă susținută de timp.

În cele din urmă, statele membre au convenit că plafonul va intra în vigoare dacă prețurile vor atinge 180 de euro pe megawatt oră timp de trei zile consecutive.

Germania se numără printre cele 10 țări care au semnat un document condus de Austria, care solicită, în schimb, să se pună mai mult accentul pe energia din surse regenerabile, inclusiv o creștere a obiectivului UE de a obține 42,5% din energie din surse regenerabile până în 2030 la 45%.

Documentul, trimis Comisiei în acest sfârșit de săptămână, solicită prelungirea legislației de urgență separate introduse în timpul crizei, care a permis statelor membre să accelereze acordarea de autorizații pentru parcurile eoliene și  energie solară.

Dar Europa este în continuare vulnerabilă din cauza dependenței de gaz și de importurile critice de materii prime. Această dependență reprezintă un risc de securitate și alimentează inflația cu efecte negative asupra coeziunii sociale și competitivității”.

Unele țări, precum Germania și Franța,  conduc un efort mai larg pentru Comisia Europeană de a extinde normele privind ajutoarele de stat care au permis guvernelor să plătească sume mari de sprijin consumatorilor care se confruntă cu prețuri ridicate la energie. Însă aceste norme urmează să înceteze până la 31 decembrie.

Comisia urmează să prezinte o propunere în noiembrie, confirmând care dintre măsurile energetice de urgență, inclusiv plafonarea prețului gazelor și reglementările pentru a se asigura că aprovizionarea este împărțită între statele membre, ar trebui prelungită.

Ce urmează după Hamas?

Ce se întâmplă dacă Israelul reușește să învingă Hamas? Deși administrația Biden consideră că o ofensivă terestră și blocada din Fâșia Gaza reprezintă un risc pentru stabilitatea regională – și este îngrijorată de un dezastru umanitar în desfășurare – capacitatea Statelor Unite de a modifica cursul războiului în acest moment este limitată.

Dar dacă atacul israelian planificat este un fapt împlinit, Washingtonul trebuie să înceapă să se gândească cu atenție la o serie de scenarii, inclusiv la o Gaza fără Hamas.

Potrivit Foreign Affairs, Statele Unite ar trebui să colaboreze cu puterile regionale și internaționale pentru a găsi o modalitate de a transfera controlul israelian asupra Gaza către administrația temporară a Națiunilor Unite, susținută de mandatul ferm al unei rezoluții a Consiliului de Securitate.

Cu excepția cazului în care obiectivul final este renașterea Autorității Palestiniene și a controlului acesteia asupra Gaza, țările arabe vor fi reticente în a participa la un astfel de plan pentru a doua zi. În Israel, unde neîncrederea în ONU este foarte mare, va fi greu de vândut.

Dar un astfel de proces nu numai că i-ar scuti pe palestinienii din Gaza de perspectiva unei ocupații israeliene pe termen nelimitat, ci ar păstra, de asemenea, prin restabilirea administrației Autorității Palestiniene în enclavă, posibilitatea unei soluții cu două state, care acum pare atât de irealizabilă.

Oportunitatea de a stabili un aranjament mai bun în Gaza ar depinde în mare parte de înfrângerea Hamas. Însă alte evoluții pot face ca un astfel de rezultat să fie mai probabil.

Israelul este condus acum de un nou guvern de coaliție de urgență cu centriștii care în trecut au susținut o soluție cu două state la conflictul israeliano-palestinian și care are în componență doi foști șefi de stat major al IDF, Benny Gantz și Gadi Eisenkot.

Cabinetul de război israelian reflectă o diversitate de puncte de vedere care poate contribui la a servi drept contrapondere la extrema dreaptă a premierului Benjamin Netanyahu.

Noul entuziasm al administrației Biden de a reafirma rolul SUA în Orientul Mijlociu – dincolo de încercările sale intermitente de a constrânge programul nuclear iranian – va ajuta, de asemenea. Cu toate că războiul din Gaza a anulat normalizarea discutată a legăturilor dintre Israel și Arabia Saudită, facilitată de Statele Unite, procesul de negociere a deschis linii de comunicare care fac din coordonarea politicilor dintre cele trei țări cu privire la viitorul Gaza o posibilitate reală.

Forțele israeliene se confruntă acum cu o campanie care ar putea fi lungă și dureroasă în teritoriu. Rezultatul rămâne incert. Luptătorii Hamas cunosc acest peisaj urban dens, plin de tuneluri și de potențiale capcane, mai bine decât adversarii lor din FDI. Forțele externe, inclusiv Iranul și gruparea militantă libaneză Hezbollah, ar putea lansa atacuri asupra Israelului în speranța de a complica orice avans israelian în Gaza.

Dar preponderența forței rămâne în continuare a Israelului. Planul său postbelic pare să implice o blocadă strictă a Fâșiei Gaza. O eventuală organizație succesoare a Hamas ar putea conduce peste dărâmături, dar nu ar putea ucide israelieni.

Statele Unite ar putea conduce un grup de state vecine și puteri externe selectate, și anume Israel, Egipt, Iordania, Arabia Saudită, UE  și Autoritatea Palestiniană. Grupul ar elabora un plan pentru a transfera controlul asupra Gaza de la Israel la ONU, odată ce operațiunile de luptă vor înceta.

Rămâne întrebarea dacă un astfel de aranjament se va dovedi durabil sau dacă predarea controlului unei terțe părți ar fi cea mai bună cale de acțiune.

 

10 ani de influență a Chinei. Ce a realizat un miliard de dolari?

„Când dăruiești trandafiri altora, parfumul lor persistă pe mâna ta”, le-a spus Xi Jinping invitaților la cea de-a zecea aniversare  a Inițiativei  Belt and Road(BRI) la Beijing. „A-i ajuta pe alții înseamnă, de asemenea, a te ajuta pe tine însuți”.

Pentru Xi,  forumul de două zile pentru a sărbători inițiativa emblematică de infrastructură globală de un  miliard de dolari – cel mai mare program de dezvoltare multilaterală întreprins vreodată de o singură țară – a fost o șansă de a consolida și mai mult influența Chinei în întreaga lume în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, pe parcursul unui deceniu, inițiativa gigantului asiatic de a finanța și construi infrastructură în țări în mare parte mai sărace a atras un cor de critici. Numeroase proiecte au fost anulate, iar altele au dus la acumularea de datorii nesustenabile.

Capacitatea Chinei de a realiza proiecte mari de infrastructură nu a fost niciodată pusă la îndoială, subliniază Financial Times, dar întrebarea este dacă BRI a meritat costurile uriașe și dacă va putea continua să funcționeze la fel și în anii următori.

„BRI a servit mai multor scopuri”, spune Yunnan Chen, cercetător la ODI, un think-tank de afaceri publice. „A fost văzută ca o ofertă de bunuri publice din partea Chinei către lume și în special către țările în curs de dezvoltare, prin furnizarea de finanțare pentru infrastructură.”

Cu toate acestea, o recrudescență a dificultăților financiare în ultimii ani în mai multe țări beneficiare ale BRI a obligat Beijingul să cheltuiască sume uriașe. Acest lucru a ridicat temeri dacă nu cumva Beijingul, în ciuda întregii sale retorici de laudă a BRI, regândește în liniște întregul proiect.

Noile date compilate de compania de informații Janes arată că 40% dintre proiectele din Coridorul economic China-Pakistan (CPEC) – lăudat în iulie de Xi ca fiind „o navă amiral ” pentru întreaga BRI – au întâmpinat probleme, inclusiv corupție, depășiri de costuri și deficit de finanțare.

Dintr-un total de 966 de miliarde de dolari în tranzacțiile BRI între 2013 și jumătatea acestui an – o categorie care include toate proiectele de construcție, precum și investițiile realizate de companiile chineze în 152 de țări – aproximativ 10 % din tranzacții sunt clasificate „cu probleme”, potrivit datelor de la American Enterprise Institute.

Acolo unde proiectele au avut probleme, Beijingul s-a simțit adesea obligat să intervină drept „creditor de ultimă instanță” pentru a împiedica țările BRI să se prăbușească în crize de îndatorare.

Între 2019 și sfârșitul anului 2021, Beijingul a acordat împrumuturi de salvare în valoare de 104 miliarde de dolari – o cifră aproape la fel de mare ca împrumuturile de salvare acordate de China la nivel mondial în ultimele două decenii, conform unui studiu realizat de AidData, Banca Mondială, Harvard Kennedy School și Kiel Institute for the World Economy.

Toate aceste probleme au determinat o regândire fundamentală a modului de funcționare a BRI, dar rațiunea sa geostrategică inițială rămâne intactă. În cadrul forumului de la Beijing, Xi a promis 100 de miliarde de dolari pentru mai multe proiecte BRI.

În următorul deceniu, susține Chen Yongjun, profesor la Școala de Afaceri a Universității Renmin, BRI va pune mai mult accent pe dezvoltarea ecologică, sănătatea publică și economia digitală.

China va susține cauzele celor „trei inițiative globale” ale lui Xi – dezvoltare, securitate și civilizație. Acestea reprezintă un proiect pentru o ordine mondială alternativă care să sfideze sistemul condus de SUA de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.

ȘOC! DE UNDE PLĂTEȘTE CIOLACU SALARIILE la SRI!

Noroc orb pe capul recent ”pocăitului” Marcel Ciolacu! Tragedia escaladării violențelor soldate cu mii de victime în Orientul Mijlociu deturnând bună parte din atenția opiniei publice de la nenumăratele  ”boroboațe” făcute de un premier social – democrat tot mai departe de ceea ce îi interesează cu adevărat pe români… Cel puțin pe ”ăia de rând”…

Pentru că, dacă Marcel Ciolacu a uitat că nu cu multă vreme în urmă nu putea plăti cu cardul la intrarea ”mediatică” de la metrou, uite că românii nu uită! Mai ales atunci când li se cere să nu mai umble la cash-ul pe care oricum nu prea îl mai aveau…

Sau atunci când aceiași români care mai iau o pauză de la ”duplex”-ul televizat dintre Israel și Fâșia Gaza se întreabă câte perechi de pantofi și-ar putea cumpăra ”premierul lor” cu bonurile de nici 100 de lei shopping-ul…

HOTĂRÂREA nr. 995, din 20 octombrie

Numai că, dincolo de toate aceste capricii ale tot mai răsfățatului PR-istic Marcel Ciolacu, șeful Guvernului a luat și alte decizii cel puțin surprinzătoare. Dar, de această dată, în numele statului român și pe banii românilor… Astfel că, greu de spus încă exact de ce, premierul Marcel Ciolacu a decis, în ultima ședință de Guvern din 20 octombrie, ca toți angajații Serviciului Român de Informații să își primească salariile pe ultimele două luni ale acestui an, noiembrie și decembrie, din… Fondul de Rezervă bugetară aflat la dispoziția sa!

De parcă ar fi vorba de niște sinistrați oarecare, de altfel principalii beneficiari legali ai recurgerii la Fondul de Rezervă bugetară al Guvernului…

Ceea ce, trebuie spus răspicat de la bun început, promovează o serioasă vulnerabilitate la adresa principalului serviciu secret al României! Pentru că, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii pe care o redăm integral, nicio structură contrainformativă care se respectă nu are cum să nu se întrebe cum or privi principalii parteneri strategici – ca să nu mai vorbim de dușmanii de moarte ai Alianței Nord – Atlantice ! – cum de ”săracii” ofițeri ai Serviciului Român de Informații, inclusiv cei ”pe deplin acoperiți” au ajuns să fie plătiți din Fondul de Rezervă bugetară al Guvernului!

Și să contabilizeze, bineînțeles, gravul prejudiciu – cel puțin de imagine – adus chiar Serviciului Român de Informații!

Dar hai să citim și noi, odată cu toți spionii planetei, fie ei parteneri sau dușmani, Hotărârea Guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu…

”MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI, PARTEA I/20.X.2023

București, 20 octombrie 2023

Nr. 995

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

Privind alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Serviciului Român de Informații pe anul 2023

În temeiul art.108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, cu completările ulterioare,

GUVERNUL ROMÂNIEI adoptă prezenta hotărâre

Art. 1 – (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Serviciului Român de Informații pe anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, cu suma de 6.250 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din care 2.250 mii lei credite de angajament și credite bugetare la capitolul 61.01 – „Ordine publică și siguranță națională”, titlul 51 – „Transferuri între unități ale administrației publice” și 4.000 mii lei credite de angajament și credite bugetare la capitolul 65.01 – „Învățământ”, titlul  51 – „Transferuri între unități ale administrației publice”.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) sunt destinate angajării și achitării drepturilor salariale și a contribuțiilor angajatorului aferente acestora, pentru lunile noiembrie – decembrie 2023.

Art. 2 – (1) Serviciul Român de Informații răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

(2) Sumele rămase neutilizate se restituie la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului până la sfârșitul anului 2023, în condițiile legii.

Art. 3 – Ministerul Finanțelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului Serviciului Român de Informații pe anul 2023.

PRIM – MINISTRU

Ion – Marcel CIOLACU

București, 20 octombrie 2023

Nr.996”.

Le dau sau nu le dau leafa…?

Deci, hai să recitim ceea ce scrie negru pe alb la Art.1, alin. (2) din Hotărârea nr. 995 din 20 octombrie 2023…

”Sumele prevăzute la alin. (1) sunt destinate angajării și achitării drepturilor salariale și a contribuțiilor angajatorului aferente acestora, pentru lunile noiembrie – decembrie 2023”.

Astfel că, fără putință de tăgadă, salariile și asigurările angajaților Serviciului Român de Informații pentru lunile noiembrie și decembrie 2023 se vor plăti din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului…

Astfel că se naște firesc întrebarea dacă mai sunt sau nu bani pentru lefurile sereiștilor… Sau dacă serviciul a cheltuit până la ultimul leuț tot bugetul alocat pe întregul an și acum nu mai au nici de salarii… Sau dacă, mai degrabă, Marcel Ciolacu vrea doar să își flexeze astfel mușchii guvernamentali și să lase impresia că își face ”pomană” cu miile de angajați ai Serviciului Român de Informații…

Situație similară și cu polițiștii și preoții patriei, de altfel…

Numai că ”gluma” merge deja prea departe odată cu trecerea la ”next level”, cel de la Art. 2, alin.( 2)… Și prin care Serviciul Român de Informații este avertizat să dea banii înapoi, dacă nu îi cheltuie până la sfârșitul anului 2023!

Păi chiar să nu știe nimeni care este fondul de salarii la SRI? Nu pe aceste calcule s-au alocat aceste sume suplimentare pentru plata salariilor din noiembrie și decembrie? Și atunci, singura modalitate de a nu cheltui banii de salarii nu rămâne neplata acestor salarii?

Astfel că devine clar că mult mai onest ar fi fost ca Guvernul să își asume tradiționala rectificare bugetară de sfârșit de an, pentru ca să nu mai planeze toate aceste dubii de altfel pe deplin legitime… Dar atunci Ciolacu nu ar mai fi fost primul premier care, după multă vreme, să se poată lăuda că ”guvernul meu” nu a fost nevoit să facă rectificări bugetare! Corect, dar banii în plus tot se plătesc! Inclusiv pentru salariile Serviciului Român de Informații! Dar de la Fondul de Rezervă bugetară! Adică tot din banii contribuabililor, ăia care sunt ”urecheați” să nu mai umble cu cash-ul al ei la piață…

Ce sunt pastilele de captagon, denumite și „cocaina săracilor”, pe care cei de la Hamas le-au înghiţit în ziua atacurile odioase

Conform unor surse, se pare că mulți dintre cei de la Hamas, care au participat la atacul din 7 octombrie, din sudul Israelului, aveau în buzunare un drog cunoscut și sub numele de „cocaina săracului”.

Produs în Liban și Siria, drogul este folosit și de teroriștii ISIS.

Tablete de Captagon, în buzunarele morţilor

Armata israeliană a găsit tablete de Captagon în buzunarele militanților Hamas uciși în urma atacului din 7 octombrie. Acest drog stimulant, cunoscut și sub numele de „cocaina săracilor”, le-a permis teroriștilor să comită acte odioase cu un sentiment de calm și indiferență.

În același timp, îi menținea în stare de alertă ridicată pentru perioade lungi de timp și le suprima pofta de mâncare. Este un drog cunoscut și sub numele de „cocaina săracului”. Cei care consumă aceste droguri au o rezistentă crescută la oboseală, o stare de euforie, nu mai simt durerea sau frica. De asemenea, pot să nu mănânce sau să nu doarmă zile întregi.

Amfetamina este un stimulent al sistemului nervos central, care provoacă hipertensiune arterială și tahicardie. Efectele după administrarea orală apar după 30 de minute și durează multe ore.

Ce este Captagon?

Captagon face parte din familia amfetaminei și a fost inițial dezvoltat pentru a aborda tulburările de atenție, narcolepsia și depresia. În ciuda naturii sale foarte dependente și a potențialului de a induce reacții psihotice, acesta continuă să se bucure de popularitate în Orientul Mijlociu datorită accesibilității sale și ușurinței de fabricare.

În țările mai sărace, medicamentul poate fi cumpărat pentru un dolar sau doi, în timp ce în țările mai bogate poate ajunge până la 20 de dolari o pastilă.

În România, substanța a început să fie popularizată în anul 2021, când a fost semnalat sub titulatura de „cocaina săracilor”, potrivit Agenției Naționale Anti-Drog.

Acestui drog i se mai spune și „cocaina săracului”, pentru că este relativ ieftin. Consumul de Captagon în interiorul Siriei a devenit o obișnuință în întreaga țară, unde o pastilă avea, la începutul anului 2021, o valoare de stradă cuprinsă între 0,50 și 1 dolar.

Fenomenul care a paralizat România – „şoferii beţi” – mai face două victime: soţi şi soţie, ucişi de un tânăr cu alcoolemie 0,60 mg/l

2

Un tânăr băut și drogat a provocat un accident soldat cu doi morți, în județul Cluj, la ieşirea din Gherla spre Dej. Şoferul vinovat, care are 24 ani, a fost reţinut de poliţişti.

Vinovatul a intrat într-o depăşire periculoasă, iar la un moment dat, din cauza vitezei nu a mai putut evita impactul.

Maşina soţilor, ruptă în două

Coliziunea a fost atât de puternică încât maşina în care se aflau cei doi soţi a fost ruptă în două, iar bucăţi de caroserie au fost aruncate la zeci de metri distanţă.

La data de 21 octombrie a.c., în jurul orei 21,00, poliţiştii au fost sesizaţi despre un accident rutier produs pe DN1C – E576, la ieşire din municipiul Gherla spre Dej.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat faptul că un tânăr, de 24 de ani, care circula cu autoturismul în direcţia municipiului Dej, s-ar fi angajat într-o depăşire neregulamentară, intrând în coliziune cu un autoturism care circula în aceeaşi direcţie de mers, condus de un bărbat de 67 de ani, din municipiul Dej.

În urma evenimentului, în cazul bărbatului de 67 de ani şi a pasagerei aflate în autoturismul acestuia, de 63 de ani, medicii au aplicat manevre de resuscitare, însă, din nefericire, s-a pronunţat decesul acestora”, se arată într-o informare trimisă, duminică, de IPJ Cluj.

Alcoolemie: 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat

Şoferul vinovat de tragedie a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a indicat o alcoolemie de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat.

„Tânărul de 24 de ani a fost testat şi cu aparatul pentru detectarea substanţelor psihoactive, reieşind indicii cu privire la prezenţa acestora.

Menţionăm că aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, persoana fiind condusă la o unitate medicală pentru recoltarea de mostre biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanţe interzise.

Totodată, în baza probatoriului administrat, poliţiştii au dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore”, arată IPJ Cluj.

Marile amenințări pentru sistemul financiar global

Escaladarea tensiunilor geopolitice,  riscurile sporite de creștere a inflației și încetinirea economică sunt printre amenințările majore  la adresa sistemului financiar mondial.

În cel mai recent Raport privind stabilitatea financiară, publicat de două ori pe an, Rezerva Federală a  SUA a semnalat potențialul unor „efecte negative de amploare asupra piețelor globale” în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina se intensifică sau apar tensiuni în alte părți.

„Escaladarea acestor conflicte sau o agravare a altor tensiuni geopolitice ar putea reduce activitatea economică și stimula inflația la nivel mondial, în special în cazul unor perturbări prelungite ale lanțurilor de aprovizionare și al unor întreruperi ale producției”, se arată în raport.

Sistemul financiar global “ar putea fi afectat de o retragere a asumării de riscuri, de scăderi ale prețurilor activelor și de pierderi pentru întreprinderile și investitorii expuși”.

Acest raport vine în contextul în care Iraelul se pregătește pentru o așteptată ofensivă terestră în Gaza, în urma atacului Hamas din 7 octombrie.

Jay Powell, președintele Fed, a avertizat joi că tensiunile geopolitice „prezintă riscuri importante pentru activitatea economică globală” și au implicații „extrem de incerte”.

De asemenea, o altă amenințare o reprezintă creșterile puternice a costurilor de împrumut la nivel mondial și menținerea ratelor dobânzilor la niveluri ridicate.

În cazul în care inflația va persista în mod neașteptat, determinând băncile să continue cu înăsprirea politicii monetare, Fed a avertizat nu doar asupra unei volatilități crescute a pieței, ci și asupra unei „încetiniri semnificative a economiei”, pe măsură ce creditele se vor epuiza, iar gospodăriile și întreprinderile vulnerabile vor fi nevoite să se restrângă.

O încetinire de o asemenea amploare ar duce la „pierderi semnificative pentru o serie de instituții financiare cu expuneri considerabile, inclusiv pentru unele bănci regionale și  companii de asigurări”. În cele din urmă, acest lucru ar putea determina anumiți creditori să-și reducă portofoliul, ceea ce „ar îngreuna și mai mult activitatea economică”.

Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat recent că momentul actual ar putea fi „cea mai periculoasă perioadă pe care a cunoscut-o lumea în ultimele decenii”. „Geopolitica este pur și simplu o problemă extraordinară cu care trebuie să ne confruntăm”.

Nu mai ține ipocrizia! De ce UE sprijină Ucraina, dar are rezerve față de Israel

Așa a fost de la invazia teroristă a Hamas asupra Israelului din 7 octombrie. Reacția imediată a Comisiei Europene a fost confuză.

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a scris pe Twitter că Executivul european va suspenda toate ajutoarele acordate palestinienilor. Cu toate acestea, el a fost nevoit rapid să dea înapoi, deoarece nu a consultat statele membre, dintre care nouă recunosc oficial Palestina ca națiune.

Alte trei state – Irlanda, Luxemburg și Danemarca – ar fi solicitat o referire la de-escaladare în declarația oficială a UE ca răspuns la atacuri, notează Bloomberg. „De-escaladare”, ca și „răspuns proporțional”, sunt termeni care se traduc prin: „Ne vom opune la aproape orice represalii din partea Israelului.”

La sfârșitul săptămânii trecute, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a vizitat în grabă Israelul, unde și-a exprimat solidaritatea cu victimele atacurilor Hamas. A fost mustrată de șeful diplomației UE, Josep Borell, care a declarat că politica externă blocului a fost decisă de liderii celor 27 de state membre și de miniștrii de externe ai acestora în cadrul unor reuniuni „prezidate de mine”.

Și care a fost această politică privind criza din Orientul Mijlociu? Să critice Israelul care nu respectă „dreptul internațional”.

Marți, liderii UE au organizat o videoconferință pentru a discuta o poziție comună în urma atacurilor teroriste ale Hamas. În comunicatul lor se menționează următoarele: „Subliniem dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar international”. Dar apoi a venit și avertismentul: „Este crucial să se prevină escaladarea regională”.

Există  motive practice pentru echivocul european. În primul rând, liderii UE se tem că un război regional ar duce la un nou val de refugiați care să ceară azil în Europa, într-un moment în care trecerile ilegale sunt la cel mai ridicat nivel de la exodul sirian din 2015. Migrația a redevenit o preocupare principală a alegătorilor în ultimul an în majoritatea țărilor europene.

În al doilea rând, statele membre ale UE, în special țările cu o populație musulmană numeroasă, se tem că, după câțiva ani de liniște, terorismul ar putea reveni în forță.

În al treilea rând, există problema persistentă a dependenței Europei de importurile de energie. Cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit săptămâna trecută cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani. Qatar este un susținător financiar major al Hamas. Cu toate acestea, a devenit un furnizor important de gaz pentru Germania după ce invazia Rusiei în Ucraina a pus capăt efectiv importurilor europene de gaz rusesc.

Criza din Israel a dus la suspendarea temporară a fluxurilor din câmpul de gaz Tamar. Ultimul lucru de care au nevoie liderii europeni este o nouă creștere a prețurilor la energie chiar în momentul în care inflația părea să se atenueze.

În cele din urmă, liderii UE nu doresc ca SUA (și cu atât mai puțin ei înșiși) să fie distrași de la războiul dintre Ucraina și Rusia. Erau deja îngrijorați de declinul sprijinului public american pentru ajutorarea Ucrainei, în special în rândul republicanilor, care par a fi intenționați să îl nominalizeze din nou la președinție pe izolaționistul Donald Trump.

Însă va fi mai greu decât cred liderii europeni să le vândă omologilor lor americani o strategie „Ucraina mai întâi”. Cele două conflicte sunt deja prea întrepătrunse pentru a fi considerate izolat unul de celălalt.

Rusia este implicată indirect în criza din Orientul Mijlociu prin prezența sa în Siria, inclusiv prin sistemele de apărare aeriană de ultimă generație pe care le deține acolo.

Propaganda rusă încearcă deja să semene disensiuni între Kiev și Ierusalim. Și va exista cel puțin o anumită concurență între Ucraina și Israel pentru aprovizionarea cu anumite tipuri de muniții, în special bombe ghidate și obuze de artilerie de 155 mm.

Între timp, Rusia și Iranul colaborează de luni de zile pentru a susține efortul de război al lui Putin împotriva Ucrainei.

Lumea de astăzi: dacă vrei pace, pregătește-te pentru război

Diferitele tensiuni dintre națiunile lumii devin un impuls pentru a analiza relevanța teoriei relațiilor internaționale, inclusiv a realismului. Această teorie pune accentul pe stat ca actor principal.

În contextul de securitate, realismul subliniază faptul că un conflict între țări este ceva ce nu poate fi evitat din cauza luptei pentru putere globală, și nu există o autoritate mai mare și nici un sistem juridic care să poată reglementa statul.

Prin urmare, pentru a preveni amenințările, statul trebuie să își sporească capacitatea militară. Realiștii presupun că un stat nu ar trebui să depindă de alte state. Acest lucru, notează Modern Diplomacy, se bazează pe strategia „dacă vrei pace, pregătește-te pentru război”.

Capacitatea militară este necesară ca o condiție prealabilă absolută pe care un stat trebuie să o aibă pentru a-și menține securitatea și interesele.

Un aspect pe care se pune accent în realism este natura umană: lumea conflictuală este influențată de imperfecțiunea oamenilor care, în principiu, se nasc într-o situație conflictuală.

În acest caz, comportamentul unui stat în interacțiunea sa cu alte state este influențat de caracteristicile umane de bază. Nu există un rol al moralei și  bunelor intenții în realizarea păcii mondiale.

Este interesant să privim înapoi la modul în care a fost proiectată lumea în contextul securității internaționale după Războiul Rece. Sfârșitul rivalității militare dintre cele două puteri mondiale, Statele Unite și Uniunea Sovietică, a deschis o nouă speranță pentru o lume mai bună.

În loc să intre în război, se preconiza că țările vor tinde să acorde prioritate cooperării și păcii și să se concentreze asupra problemelor non-militare. A fost o fantezie.

În prezent, numărul de focoase nucleare din lume este de 12.500 la începutul acestui an. În plus, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), în ultimii opt ani, cheltuielile militare mondiale au crescut semnificativ, la 2240 de miliarde de dolari.

Există o tendință ca țările să își mențină și să își mărească capacitatea de înarmare. Mai mult, situația actuală de conflict galopant are potențialul de a forța și mai mult guvernele să cumpere arme.

Statele se angajează în conflicte pentru a câștiga putere – o compețiție militară în contradicție flagrantă cu predicția de după Războiul Rece.

Narațiunile liderilor de stat și faptele războaielor din Orientul Mijlociu și Ucraina  indică, în cele din urmă, că lumea rămâne în prezent extrem de  conflictuală.

De asemenea, conflictele din Gabon, Nigeria, Burkina Faso, Guineea, Ciad, Mali și Sudan întăresc datele conform cărora Africa este regiunea cu cel mai mare număr de lovituri de stat: 106 până în 2023.

Există încă multe dovezi care indică faptul că, după Războiul Rece, în loc să minimizeze dezvoltarea armelor, țările au desfășurat de fapt din ce în ce mai multe curse de înarmare.

În afară de asigurarea securității naționale, măsurile fac parte din eforturile statului de a obține putere. Pentru că nu se poate nega faptul că o bună capacitate militară este o poziție de negociere considerabilă pentru o țară în interacțiunile sale cu alte țări, în vederea realizării altor interese naționale – hegemonie, economie și geopolitică.

Aer mai curat – misiune imposibilă pentru orașele Europei?

0

Pe măsură ce UE încearcă să înăsprească orientările privind calitatea aerului, municipalitățile se pregătesc pentru o reacție și mai intensă la măsurile menite să reducă poluarea și să respecte noile norme.

Eforturile locale de reducere a emisiilor de gaze de eșapament se dovedesc deja controversate. Berlinul este implicat într-o luptă de proporții pentru a decide dacă să elimine sau nu circulația mașinilor pe unul dintre cele mai emblematice bulevarde ale sale.

Moderații suedezi au protestat împotriva planurilor coaliției de stânga de la Stockholm de a interzice mașinile pe benzină și diesel în anumite zone din centrul orașului începând cu 2025, relatează Politico. Iar în orașul spaniol Segovia, extrema dreaptă face presiuni puternice împotriva planurilor de instalare a unei zone cu emisii reduse, argumentând că aceste planuri „atacă dreptul cetățenilor de a se deplasa liber” și „dăunează familiilor muncitoare”.

Aceasta este doar o avanpremieră a bătăliilor care vor urma, în timp ce Bruxelles-ul încearcă să înăsprească liniile directoare pe care multe orașe se străduiesc deja să le respecte.

Comisia Europeană dorește să alinieze standardele de calitate a aerului la cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății până în 2050. Unii politicieni doresc să grăbească termenul chiar din  2035.

Orașele – focarele de poluare ale blocului – vor suporta cea mai mare parte a poverii, iar  liderilor locali se  tem că ar putea fi lipsiți de mijloacele sau de sprijinul politic pentru a pune în aplicare măsurile drastice necesare pentru a îndeplini aceste noi ambiții.

Eforturile de ecologizare a orașelor  se fac în detrimentul confortului. Europarlamentarul german Norbert Lins, din partea conservatoare a Partidului Popular European, care a votat împotriva unor orientări mai ambițioase privind calitatea aerului, a avertizat în repetate rânduri că grupul său politic este împotriva „interzicerii mașinilor din interiorul orașelor”.

Măsurile anti-poluare sunt greu de vândut alegătorilor, mai ales într-o perioadă în care politicile ecologice au ajuns să fie văzute ca intruziuni nedorite în viața personală a oamenilor și ca o parte a războaielor culturale.

Printre acestea se numără zonele cu emisii reduse de noxe, limitarea centralelor termice, limitele de viteză și așa-numitele proiecte de cartiere fără mașini, unde pietonii și bicicliștii au prioritate.

Municipalitățile susțin că termenul propus de UE pentru curățarea aerului urban este prea scurt și că este nevoie ca blocul comunitar să își intensifice eforturile în ceea ce privește combaterea poluării aerului la sursă.

Primăria din Cracovia a prezis că va fi „cu siguranță dificil” să se respecte liniile directoare ale OMS până în 2035. Chiar și Berlinul – care se situează pe un loc fruntaș în ceea ce privește calitatea aerului – recunoaște că va fi o provocare.

Regiunea Lombardia conduce o campanie de prevenire totală a unor orientări mai stricte ale UE, argumentând că respectarea acestora ar duce la o scădere semnificativă a PIB-ului.

În prezent, UE lucrează la revizuirea standardelor de poluare a vehiculelor, dar negocierile în curs indică faptul că noile standarde ar putea fi mult mai puțin ambițioase decât a prevăzut inițial Comisia.

Lipsa unor norme la nivelul UE care să reducă poluarea la sursă înseamnă că orașele sunt lăsate singure în mare parte să se ocupe de cele două mari surse de poluare atmosferică urbană – transportul rutier și utilizarea combustibililor solizi pentru gătit și încălzire.

„O aliniere completă la OMS pe termen scurt va fi o problemă pentru multe orașe, dacă nu vor fi create condițiile potrivite”, cum ar fi măsuri cuprinzătoare la nivelul UE care să abordeze sursele de poluare a aerului, a declarat Thomas Lymes, consilier politic la Eurocities, o rețea care reprezintă peste 200 de orașe din 38 de țări.