Camionagii și fermierii polonezi au blocat accesul la Medyka, unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Astfel, ei extind un protest care a blocat deja mii de camioane în alte trei puncte de trecere a frontierei.
Nemulțumirea lor e maximă. Camionagiii spun că pierd teren în fața companiilor ucrainene care oferă prețuri mai mici pentru serviciile lor și care transportă mărfuri în interiorul Uniunii Europene, și nu doar între blocul comunitar și Ucraina.
„Nu renunțăm!”
„Aș dori să punem capăt acestui protest cât mai curând posibil, pentru că este la fel de împovărător pentru noi ca și pentru toți cei din jurul nostru.
Nu avem nicio intenție de a renunța și vom sta în picioare până când vom obține condițiile noastre”, a declarat Tomasz Borkowski. Acesta conduce puterniciul Comitet pentru protecția transportatorilor și angajatorilor din transporturi.
Camionagii polonezi au blocat deja accesul la alte trei puncte de trecere a frontierei începând cu 6 noiembrie. Informația este confirmată de Reuters.
Oamenii cer ca Uniunea Europeană să reintroducă un sistem de permise pentru camionagii ucraineni care intră în blocul comunitar. Aceeași măsură se dorește și pentru camionagii din UE care merg în Ucraina. Excepțiile ar fi pentru ajutorul umanitar și livrările militare.
Sistemul a fost ridicat după ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022.
La Medyka, camionagiii se alătură unui protest organizat de fermierii care cer continuarea sprijinului guvernamental. Fermierii susțin că au nevoie de ajutor ca să facă față prețurilor scăzute la cereale.
Războiul actual, nota Politico în vară, a blocat industria cerealelor din Ucraina în fiecare etapă, începând cu luni înainte de momentul recoltării.
„Există o mare lipsă de îngrășăminte cu azot”, se plângea Denis Tkachenko, membru al unei asociații comerciale a fermelor din regiunea Odesa, care lucrează aproximativ 12.000 de hectare.
CITEȘTE MAI MULTE despre acest subiect sensibil al cerealelor exportate de Ucraina.
Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate ridicate de băncile străine în privința Legii privind darea în plată. Avocații băncilor au considerat că returnarea imobilelor luate prin credit ipotecar și stingerea datoriilor afectează interesele financiare ale instituțiilor, invocând faptul că debitorii și-au asumat riscurile la semnarea contractelor.
Legea a fost una salvatoare pentru zecile de mii de contracte de credite ipotecare, afectate de o creștere enormă a ratei lunare, din cauza majorării dobânzilor. Consecința gravă era că, pe lângă faptul că cedau băncilor imobilele cumpărate, debitorii erau obligați să achite în continuare rate, din cauza scăderii prețurilor pe piața imobiliară. Instituțiile financiare care au ridicat excepții de neconstituționalitate au fost Societatea Credit Europe Bank România, Societatea First Bank, Societatea Credit Europe Bank România, Societatea Raiffeisen Bank, Societatea Banca Românească, Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam și Societatea Credit Europe Ipotecar IFN.
Reprezentanții legali ai acestora au invocat faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine în raporturile juridice încheiate între profesionist și consumator, afectând în mod direct contraprestația la care creditorul este îndreptățit prin încheierea contractelor de credit. Modificarea condițiilor economice pe parcursul executării unui contract de credit, condiții care nu sunt sub influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa, au arătat aceștia.
Atacuri furibunde
Băncile au susținut că Legea nr. 52/2020 modifică raporturi juridice contractuale, intervenind exclusiv în favoarea uneia dintre părțile contractului, prin prejudicierea patrimoniului celeilalte părți contractante, instituind o discriminare inacceptabilă între subiecții de drept privat. Totodată, legea ar încălca libertatea economică și dreptul de proprietate, prin instituirea unei obligații în sarcina creditorilor de a se conforma dreptului debitorilor exercitat în baza legii în mod unilateral și neîngrădit de a schimba prețul unui contract deja executat sau în curs de executare.
”Libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea părților de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi într-un mecanism contractual agreat de acestea, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului care pot fi deopotrivă juridice și economice. Odată cu asumarea riscului prin contracte cu putere de lege se naște și obligația părților contractante de a respecta riscurile asumate, iar modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului”, se precizează în critica de neconstituționalitate.
Și-au asumat riscurile
Legea criticată prevede că fluctuația cursului valutar cu peste 52,6% față de cursul de la data încheierii contractului sau creșterea cu peste 50% a obligației de plată lunară a creditului, urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, menținute pe o durată de cel puțin 6 luni, pot constitui motive pentru darea în plată a bunului achiziționat. Reprezentanți băncilor susțin însă că, atunci când a constituit garanția asupra imobilului, creditorul și-a asumat riscul executării silite în caz de neplată, iar atunci când debitorul și-a asumat riscul evenimentului așa-zis imprevizibil, impreviziunea nu își mai găsește aplicare.
Mai ales că că debitorii au contractat credite pentru o perioadă îndelungată, respectiv 20-30 de ani, iar analiza impreviziunii nu se poate raporta doar la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă.
Scop legitim
Curtea Constituțională a apreciat că atât timp cât la evaluarea gradului de îndatorare a persoanei trebuia să se țină seama de această fluctuație a cursului valutar, însemna că, în sine, ea era de natură să perturbe relația dintre consumator și profesionist, pentru că plasa o sarcină excesivă în privința celui dintâi, iar capacitatea sa de rambursare a creditului era afectată. Cu alte cuvinte, se trece în registrul riscului supraadăugat.
”Scopul legitim urmărit se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale contractuale iminente. În continuare, Curtea a reținut că măsura criticată configurează un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare, în sensul că pune în balanță, pe de o parte, protecția imediată și nemijlocită a consumatorilor, așadar a unei largi sfere de persoane care, deși situate într-un raport de egalitate juridică, formală cu profesioniștii, totuși, sub aspectul puterii lor economice, apreciate în mod individual, se află într-o evidentă relație de inferioritate, și, pe de altă parte, interesul profesioniștilor de a-și vedea executate sumele de bani rezultate din contractele de credit”, se arată în Decizia Curții Constituționale.
Nucleară detonată de Palatul Cotroceni: președintele Klaus Iohannis și-a dat acordul pentru urmărirea penală a lui Vlad Voiculescu!
Luni, 27 noiembrie 2023, șeful statului a semnat avizul pentru începerea urmăririi penale împotriva foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu (USR) și Ioana Mihăilă (Reper).
Cei doi sunt anchetați de DNA într-un mega-dosar privind achiziția de vaccinuri anti-Covid.
Avizul lui Iohannis, trimis ministrului Alina Gorghiu
Președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției, Alina Gorghiu, avizul.
Iată comunicatul Administrației Prezidențiale:
„Cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu, în calitate de fost ministru al Sănătății în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către acesta a două infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal și a unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal și la art. 309 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008;
Cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, în calitate de fost ministru al Sănătății în perioada 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către aceasta a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”.
DNA a cerut Senatului României ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu (PNL), în dosarul achiziției de vaccinuri.
Procurorii DNA cer președintelui Klaus Iohannis aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva foștilor miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu (USR) și Ioana Mihăilă (Reper).
Dani Alves este cel mai recent nume din fotbal ajuns de la televizor direct în fața judecătorilor, cu cătușe la mâini. Fostul internațional brazilian ar putea sta după gratii până la 9 ani, dacă va fi găsit vinovat în procesul în care este acuzat de viol. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, procurorii mai cer de la Alves și daune de 150.000 de euro.
Duncan Ferguson, fost mare internațional scoțian, a fost la rândul său certat cu legea. Ex-starul din Premier League nu este cunoscut doar pentru că a condus-o pe Everton spre FA Cup (1995). Reputația îi vine și din… dosarele penale. De 4 ori a fost acuzat Ferguson de viol, însă a scăpat cu doar 3 luni de închisoare.
Mai departe. Celebrul portar columbian Rene Higuita, renumit pentru „lovitura scorpionului”, prin care a umilit Anglia într-un meci disputat în 1995, a fost arestat, el fiind implicat într-un caz de răpire. Se pare ca Higuita avea legături cu gruparea celebrului Pablo Escobar. Doar se pare?!
Revenind în „perfidul Albion”, Tony Adams, fostul mare căpitan al lui Arsenal, a fost arestat în 1990 după ce a provocat un accident auto. Soldat fără victime, acest incident ar fi trecut neobservat dacă Adams nu depășea de 4 ori limita legala la testul pentru alcool. De altfel, problemele sale cu băutura au ținut capul de afiș al presei britanice ani la rândul.
Și tot pentru conducere sub influența alcoolului a fost arestat timp de 12 săptămâni și George Best, celebrul Best, legenda lui United și cel considerat a fi cel mai mare fotbalist pe care l-a dat Regatul Unit.
Nici Ronaldinho n-a stat departe de belele. Brazilianul a fost arestat în 2020 în Paraguay după ce a încercat să intre în această țară folosindu-se de un pașaport fals. Era însoțit de fratele sau, Roberto.
Acestea sunt doar câteva exemple, însă lista sigur va fi actualizată, în viitor.
Cel mai iubit sport din lume are fani din toate domeniile. Formula 1 abundă de microbiști, iar aici nu este vorba doar despre cei din tribunele circuitelor F1, ci și despre cei mai iubiți piloți de curse ai planetei. Chiar dacă își petrec majoritatea timpului gonind cu peste 200 km/h, se pare că un meci de fotbal al echipei favorite îi poate ține pe loc 90 de minute.
Singurii doi spanioli care au câștigat vreodată un Grand Prix de Formula 1 își trag mentalitatea de câștigători de la clubul care i-a fascinat de mici. Este vorba despre Carlos Sainz si Fernando Alonso, care, deși sunt rivali pe circuit, împart iubirea pentru Real Madrid.
„Fenomenul” Leclerc își susține, așa cum era de așteptat, echipa sa locală – AS Monaco. La fel ca Scuderia Ferrari, Monaco poartă roșu și se află mereu în vârful primei ligi franceze.
Lewis Hamilton recunoaște că a fost convins de sora sa să fie alături de Arsenal Londra, în ceea ce privește pasiunea pentru o echipă de fotbal. Cu atât mai mare șocul când anul trecut s-a declarat interesat de cumpărarea clubului rival, Chelsea!
Verstappen pare a fi cel mai fanatic. Potrivit publicației „Daily Mail”, campionul mondial al ultimilor 3 ani a declarat că ar renunța să mai câștige curse timp de un an doar ca echipa sa de suflet din Olanda să triumfe în Champions League. Este vorba despre PSV Eindhoven.
Dacian Julien Cioloș pare să își fi dat și el seama, în cele din urmă, câte parale fac promisiunile ”noului Napoleon” francez… Și asta pentru că, deși a spălat de fiecare dată când a fost solicitat ”rufele murdare” ale Administrației Macron în Parlamentul European, uite că tot ”câinele” Drulă rămâne favoritul francez!
Desigur, favorit la intrarea într-o cursă prezidențială dinainte pierdută. Căderea ”redutei” Voiculescu – Mihăilă aproape că nici nu mai contează. Sau poate doar din perspectiva că ”tinerii frumoși și liberi”, cei ”îmbătrâniți” vremelnic, după doar un an de guvernare, să nu atingă nici măcar un scor electoral de două cifre la alegerile de la anul. Indiferent care dintre ele.
A trecut de la DGSE la BND
Numai că încercările președintelui ”RENEW” de a își lua și în țara natală ”partidul meu” înapoi au eșuat lamentabil. Așa că Dacian Cioloș a conștientizat că ”lălăiala” influenților susținători din DGSE-ul francez i s-ar putea dovedi fatală, politic vorbind. Ca și în cazul colegei ”de partidă” Clotilde Armand, încă primărița Sectorului 1 simțind de asemenea ce înseamnă să nu mai beneficieze de altfel teribila mașinărie de propagandă franceză.
Și uite cum, sub stricta monitorizare a singurei structuri contrainformative care mai contează în oricum eșuatul stat iohannist, în numele lui Dacian Cioloș s-ar fi negociat trecerea din sfera de influență a DGSE-ului francez în cea a BND-ului german.
Acum, desigur că rămâne de văzut dacă nu cumva Julien a rămas și cu ”Parisul” în suflet… Și, pragmatic cum îl știm încă de când măcelărea serviciile românești de la adăpostul funcției de premier tehnocrat, și-o fi zis că poate a sosit momentul operativ să se pună și sub pulpana germană. Acolo unde lasă de înțeles că ar fi fost ademenit de nimeni altul decât de încă ”omul președintelui”, Michael Schmidt. Cel care nu poate uita, pe persoană fizică, cele două dosare deschise împotriva sa de către Direcția Națională Anticorupție, chiar dacă acestea nu i s-au dovedit fatale. Cel puțin până acum.
”Open primaries”
Iar la doar câteva zile după ce de la București dosarul său contrainformativ s-a ales și cu ștampila de ”Bundesnachrichtendienst – BND”, pe lângă cea de ”Direction Generale de la Sécurité Extérieure – DGSE”, Dacian Cioloș a avut o ieșire publică surprinzătoare. În primul rând pentru că, de această dată s-a adresat și alegătorilor din țară, ci nu doar mai- marilor comisari europeni. Dar mai ales pentru că altfel atât de orgoliosul fost comisar european tocmai ce a propus, ”de bună voie și nesilit de nimeni”, o ”Dreaptă unită”.
Numai că, totuși, în afara posibilelor intenții onorabile ale politicianului care face mai mult naveta Bruxelles – Paris, decât Zalău – București, recenta sa ieșire publică trebuie ”decodată” și prin prisma ”cooptării” sale în încă extrem de influentul BND german în România.
Deci, până se va afla cu exactitate de ce a făcut-o, să vedem cum Dacian Julien Cioloș s-a apucat ”să bată câmpii” demagogiei…
”Dacă strângem rândurile și în acest proiect politic există și alți oameni serioși care își doresc să candideze la prezidențiale, propun să avem alegeri primare înainte de a intra cu candidaturi oficiale la Președinție. (…) Sunt multe lucruri care ne unesc, haideți ca înainte să ne prezentăm candidaturile oficiale să organizăm aceste OPEN PRIMARIES, deschise și pentru cei care așteaptă un proiect, o alternativă, care așteaptă să vadă că se întâmplă ceva structurat, coerent și cu viziune”.
Puținii loiali din ”RENEW” ascultându-l pe același Dacian Cioloș și când o lua ”pe arătura” despre cum ”tot mai mulți români îl întreabă dacă vrea să candideze la prezidențiale”… Numai că el ”nu și nu”, vrea musai ”să votăm un proiect prezidențial, nu un om”, ” să avem un proiect de unitate și colaborare între noi, Societatea Civilă și Mediul Antreprenorial”, dar, mai ales, ”să ne asigurăm că în 2024 nu vom mai fi nevoiți să alegem între PSD și AUR”. În acest ultim sens, Dacian Cioloș declarând public că este gata ”să facă orice”!
Cuplul Dreptei Unite
Inclusiv să accepte ”oferta de nerefuzat” a înalților comisari europeni de a candida în tandem cu Laura Codruța Kovesi pentru ”preluarea României”.
Cu vechiul sprijin francez, dar și cel mai recent asigurat de către BND-ul german. Serviciu care nu trebuie confundat cu Partidul Social Democrat, aflat la guvernare la Berlin. Cioloș forțând ca de la Bruxelles să se bată cu pumnul în masa liberală că vor ”înghiți” doar o ”dreaptă unită” reprezentată de Laura Codruța Kovesi și Dacian Julien Cioloș.
Prima urmând a fi candidata ”Dreptei Unite” la Președinție, fostul premier visând în schimb ”barem” să își reia locul la Palatul Victoria.
Cel puțin într-o primă fază… Pentru că, după ce Partidul Național Liberal va pleca obedient capul, atunci Cioloș poate forța și ”marea rocadă”, după modelul deja brevetat Stolojan – Băsescu.
Cine-i pune ia pe el…?
Acum, normal că în afara bazinului electoral comun, are totuși prea puțină importanță dacă Dacian Cioloș își va respecta sau nu până la capăt promisiunea de a fi și a rămâne ”secundul” Laurei Codruța Kovesi.
Mai ales că, totuși, influența germană în România – cea la care recent a aderat și fostul ”radicalizat francofil” Dacian Julien Cioloș – se leagă tot de numele omului de afaceri Michael Schmidt. Cel care, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, nu ar fi străin nici de una dintre cele mai importante, dar și controversate achiziții telefonice din ultima vreme. Una, ce este drept, între două entități private, pe teritoriul românesc. Dar dacă banii chiar vin din ”siajul” premierului Orban și mâna cea lungă a Budapestei este băgată și în această ”preluare ostilă”, atunci chiar că până va renunța George Simion la tot mai scorțoasele sale costume negre, altcineva va îmbrăca ”ia românească” și va fura startul campaniei suveraniste. Dar nu va fi nici Mircea Geoană…
Este Ucraina cu adevărat într-un „impas”? Experții avertizează că situația este mai gravă decât atât.
Contraofensiva de vară, anunțată de Kiev și de unii observatori occidentali ca fiind un punct de cotitură în război, nu a reușit să dea nimic care să se apropie de o lovitură decisivă împotriva forțelor rusești.
Dacă se compară cu progresele rusești evaluate în aceeași perioadă, contraofensiva Ucrainei pare chiar mai puțin semnificativă. După cum observă analiștii americani, „Rusia a câștigat de fapt mai mult teritoriu pe parcursul anului 2023 decât Ucraina”.
Forțele ucrainene nu par să fie mai aproape de realizarea uneia dintre condițiile potențiale de victorie – și anume, recucerirea orașului Melitopol din sudul țării cu scopul de a face nesustenabilă prezența Rusiei în Crimeea – la sfârșitul lunii noiembrie decât erau la începutul verii.
Administrația Biden se ceartă cu republicanii care nu vor să aprobe o finanțare pentru Ucraina în valoare de 100 de miliarde de dolari. „Nu știu dacă Ucraina poate supraviețui până în februarie 2024”, a recunoscut senatorul Chris Murphy.
Lipsa de progrese semnificative pe câmpul de luptă, împreună cu costurile tot mai mari pentru Ucaina și pentru susținătorii săi occidentali, a stimulat tot mai mult concluziile că războiul se îndreaptă spre – sau se află deja într-un impas.
„Occidentul nu poate furniza ceea ce are nevoie Ucraina. Aceasta nu este o formulă pentru un impas; este o formulă pentru o eventuală prăbușire sau capitulare a Ucrainei”, a declarat George Beebe, expert militar și director al departamentului Grand Strategy la QI.
O viziune susținută și de fostul locotenent-colonel al armatei americane Daniel Davis, Senior Fellow la Defense Priorities: “În ciuda armelor trimise de Occident în Ucraina – tancurile Ambrams și Leopard, rachetele Patriot – nu s-a schimbat absolut nimic, cu excepția numărului de victime”.
Lipsa continuă a unei producții suficiente de muniție din Occident înseamnă că trupele ucrainene se vor confrunta cu o penurie tot mai mare pe front.Zeci de mii de obuze de 155 mm, destinate inițial Ucrainei, au ajuns până la urmă în Israel în săptămânile care au urmat atacului Hamas.
„Anul viitor și, probabil, în această iarnă, nu cred că este nerezonabil să ne așteptăm ca armata ucraineană, la un moment dat, să cedeze efectiv”, a avertizat Davis.
Și trupele rusești au inițiativa pe câmpul de luptă: au lansat noi atacuri de la începutul lunii octombrie pentru a înconjura orașul Avdiivka, puternic fortificat, ca un pas cheie pe calea consolidării controlului asupra regiunii estice Donețk. Aceste operațiuni sunt un preludiu la o campanie ofensivă mai amplă.
În absența unor rampe de ieșire diplomatice, avantajele crescânde ale Rusiei ar putea ajunge în cele din urmă la o masă critică și s-ar putea traduce prin capacitatea de a impune un fapt împlinit Kievului și partenerilor săi occidentali.
Turcia exportă în Rusia tot mai multe bunuri legate de domeniul militar, ceea ce duce la tensiuni dintre Ankara și partenerii săi din NATO.
Washingtonul caută să țină în frâu acest comerț: Brian Nelson, subsecretarul Trezoreriei SUA pentru informații financiare, va vizita săptămâna aceasta Istanbulul și Ankara, unde urmează să discute despre „eforturile de prevenire, întrerupere și investigare ale activităților care susțin Rusia în războiul împotriva Ucrainei”.
Va fi a doua călătorie a lui Nelson în Turcia în acest an și are loc pe fondul unor indicii că unele piese și sisteme cu dublă utilizare sunt transportate direct în Rusia, chiar și atunci când au fost etichetate ca fiind destinate unei alte țări.
Planurile de a întrerupe acest comerț fantomă cu Rusia au fost complicate, deoarece articolele au atât aplicații comerciale, cât și militare.
Turcia a raportat până în septembrie exporturi de 158 de milioane de dolari din 45 de bunuri pe care SUA le cataloghează ca fiind „de înaltă prioritate” către Rusia și cinci țări ex-sovietice suspectate că acționează ca intermediari pentru Moscova.
Acest nivel a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2022, când a început războiul din Ucraina.
Potrivit Financial Times, cele 45 de categorii de bunuri, care includ microcipuri, echipamente de comunicații și lunete pentru arme, fac obiectul controalelor la export ale SUA, UE, Japoniei și Regatului Unit, menite să le împiedice să intre în Rusia. Însă aceste controale pot fi eludate de către companii care folosesc structuri de intermediere pentru a masca destinațiile finale.
Importurile Turciei de bunuri de “înaltă prioritate” din țările G7 au crescut cu peste 60% în 2023, în comparație cu aceleași perioade între 2015 și 2021, ajungând la aproape 500 de milioane de dolari.
“Comerțul prosperă prin exploatarea lacunelor de reglementare dintre controalele la export din SUA și aplicarea legislației UE”, a declarat Emily Kilcrease, director al Energy, Economics and Security Program la think-tank-ul Center for a New American Security.
Datele oficiale din Turcia au arătat o creștere a declarațiilor de exporturi de bunuri de înaltă prioritate către fostele națiuni sovietice Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan, dar agențiile de statistică ale acestor țări nu au înregistrat o creștere corespunzătoare a importurilor.
Aceste discrepanțe mari sugerează că articolele raportate de Turcia ca fiind destinate intermediarilor au fost în schimb transportate direct în Rusia.
Turcia a păstrat legături diplomatice și comerciale puternice cu Rusia, angajându-se totodată să nu ajute Kremlinul să eludeze controalele occidentale la export.
Tensiunile comerciale vin într-un moment sensibil pentru relațiile președintelui Erdogan cu Occidentul. Ankara încearcă să achiziționeze avioane de luptă americane F-16 în valoare de miliarde de dolari, în timp ce SUA și Uniunea Europeană fac presiuni asupra Turciei pentru a aproba aderarea Suediei la NATO.
Compensarea emisiilor de dioxid de carbon părea odată pregătită pentru o creștere de neoprit. Analiștii estimau că aceste credite, care pretind că șterg o tonă de emisii, vor valora sute de miliarde de dolari în următorii ani.
Cu toate acestea, achizițiile efectuate de bănci, companii aeriene, industriale și alte întreprinderi au scăzut pentru prima dată anul trecut, potrivit analizei Bloomberg Green asupra datelor din trei registre publice care acoperă peste 260.000 de tranzacții din 2010 încoace.
Traiectoria schimbătoare a pieței carbonului a dus la preocupări tot mai mari cu privire la eficacitatea acesteia. În plus, cumpărătorii corporativi au crescut achizițiile de compensații provenite dintr-o sursă deosebit de controversată – proiecte eoliene, hidro și solare.
Majoritatea experților au renunțat la aceste credite de energie regenerabilă, deoarece au probleme serioase de integritate.Asta înseamnă că orice finanțare suplimentară din vânzarea de compensații de carbon nu va mișca indicatorul emisiilor.
Unii dintre cei mai mari cumpărători corporativi au început să se distanțeze de astfel de compensări. Compania aeriană britanică EasyJet a declarat că va înceta să mai utilizeze majoritatea creditelor de carbon pentru a-și atinge obiectivul de a elimina emisiile până la jumătatea secolului.
JetBlue Airways a renunțat la majoritatea compensațiilor pentru propriile emisii interne. Mișcare similară și pentru grupul chinez Lenovo.Cu alte cuvinte, au decis că unele compensații nu sunt suficient de bune pentru a-și îndeplini propriile obiective climatice.
Mișcările contradictorii arată modul în care piața de compensare a emisiilor de carbon a devenit o bătaie de cap pentru companiile care au crezut în premisa seducătoare că pot continua să emită carbon atâta timp cât cumpără în schimb aceste credite ieftine.
Problema este că cea mai mare parte a compensațiilor disponibile în prezent nu elimină dioxidul de carbon din atmosferă, ci doar pretind că evită să emită mai mult CO2. Acest lucru subminează ideea fundamentală din spatele compensării.
„Ceea ce am văzut în ultimul an pe piețele de carbon este o erodare a încrederii din partea corporațiilor”, a declarat Eron Bloomgarden, fondatorul Emergent, o organizație non-profit care facilitează comerțul cu compensații.
Unii analiști preconizează că achizițiile determinate în principal de branding – cum ar fi companiile care utilizează compensații pentru a eticheta anumite produse ca fiind „neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon” sau „net zero” – vor dispărea complet până la jumătatea secolului.
Când liderii aleg violența, oamenii de rând sunt cei care pierd. În cazul de față, palestinienii și israelienii, taberele implicate direct, dar nu neapărat și voit, într-un conflict sângeros. Iar în final, după ce se va trage linie, se vor număra victimele, în timp ce politicienii își vor freca mâinile mulțumiți (unii, mai mult, alții, mai puțin) că totul a ieșit cum trebuie.
În chestiunea Israel – Palestina este nevoie de un curaj politic substanțial și o voință internațională unanimă pentru a îndrepta greșelile trecutului și, deopotrivă, pe cele ale prezentului.
Rapoartele întocmite de diverse agenții de informații indică faptul că o încetare a focului umanitară, pe termen scurt, este ceea ce-și doresc cu toții. După săptămâni de luptă, e clar că acțiunea militară nu reprezintă soluția, ci problema.
În chestiunea palestiniano-israeliană este necesară o nouă cale, una care să învingă retorica occidentală și sprijinul orb pentru un actor. Sau celălalt, în funcție de interesele personale și/sau de moment.
Mai multe țări, și vorbim aici de „grei” ca SUA, Rusia și China, și-au reînnoit apelurile pentru o soluție politică serioasă, care să aducă pacea în regiune. Ce înseamnă asta? Două state vecine, Israel și Palestina, delimitate de o graniță clară, acceptate în organizațiile internaționale și supuse regulilor ONU.
De fapt, asta a stipulat și rezoluția ONU – crearea statului Palestina, dar de ce nu s-a putut până acum și cine s-a opus/ a împiedicat, rămâne un mister al cărui răspuns e bine ferecat prin cotloanele Casei Albe.
Vecini ca Iordania, prin Regele Abdullah al II-lea, au prezentat argumente notabile în acest sens, cum au făcut-o și alții, evidențiind care este, în mod real, temperatura politică pe glob – calea spre pace, asta vrem toți.
Așadar, cel puțin la nivel declarativ, observăm un sprijin puternic pentru o soluție (politică, măcar atât!) la acest măcel în derulare.
Dar, e nevoie de mai mult, de acțiuni puternice și verificabile.
Chiar dacă soluția este exclusiv pentru palestinieni și israelieni și numai ei trebuie să decidă asupra problemelor care-i privesc, pacea trebuie să se încheie prin recunoașterea unui stat Palestina convenabil ambelor tabere, susținut de principiile de bază ale Organizației Națiunilor Unite și de dreptul internațional.
Doar un curaj politic substanțial poate îndrepta greșelile
Retorica deșănțată, fără nicio bază, gestionarea conflictelor prin politica pumnului în gură și ocolirea intereselor palestiniene prin niște „acorduri Abraham” care nu au fost vreodată soluții nu pot aduce pacea în Orientul Mijlociu.
Terminologia precum „ciclurile de violență” și „escaladarea” sunt utile pentru a înțelege modul în care violența alimentează conflictul. În acest context, de fiecare dată când se repetă un astfel de ciclu de violență statistica arată că decesele palestinienilor sunt, din punct de vedere istoric, mult mai mari decât cele înregistrate de israelieni.
Cum așa? Simplu – politicile Tel Avivului, precum „Doctrina Dayiha” (dezvoltată în 2006, în timpul Războiului Israel-Hezbollah), pledează pentru o disproporționalitate maximă în operațiunile militare, urmărind o descurajare rapidă și durabilă. Efectul este acela al daunelor civile substanțiale.
Scara și frecvența crescândă a violenței este o tendință îngrijorătoare. Banca Mondială a estimat că aproximativ 500 de milioane de dolari au fost cheltuite pentru reconstruirea Gaza după războiul din 2001 (Israel vs. Hamas). Acum, rapoartele arată că va fi nevoie de și mai mulți bani, căci multe zone din Fâșie sunt de nelocuit.
Doar un curaj politic substanțial poate îndrepta greșelile trecutului și pe cele ale prezentului în acest conflict.
Vorbim despre decizii dificile, inclusiv presiuni publice intense asupra tuturor părților implicate pentru a se așeza, în cele din urmă, la masa discuțiilor și a aborda, deschis, de față cu reprezentanții comunității internaționale, nemulțumirile.
Rolul pe care ar trebui să îl joace energia nucleară în crearea unui viitor mai durabil a provocat de mult timp sentimente puternice – atât în rândul susținătorilor, cât și al criticilor.
Fără îndoială, va fi un subiect fierbinte la summitul COP28 din Dubai, care începe săptămâna aceasta. Există informații conform cărora va exista un efort concertat pentru a susține o creștere mare a capacității nucleare de acum până în 2050.
De un interes deosebit pentru observatori va fi un eveniment ministerial numit „Atoms4NetZero”, care va avea loc la 5 decembrie. Organizat în colaborare de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și de președinția COP28, evenimentul va „anunța Declarația AIEA privind energia nucleară”, potrivit site-ului web al COP28.
Atoms4NetZero a fost menționată de Asociația Mondială Nucleară în septembrie, când a anunțat lansarea unei inițiative numite „Net Zero Nuclear”, cu scopul de a tripla capacității nucleare a planetei până la mijlocul secolului.
Într-o declarație emisă odată cu acest anunț, Rafael Mariano Grossi, directorul general al AIEA, a subliniat importanța viitorului summit privind clima.
„Pe baza eforturilor depuse în timpul COP 26 și COP 27, energia nucleară va ocupa un loc și mai important la COP28”, a declarat el.
De asemenea, AIEA va avea propriul pavilion „Atoms4Climate” la COP28, unde spune că va „prezenta modul în care tehnologia și știința nucleară abordează dubla provocare a atenuării și adaptării la schimbările climatice”.
Într-un semn al cât de tensionată poate fi dezbaterea în jurul acestui subiect, luna aceasta, liderul Uniunii Creștin-Democrate de centru-dreapta din Germania a deplâns faptul că țara sa se va îndepărta de energia nucleară după închiderea ultimelor sale trei centrale în aprilie 2023.
„Guvernul german a luat o decizie care, din punctul nostru de vedere, a fost absolut greșită, o greșeală strategică de a ieși din energia nucleară”, a declarat Friedrich Merz pentru CNBC.
În timp ce Germania – cea mai mare economie europeană – a renunțat la energia nucleară, spre bucuria activiștilor Greenpeace, alte țări caută să își extindă capacitatea.
Printre acestea se numără Marea Britanie, care intenționează să livreze până la 24 de gigawați până în 2050, și Suedia, care dorește să construiască noi reactoare.
Franța, un jucător important în domeniul energiei nucleare, plănuiește, de asemenea, să își mărească numărul de reactoare.
Piețele energetice sunt încă afectate de șocurile provocate de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, iar discuțiile despre energia nucleară nu vor dispărea prea curând.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, sectorul nuclear cu o capacitate de aproximativ 413 gigawați, care funcționează în 32 de țări, contribuie la obiectivele climatice, prin evitarea a 1,5 gigatone de emisii globale și a 180 de miliarde de metri cubi de cerere globală de gaze pe an.
În octombrie, o serie de lideri globali s-au reunit la Beijing pentru a marca cea de-a zecea aniversare a Inițiativei chineze Belt and Road (BRI).
După ce a investit deja aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, China intenționează să lege peste 150 de țări prin noi drumuri, căi ferate, porturi maritime, sisteme energetice și inovații tehnologice și cibernetice, încurajând comerțul și conectivitatea și apropiind două treimi din populația lumii de piețele și influența politică a Beijingului.
Dar BRI este, printre altele, un proiect de urbanizare de anvergură, care ar putea defini viitorul multor orașe din întreaga lume – mai ales dacă alte mari puteri nu îl contestă.
Momentul unipolar al SUA, care a luat formă în urma Războiului Rece, a fost susținut de crearea unei forme urbane distincte: orașul global. Metropole precum Londra, New York, Seul, Sydney și Tokyo au fost, de-a lungul deceniilor, remodelate de expansiunea pieței libere.
Cu toate acestea, China începe acum să genereze propriile forme distincte de infrastructură și urbane: în timpul erei sale de deschidere economică, de experimentare și de creștere explozivă care a început în 1979, a transformat localitățile din interiorul granițelor sale, extinzându-le prin construirea de zgârie-nori și urbanizarea zonelor rurale, conectându-le în același timp la economiile regionale și îndepărtate.
Strategia pe termen lung a Chinei pentru BRI a avut întotdeauna în vedere data simbolică de 2049 – centenarul victoriei Partidului Comunist Chinez în Războiul Civil de la mijlocul secolului XX.
În cazul în care BRI va avea succes, viziunea este aceea a unei lumi transformate, o reîncarnare în secolul XXI a străvechilor Drumuri ale Mătăsii, rețelele comerciale și centrele urbane care au unit popoarele din Afro-Eurasia timp de peste o mie de ani înainte de apariția Occidentului.
Beijingul a investit în proiecte de construcție de autostrăzi care leagă orașele din Asia Centrală. Căile ferate de mare viteză integrează orașele chineze cu terminale europene.
„Drumul maritim al mătăsii” înseamnă reducerea dominației tradiționale a orașelor port din nordul Europei, cum ar fi Rotterdam, Hamburg și Anvers.
Dacă țările occidentale doresc atât să își păstreze influența economică și geopolitică, cât și să protejeze cultura cosmopolită care a fost un element de bază al spațiilor urbane timp de zeci de ani, trebuie să se gândească mai serios la modul în care să corespundă BRI.
Factorii de decizie politică din SUA și UE au început să dezvolte inițiative de infrastructură menite să concureze din punct de vedere geopolitic cu BRI, dar aceste planuri au nevoie de un sprijin mai mare.
Și liderii din aceste democrații din ce în ce mai fracturate și dezorganizate nu au capacitatea Chinei de a mobiliza rapid resurse uriașe și de a planifica pe o jumătate de secol, notează Foreign Affairs. La urma urmei, BRI nu este un simplu proiect de infrastructură: poartă deja influența chineză în întreaga lume și pune bazele unei ordini internaționale alternative conduse de China.
Acest armistițiu nu este un moment de sărbătoare. Netanyahu vrea să obțină „victoria absolută”. Este profund îngrijorător, nu numai pentru soarta locuitorilor din Gaza, ci și pentru că războiul se extinde deja în restul regiunii.
În ultimele cinci săptămâni, forțele armate ale Israelului au fost implicate în confruntări zilnice cu Hezbollah de-a lungul graniței israeliano-libaneze și au lansat mai multe raiduri aeriene asupra milițiilor din Siria. Între timp, Ansar Allah, mișcarea Houthi care controlează cea mai mare parte a Yemenului, a lansat mai multe rachete cu rază lungă de acțiune spre ținte israeliene.
Grupurile au un lucru în comun: toate sunt susținute de Iran, notează UnHerd. Într-adevăr, nu este o exagerare să spunem că Israelul este implicat efectiv într-un război prin procură cu Iranul; sau că, în calitate de aliat crucial al Israelului în regiune, și Statele Unite sunt prinse în acest război prin procură.
De la 7 octombrie, SUA și-au consolidat serios prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând două grupuri de atac cu portavioane, un submarin cu propulsie nucleară și peste 3.000 de soldați – ceea ce a dus numărul total al trupelor americane din regiune la aproximativ 60.000.
Rezultatul este că, în ultima lună, atacurile asupra trupelor americane din regiune s-au intensificat dramatic, cu aproape 60 de lovituri asupra bazelor din Siria și Irak, unde SUA au 900 și, respectiv, 2.500 de soldați. Ca răspuns, America a efectuat mai multe lovituri aeriene asupra milițiilor susținute de Iran în Siria.
Până în prezent, fiecare parte în acest conflict și-a calibrat acțiunile pentru a-și maximiza impactul politic, gestionând în același timp riscul de escaladare. Pare că nimeni nu vrea un război regional în toată regula: Israelul nu-și poate permite să deschidă noi fronturi, în timp ce Iranul nu are niciun interes să răstoarne complet noul status quo regional de după 7 octombrie, al cărui principal beneficiar este.
Deocamdată, țările arabe par să urmeze o abordare similară: vorbesc dur cu Israelul, dar nu iau prea multe măsuri concrete, cum ar fi, de exemplu, un embargo petrolier în stilul anilor ’70.
Însă nu toate facțiunile din „axa de rezistență” a Iranului, precum Houthi din Yemen, par să fie de acord cu această strategie de ne-escaladare.
Potrivit CNN, diplomații americani din țările arabe au avertizat administrația Biden că sprijinul său ferm pentru Israel „ne face să pierdem publicul arab pentru o generație”. De asemenea, Washington Post a relatat recent, pe baza declarațiilor unor lideri și analiști arabi, că sprijinul Americii pentru acțiunile Israelului „riscă să-i aducă daune de durată în regiune și nu numai”.
Este un eșec masiv pentru o administrație care, înainte de 7 octombrie, se lăuda cu succesul strategiei sale de apropiere arabo-israeliană ca modalitate de reafirmare a influenței SUA în regiune în detrimentul Iranului și al Chinei.
De la atacul Hamas, Vladimir Putin s-a aliniat cu lumea arabă și cu Sudul global, condamnând cu fermitate acțiunile Israelului în Gaza, cerând o încetare a focului și o soluție cu două state și acuzând fără echivoc „actualele elite conducătoare din Statele Unite și sateliții lor” de a fi responsabile pentru haosul din Orientul Mijlociu.
Între timp, China a văzut o oportunitate de a se prezenta drept pacificator al regiunii. Nu este o coincidență faptul că primul summit internațional serios pentru pace în Orientul Mijlociu, la care au participat delegați din toate marile națiuni arabe și din cele cu majoritate musulmană, tocmai a avut loc la Beijing, și nu la Washington (sau la Bruxelles, dacă tot veni vorba). Întâlnirea a fost un semn clar al modului în care China umple vidul de putere lăsat în regiune de SUA.
Având în vedere că influența sa este din ce în ce mai redusă, nu este de mirare că administrația Biden este îngrijorată de posibilitatea de a fi antrenată într-un conflict regional mai amplu.
Poziția SUA este din ce în ce mai încurcată. Poate că nu ar trebui să fim surprinși de o Americă antrenată într-un conflict global: angajându-se să sprijine necondiționat Israelul, Biden și-a legat în mod inevitabil soarta de cea a lui Netanyahu.
În timp ce bugetul României este falimentar, iar măsurile de austeritate au lovit social-economic întreaga țară, Parlamentul se pregătește să voteze un acord prin care suntem obligați să contribuim la finanțarea deficitului bugetar al Ucrainei. Deși se invocă Regulamentul (UE) 2022/2463, trebuie subliniat că acest act normativ prevede doar posibilitatea de finanțare a Ucrainei, fiind un act voluntar al fiecărui stat.
Parlamentul se află în fața unei ocazii unice de a anula un act de trădare a intereselor României, prin utilizarea bugetului național în scopul finanțării bugetului Ucrainei, un stat din afara Uniunii Europene. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență, care prevede alocarea a 60 de milioane de euro din bugetul României pentru a subvenționa dobânzile unor împrumuturi pe 35 de ani acordate Ucrainei, a ajuns pe masa senatorilor. Sursa proiectului de act normativ este Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 20922, de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 asistență macrofinanciară.
”În contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, statele membre au demonstrat o unitate fără precedent în condamnarea acțiunilor Rusiei și în acordarea de sprijin Ucrainei. În aceste condiții, de la declanșarea conflictului armat și până în mai 2023, Uniunea Europeană, reprezentată de statele membre și instituțiile financiare europene, au oferit un sprijin amplu Ucrainei, în valoare de 70 miliarde de euro. Deși bugetul UE are un caracter multianual menit să asigure stabilitate și predictibilitate, ca urmare a multiplelor provocări neașteptate, fără precedent și de o mare amplitudine financiară, bugetul și-a atins limitările în ceea ce privește capacitatea financiară de a răspunde evenimentelor majore. Acest fapt a determinat Comisia Europeană să caute soluții noi care să răspundă acestor provocări și, totodată, să mențină acordarea sprijinului financiar către Ucraina”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Dobânzi plătite dintr-un buget falimentar
Paradoxul acordului cu Comisia Europeană este că, în timp ce se împrumută cu dobânzi enorme de pe piețele financiare, statul român se angajează să achite din propriul buget falimentar dobânzile împrumuturilor făcute de Ucraina. Pentru cele 18 miliarde de euro date Ucrainei, pentru acoperirea, pe anul 2023, a deficitului de finanțare al bugetului de stat, Uniunea Europeană a oferit un sprijin suplimentar, din partea statelor membre, prin acoperirea costurilor privind rata dobânzii. Subvenția pentru dobândă va fi suportată de statele membre, prin contribuții voluntare suplimentare.
Astfel, conform estimărilor Comisiei Europene, contribuția României pentru perioada 2024-2027 este de circa 49,30 milioane de euro, deși în fișa financiară din nota de fundamentare a proiectului de lege sunt trecute 60 milioane de euro.
”Ținând cont de cadrul legal de reglementare în domeniul finanțelor publice, care dispune că nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acest buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială, actul normativ reprezintă cadrul legal pentru angajarea și plata din bugetul de stat pe anul 2024 a sumelor necesare acordării de sprijin Ucrainei”, se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Dobânzi, plătite pe 35 de ani
Regulamentul (UE) 2022/2463 prevede că, pentru a asigura acoperirea costurilor cu dobânzile pe toată durata împrumuturilor, după încheierea anului 2027, contribuțiile statelor membre ar trebui să fie reînnoite și să continue sub formă de venituri alocate externe, cu excepția cazului în care vor fi acoperite prin alte mijloace în viitoarele cadre financiare multianuale. Prin urmare, ar putea fi posibilă extinderea contribuțiilor din partea statelor membre după 2027. Durata maximă a împrumuturilor acordate Ucrainei este de 35 de ani, iar Regulamentul european mai stipulează că Ucraina poate solicita subvenția pentru rata dobânzii și acoperirea costurilor administrative de către Uniune în fiecare an.
Biroul permanent al Senatului a decis luni, 27 noiembrie 2023, ca plenul să discute miercuri solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale în cazul fostului premier Florin Cîţu.
În prezent senator, Cîțu este acuzat de abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor anti-COVID.
Comisia juridică are termen tot până miercuri, 29 noiembrie, la ora 10:00, în vederea formulării unui punct de vedere ce va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă solicitarea.
Declarația lui Cîțu după ce și-a văzut dosarul
Fostul premier a fost luni, însoțit de doi avocaţi, la Comisia juridică, pentru a-şi studia dosarul.
Fiind senator al României, Cîțu dispune de acest drept.
La iesirea din sală, fostul prim-ministru a precizat că încă analizează acuzațiile care i se aduc.
„Dacă vorbim despre orice alt subiect e perfect. În acest moment încă studiez dosarul. Pot să vă spun că mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru în conformitate cu legislația din România” – Florin Cîțu
Nu este singurul vizat
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, joia trecută, 23 noiembrie, că a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziţia de vaccin anti-COVID.
În altă ordine de idei, Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) atrage atenția Guvernului României în legătură cu necesitatea de a gestiona situația din piața asigurărilor RCA.
Calculele arată că România pierde o sumă de 3 ori mai mare decât „gaura” făcută de achiziția de vaccinuri inutile din cauza ultimelor două falimente de pe această piață.
1. „Sunt trei partide care au mai multe procente decât USR, dar toată țara se uită cum se izmeneste pacostea globalistă de pe locul patru. Parțial eclozații folosesc tactica <<Sobieski și românii>> augmentată cu luminițele telefoanelor și cu like-uri. Când Clotilde postează, pe centurile de socializare, câte o conopidă care aspiră să planeze ca un zmeu, apar 5000 de like-uri și 1000 de distribuiri după trei minute. Așa ceva e imposibil și dacă te cheamă Messi, care e vedetă pe plan mondial, nu doar la Paris, unde n-a auzit nimeni de Clotilde. Sau e posibil, dacă butonul de like-uri se află la cine trebuie.” Așa am scris în „Național” în data de 05.09.2021. Luni dimineață, Clotilde a povestit că „a profitat de vremea frumoasă (e superbă, nu frumoasă, n.m.) și am lucrat accelerat” ca să asfalteze câteva străzi, dar „PSD ȘI PNL sabotează sectorul 1.” Vrăjeala cu useriștii destoinici și sabotați ținea în urmă cu doi-trei ani. Dar alta-i problema. Mașina de like-uri a USR nu mai are combustibil. Clotilde a luat 178 de like-uri într-o oră. Alooo, fiul lui Soros, scoate și tu niște grăunțe, că nu-i frumos să lași postacii în foame înainte de Crăciun! Mă rog, înainte de Sărbătorile de iarnă, cum zic trotinetarii.
2. Domnule Drulă, vă mai mirați și săptămâna asta că Puterea face dosare Opoziției? Nu e corect, de acord. Era corect când Opoziția făcea dosare Puterii, nu-i așa? Era corect când un contabil ucenic dădea la temelia sistemului de Sănătate și apoi devenea actor principal într-un film documentar. Și e foarte corect să cumperi din bani publici 55 sau 60 de milioane de vaccinuri în plus și pe urmă să ne și cerți. Vaccinurile alea să le facă ăia care le-au adus, ca să le crească imunitatea și impunitatea.
3. Dinamo-FCSB (adică Steaua) de duminică a fost cel mai slab derby din ultimii 70 și ceva de ani. Și ce dacă? Noi ne-am calificat la EURO 2024, unde va fi toată lumea. Acestea preliminarii au fost un fel de școală fără note, pe care vor s-o bage tefeloazele progresiste. Coronița a devenit un mop.
4. Pe vremea Chinei imperiale, când ridicau un grup statuar dedicat eroilor, asiaticii îi sculptau și pe trădători. Dar îi puneau separat, în dreapta sau în stânga vitejilor. Dacă am face și noi la fel, am avea mai multe statui cu trădători decât cruci în cimitire.
Un adolescent în vârstă de 14 ani a fost protagonistul unui episod desprins parcă din filmele de acțiune. Totul după ce, fără să aibă permis, a urcat la volan și, când poliția a vrut să-l oprească, și-a văzut de drum, cu oamenii legii pe urmele sale.
Minorul în vârstă de 14 ani, din comuna Deveselu, județul Olt, conducea un autoturism pe o stradă din localitate. Puștiul a fost oprit în cele din urmă de poliţişti, după o urmărire pe mai multe străzi din comună – au informat, luni, 27 noiembrie, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Olt.
Incidentul a avut sâmbătă, 25 noiembrie, în jurul orei 17:40, în timp ce, potrivit IPJ, polițiștii din Deveselu desfășurau activități de supraveghere și control al traficului rutier. La un moment dat, au făcut un semnal de oprire unui autoturism ce circula pe strada Sergent Aldea, din Deveselu.
Puștiul ar fi șterpelit mașina de la domiciliul părinților
„Întrucât conducătorul auto nu a oprit la semnalul regulamentar al polițistului, s-a procedat la urmărirea acestuia pe mai multe străzi din localitate, până pe strada Iancu Jianu, unde autoturismul a fost oprit, iar la volanul acestuia a fost identificat un minor, în vârstă de 14 ani, din comuna Deveselu.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că minorul ar fi sustras autoturismul de la domiciliul părinților, acesta neavând permis de conducere”, se precizează în comunicatul IPJ Olt făcut public în 27 noiembrie.
Mai mult, adolescentul a fost pus să sufle în etilotest, rezultatul nefiind unul negativ – reiese din informațiile oficiale. „De asemenea, minorul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat”, conform comunicatului IPJ Olt.
În cazul de față, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și furt în scop de folosință.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) atrage atenția Guvernului României în legătură cu necesitatea de a gestiona situația din piața asigurărilor RCA. Calculele arată că România pierde o sumă de 3 ori mai mare decât „gaura” făcută de achiziția de vaccinuri inutile din cauza ultimelor două falimente de pe această piață.
COTAR salută cercetările întreprinse de către Direcția Națională Anticorupție în legătură cu achizițiile supradimensionate de vaccinuri din perioada pandemiei, în urma cărora statul român ar fi fost prejudiciat cu peste 1 miliard de euro, dar, în același timp, nu înțelegem de ce DNA refuză încă a investiga și a-i trage la răspundere pe artizanii tunurilor financiare din piața de asigurări RCA din România.
DNA ar trebui să investigheze și să comunice public la ce rezultat a ajuns ancheta în cazul falimentelor City Insurance și Euroins. Conform lichidatorului judiciar al celor două companii de asigurări, expunerea totală solicitată de către creditorii firmei City Insurance este de 9 miliarde de lei, iar în cazul Euroins, aceasta este estimată la 5 miliarde de lei. Nu înțelegem de ce ancheta în cazul pierderii a 3 miliarde de euro din bani publici nu a fost făcută până acum de DNA.
În acest context s-au produs și alte consecințe care îi afectează grav pe români: de peste 2 ani, prețul RCA a crescut cu peste 200%, sub pretextul acoperirii prejudiciilor cauzate de artizanii tunurilor financiare din piața de asigurări, iar absolut nicio persoană implicată în această fraudă uriașă nu a fost investigată de instituțiile statului roman.
Nimeni din ASF, dar nici de la companiile City Insurance sau Euroins nu a fost invitat măcar la declarații de către procurori. În același context, deși conducerii ASF i-a expirat mandatul de 2 săptămâni, nu se anunță nicio schimbare. Este greu de înțeles cum funcționează totuși instituțiile din România, care ar trebui să ne protejeze, și cum ratează de fiecare dată aceste sarcini, în pofida faptului că sunt informate din timp despre premeditarea unor tunuri financiare suportate în final de cetățenii acestei țări.
COTAR anunță din nou, public, atât DNA cât și Parlamentul României, că în anul 2024 se pregătesc alte nenorociri în piața de asigurări RCA din România: Prima este că prețul RCA va crește cu minimum 25-30% în cursul anului viitor, ajungând la un nivel insuportabil pentru șoferii români. A doua este că mai multe companii de asigurări care astăzi vând RCA în România, din afara țării, în baza pașaportului de servicii, vor avea mari dificultăți cu plata despăgubirilor pentru cetățenii români în cursul anului 2024.
A treia informație este că o altă companie de asigurări aflata în clasamentul RCA își pregătește „exit-ul” din România, anul următor, pentru a nu putea fi trasă la răspundere de către autoritățile române pentru neplata despăgubirilor. Compania de asigurări face parte dintr-un grup multinațional și a acumulat o cotă uriașă în piața RCA.
COTAR a atras în mod repetat atenția ASF, Parlamentului României și Consiliului Concurenței despre iminenta premeditare a falimentelor, încă din anul 2014 , cu mulți ani înainte ca Asta, Carpatica și City Insurance să își transfere banii în insulele Cayman și Barbados, respectiv, înainte cu 4 ani ca Euroins să își înstrăineze activele din România către o companie din același grup Eurohold.
Observam cum infractorii operează fără probleme în România, în timp ce nicio instituție a statului nu-i oprește. Banii care reprezintă prejudiciul adus statului român sunt bani pe care Guvernul îi aruncă efectiv, prin lipsa unor măsuri ferme pentru stoparea acestor fraude.
„Premierul României, domnul Marcel Ciolacu, a declarat, recent, că toate mandatele expiră pe 15 noiembrie. Îi dăm două vești proaste: Suntem în data de 27 noiembrie și Consiliul ASF este încă în funcție, în continuare, iar a doua veste proasta este ca Euroins s-a întors să vândă asigurări în România. România este în prezent un veritabil sat fără câini, iar toți cetățenii romani simt asta pe pielea lor. Sute de mii de români, împreună cu familie lor, care anul viitor vor merge la vot, așteaptă de mai mulți ani să își recupereze sumele datorate de societățile de asigurări”, a precizat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.
Nu doar zone din România s-au confruntat, recent, cu furia naturii – cu ninsori, viscol și drumuri închise de vremea rea și mașini rămase blocate din cauza intemperiilor. O furtună de proporții s-a abătut asupra sudului Rusiei şi peninsulei Crimeea, cauzând întreruperi majore ale alimentării cu energie electrică, dar și alte pagube.
Aproape o jumătate de milion de oameni au rămas fără energie electrică după ce o furtună din zona Mării Negre a inundat drumuri, a rupt copaci și a doborât liniile electrice în Crimeea, a anunțat agenția de știri de stat rusă Tass, potrivit AP.
A powerful storm hit #Sochi. It washed out the railway and flooded the first floors of high-rise buildings. pic.twitter.com/mU78TnAS7y
Rafale violente ale vântului și valuri uriaşe au acoperit autostrăzile. Totul, după ce o furtună s-a abătut asupra sudului Rusiei şi peninsulei Crimeea, provocând întreruperi majore ale alimentării cu energie electrică, au anunţat luni, 27 noiembrie, autorităţile locale din această ţară, citate de AFP.
sursa foto: captură video X (Twitter)
Potrivit serviciilor de salvare şi intervenţie, intemperiile, denumite „furtuna secolului” şi „mega-furtună” de mass-media rusească, au început să facă ravagii duminică.
A very powerful storm in the Black Sea sank buildings in Russian-occupied Crimea, stranded a ship in Russian Krasnodar region and left hundreds of thousands of people without electricity.
În regiunea Krasnodar, în care se află Soci şi Anapa, staţiuni balneare populare în rândul rușilor, sute de copaci şi numeroase construcţii metalice amenajate pe plaje au fost smulse de vânt în noaptea de duminică spre luni, rănind mai multe persoane, a anunţat agenţia locală a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă din Rusia.
Rafale de 144 km/h
Furtuna a lovit și sudul Rusiei, valurile Mării Negre inundând stațiunea Soci. Furtuna a smuls acoperișul unei clădiri de 5 etaje din Anapa și a avariat case și școli din Kuban, conform AP.
Și tot furia naturii, furtuna „secolului” cum a ajuns să fie denumită, a făcut ca mai multe regiuni din Crimeea să declare stare de urgență, după ce a devenit cea mai puternică înregistrată în ultimii 16 ani, cu viteze ale vântului atingând 144 km/h, potrivit declarațiilor făcute de Tatyana Lyubetskaya, un oficial instalat de Rusia la departamentul de monitorizare a mediului din Crimeea.
Bad weather ☁️⚡⛈️🌧️
📽️ ‘Storm of the Century’: Turbulent Weather Sweeps Across Southern Russia
▪️ In Crimea, almost 500 thousand people were left without electricity due to bad weather. In some areas, not only the light is off, but also the sewage system and central heating;… pic.twitter.com/klirYc04bD
În Crimeea, apa din Marea Neagră a acoperit autostrăzi, televiziunea rusă difuzând imagini cu valuri care se spărgeau lovindu-se de automobile care încercau să circule pe drumuri acoperite de apă.
In Crimea, the highway leading to the entrance to Evpatoria was flooded – the sea overflowed its banks.
Hurricane winds of 40 m/s are already being recorded on the western coast of Crimea, but this is only the beginning of the “storm of the century.” Waves of 8-10 meters are pic.twitter.com/NSt8VFagPZ
A dat Bunul Dumnezeu și trupa lui Edi Iordănescu a izbutit să se califice la Turneul final al Campionatului European, competiție ce se va disputa la anul pe teritoriul foștilor teutoni, în perioada 14 iunie-14 iulie. Traseul întâlnirilor a fost lung, uneori dificil, dar încheiat cu succes. Fotbaliștii „tricolori” au reușit să termine ca lideri în Grupa I (lucru nesperat după primele meciuri), dar să nu uităm că isprava s-a produs în compania unor reprezentative cam de mâna a treia, singura „sperietoare” fiind echipa Elveției. Din păcate pentru cei din Țara Cantoanelor, evoluția lor nu a avut rezultatul scontat, așa că au terminat doar pe locul secund, iar „naționala” noastră, neînvinsă în vreun meci, s-a așezat comod pe fotoliul cel mai înalt, de unde privește cu speranțe spre Germania.
Așadar, marți seară, bucurie mare după ce, în ultima partidă a campaniei de calificare, România a întrecut Elveția cu 1-0, în urma unui joc destul de bine regizat de juniorul lui Tata Puiu. Cele două izbânzi (victoria în meci și calificarea) au stârnit jucătorii, staff-ul, chibiții și pe cei 50.000 de spectatori să pornească o adevărată fiesta, etalată cu artificii, tiribombe, veselie, hore, îmbrățișări, lacrimi de fericire, șampanii și tot atâtea manifestări ce se obișnuiesc la celebrarea campionilor după câștigarea unor mari competiții! Sigur, Alibec et co. au obținut dreptul de… participare la un campionat, dar entuziasmul dâmbovițean a întrecut nu doar fiestele hispanice, ba chiar aș zice că pe alocuri s-a atins exuberanța brazilienilor în carnaval, lipsind doar defilările dansatoarelor îmbrăcate sumar și prezența taurinelor înfuriate! Mirobolanta petrecere a fost „încununată” de râsul nestăpânit al lui Burleanu, care prin nesperata calificare își vede asigurate încă mulți ani de-aci încolo miile de euroi, lunar, din vistieria Federației, bașca un tain gras din cele zece milioane primite, deocamdată, de la UEFA! Vorba unui fotbalist ajuns la senectute: „Nici dracu’ nu-l mai scoate pe ăsta din sediul Federației, decât poate pe copârșeu!”.
Hora bucuriei a fost completată de expunerea odraslelor de către unii jucători, copilași aduși la marea fiestă chit că unii, sugari încă, molfăiau tetina între gingiile fără dințișori, dormitând indiferenți! Eh, o să ziceți că sunt pricinos! Poate. Totuși… Să amintesc cum s-a jucat în Elveția, sau care este „baza de selecție” a fotbaliștilor din Andorra, în principal sindicatul bucătarilor și cel al zugravilor, ba chiar și din Kosovo, unde nu cred că toți cei 1,8 milioane de locuitori se ocupă cu fotbalul?! Cu toate astea, la această fiesta dâmbovițeană s-a adăugat și o adevărată campanie de presă, cu laude și lingușiri de mai mare minunea, astfel că fosta echipă destul de hulită cu vreo două meciuri în urmă a devenit acușica „a doua de aur”! Băi, băieți, hai să nu dăm cu căciula în patrupedele ce ne păzesc bătătura, fiindcă urmează Turneul din Germania! Să nu fiu înțeles greșit ‒ mai ales că eu nu l-am pus la zid pe Edi, cum au făcut mulți ziariști, atunci când echipa se chinuia, ba chiar i-am susținut năzuințele ‒, și eu sunt bucuros, ca orice român, că „naționala” a ajuns, după opt ani, să participe la un turneu final și sper să aibă succes. Dar de aici și până a afirma că a apărut „o nouă echipă de aur”, e cale ca de la… 0-0 cu Kosovo, la Priștina, într-o grupă de calificare, până la 3-2 cu Argentina, vicecampioană a lumii, eliminată în „optimile” C.M.!! Păi, ce-or zice „sfertfinaliștii” de la Campionatul Mondial din America?!
*După câteva zile de euforie, cei de la Federație au dat drumul la jocurile Superligii. Primul meci, vineri, s-a disputat la Sibiu, între Hermannstadt și Poli Iași. Echipa de pe Cibin nu a reușit să câștige, ieșenii „scoțând” un 0-0.
*La Ploiești, Petrolul i-a învins destul de greu pe moldovenii din Botoșani, cu 2-1.
*Sâmbătă a fost o zi neagră pentru Gică Hagi, trupa lui pierzând la Voluntari cu scorul de 4-2.
*Lui Mandorlini nu-i merge bine deloc. Jucând în Gruia cu formația lui Rednic, CFR abia-abia a izbutit să obțină un egal (0-0). Ocazii au avut ei clujenii, dar și arădenii de la UTA au fost aproape să introducă mingea în plasa portarului de pe Someș.
*Contrar previziunilor unor dudui de pe la televiziuni, care anunțau ca sigură anularea meciului de duminică de la Galați, din pricina zăpezii, partida s-a jucat, terenul fiind practicabil. Oțelul lui Dorinel, călit în meciurile egale, de data asta, cu CS Universitatea Craiova, n-a mai reușit remiza, oltenii, cu Mitriță de trei ori marcator, câștigând cu scorul de 3-1.
*Așa-zisul derby de București, dintre Dinamo și FCSB, s-a încheiat, după un joc așa și-așa, cu izbânda simbriașilor lui Gigi din Pipera, cu scorul de 1-0, gol înscris dintr-o lovitură liberă executată de Coman. Componenții echipei din Ștefan cel Mare, alias „câinii roșii”, ar trebui să se apuce de oină ori de cursele cu… iepuri mecanici, întrucât fotbalul e prea greu pentru ei!
Șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, a declarat, luni, 27 noiembrie, la o conferință la care a participat, că în calitatea sa de prim-ministru nu are informaţiile atât de repede, ca să poată să fie eficient şi să ia deciziile care se impun, în timp real, pentru că nu are digitalizare la ANAF. Și nici în Sănătate. „Nu pot vedea unde se risipesc banii în sistem” – a spus premierul.
„Toate măsurile pe care le-am luat, unele discutate, comentate, noi am anunțat foarte clar că nu vor afecta oamenii de rând, au fost luate și ca să închidem exercițiul financiar trecut, fiindcă trebuia să venim cu cofinanțare de 15%. (…) Ultimul exercițiu financiar l-am închis, mi se pare la 54% în plăți directe în anul respectiv.
Vom închide peste 90%, prima oară în România”, a spus Ciolacu, la conferința la care a participat luni, 27 noiembrie.
Premier: „N-am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun în timp real, pentru că…”
Premierul a adus în discuție lipsa digitalizării la ANAF și în sistemul de Sănătate. „Aici este marea provocare. Eu, ca prim-ministru, n-am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun în timp real, pentru că nu am digitalizare, încă nu am digitalizare la ANAF, pentru că nu am digitalizare în sistemul de sănătate, nu pot vedea eficiența, nu pot vedea unde se risipesc banii în sistem”, a mai afirmat Ciolacu.
Premierul a făcut apoi referire la sfera Educației, spunând că se vede componenta de abandon școlar. Dar și ce măsuri se vor lua în acest domeniu. „La educație există și se vede, e clar componenta de abandon școlar, vom veni cu masă caldă, cu burse, vom veni cu salarii mai mari la profesori ca să atragem lume mult mai bine instruită pentru educația copiilor noștri și investițiile majore din PNRR în toată infrastructura. Sunt costuri. Părerea mea, că vom depăși pentru prima oară, cu un buget direct, cu patru în față la educație şi cu cheltuielile indirecte în administrația locală. Eu cred că ajungem cu execuția la sfârșitul anului în jur de 6%, fiindcă aici este viitorul. Acest viitor, ca și în fotbal, ca și în sport, ca în orice, se va vedea peste cinci-zece ani, dar nu mai putem. Ne împing, deci aderarea la OCDE și PNRR-ul, reformele, ne împing să intrăm în această dinamică. Dacă o pierdem acum, România e un stat pierdut”, a declarat Ciolacu.
Ciolacu: „Statul român trebuie să combată evaziunea fiscală”
Cât despre măsurile care vor fi luate în 2025, premierul a spus că „întâi trebuie să-şi facă treaba statul român”.
„Statul român trebuie să combată evaziunea fiscală, să fie mult mai eficient în colectare și toată lumea să-și plătească impozitele. Asta înseamnă digitalizarea ANAF-ului, să vadă unde sunt sursele bugetare de cheltuieli majore și să termine odată cu tot ce înseamnă birocrația, fiindcă toate proiectele cer anumite avize.
Fiecare minister, în acest moment, își va crea un serviciu unic de avizare, că vorbim de companii, că vorbim de autorități centrale, autorități locale, de persoane fizice care vor să aibă acces la fondurile europene, trebuie să fie un singur serviciu și atunci cumva împingi, forţezi această digitalizare”, a susținut Marcel Ciolacu cu ocazia participării la Conferința de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului”.
Noul Cod Fiscal impus prin asumare de Guvernul Ciolacu atrage o serie de amibiguităţi, printre care şi forma de impozitare a pensiilor de la Pilonul II.
Se creează premisele impozitării progresive a câștigurilor de capital din fondurile de pensii private, asimilate în mod eronat cu pensiile de serviciu.
Au fost asimilate în mod eronat
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) atrage public atenția asupra unei ambiguităţi legislative în Codul fiscal, care crează premisele impozitării progresive a câştigurilor de capital din fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu și III facultativ), asimilate în mod eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu (cunoscute public ca „pensii speciale”) începând cu 1 ianuarie 2024.
La acest moment, baza de impozitarea pentru Pilonul II și Pilonul III este suma întreagă plătită de fondurile de pensii private, adică o cotă de impozit de 10%, iar de la 1 ianuarie 2024, cetățenii care achită aceste fonduri de pensii riscă să fie impozitați doar pentru câștigurile de capital, conform Legii 309/2022, adică cu o cotă de impozit de 10%, 15% sau 20%, conform Legii 282/2023 care vizează pensiile speciale.
Se cere o Ordonanţă de Urgenţă
Asociația cere de la Guvern clarificări pentru Articolul 100 și Articolul 101, pentru a oglindi în mod corect diferența dintre principiul contributiv care guvernează prin excelență pensiile private și cel necontributiv al pensiilor speciale.
În esență, APAPR solicită menținerea cotei actuale de impozitare de 10% în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%.
Doar pe Pilonul II, plățile sunt estimate să ajungă la 1 miliard lei în 2023, aproape cât suma de 1,1 miliarde lei plătită în cei 15 ani din perioada 2008-2022, iar ritmul de creștere exponențial este estimat să continue și anii următori.
După episodul de iarnă care a lovit, la finalul săptămânii trecute, mai multe zone din țară și în contextul în care și luni e posibil ca, în zonele montane înalte, să mai fie viscol, mai toată lumea vrea să afle cum va fi vremea în perioada următoare. Și dacă se vor mai semnala precipitații sub formă de ninsoare sau vremea se va mai îmbunătăți, sub aspectul precipitațiilor și al regimului termic.
Detalii despre prognoza pentru perioada următoare au venit, luni, 27 noiembrie, de la directoarea executivă a Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu.
Oficialul ANM a explicat că meteorologii se așteaptă la o ameliorare a vremii, luni, atât sub aspectul precipitațiilor, cât și al intensității vântului.
„Ne așteptăm pe parcursul zilei de astăzi la o ameliorare a vremii atât din punct de vedere al precipitațiilor, cât și al vântului. Chiar dacă vor mai fi rafale în special în jumătatea de nord a teritoriului, acestea nu vor mai depăși viteze de 40-50 de km/h și doar în zona montană cea mai înaltă mai sunt posibile viteze mai mari, care vor menține în continuare probabilitatea de viscol, repet, în zona montană cea mai înaltă”, a precizat Florinela Georgescu, într-o intervenție la postul B1 TV.
Unde vor mai fi precipitații
Vor mai fi precipitații și luni, în unele zone, dar slabe cantitativ. Iar regimul termic se va mai ameliora, chiar dacă temperaturile vor fi, în general, sub normalul perioadei din calendar. Temperatura maximă în Capitală se va situa, în ărima zi a acestei săptămâni, în jurul a 3-4 grade Celsius.
„În restul țării, precipitații slabe, mixte, astăzi, în partea de vest, de nord și de centru a teritoriului, și o vreme în general bună pe partea de sud, deci zonele care au fost cele mai afectate în ultimele două zile, astăzi, vor beneficia clar de o îmbunătățire a vremii și de o creștere a temperaturilor, chiar dacă acestea se vor menține în general sub normalul perioadei în care ne aflăm. Astfel, așteptăm la amiază maxime care vor porni doar de la -4, -5 grade, în depresiunile din estul Transilvaniei, și vor ajunge spre 6, 7 grade, în sudul Olteniei, cu 3-4 grade la București”, a mai precizat directoarea executivă a Administrației Naționale de Meteorologie.
La ce se așteaptă meteorologii pentru a doua parte a săptămânii
Veștile despre a doua parte a acestei săptămâni par a avea o notă optimistă, în sensul că, din câte a anunțat Georgescu, a doua parte a săptămânii ar putea aduce temperaturi simțitor mai ridicate decât normalul acestei perioade.
„De mâine, însă, din nou vor reveni precipitațiile în mare parte a țării, precipitații mixte în zonele joase, lapoviță și ninsoare la munte, dar pe fondul unor temperaturi în creștere, temperaturi pe care mâine le așteptăm între 1 și 10 grade, ca valori maxime, și este posibil ca, după unele variații termice, a doua parte a săptămânii să vină cu temperaturi simțitor mai ridicate decât normalul acestei perioade”, a mai precizat oficialul ANM.
Atenționări nowcasting COD GALBEN
Administrația Națională de Meteorologie a emis, luni dimineață, 27 noiembrie, mai multe atenționări nowcasting COD GALBEN, pentru mai multe județe din țară. Anunțând unde se vor semnala intensificări puternice ale vântului, care vor viscoli ninsoarea și vor spulbera zăpada.
Iată ce au anunțat meteorologii prin intermediul acestor atenționări nowcasting COD GALBEN:
– Valabil de la: 27-11-2023 ora 10:00 până la : 27-11-2023 ora 13:00
In zona : Județul Caraş-Severin , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Hunedoara , zona de munte de peste 1800 m;
Se vor semnala : intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 80…90 km/h, viscolind ninsoarea și diminuând vizibilitatea sub 50 de m.
– Valabil de la: 27-11-2023 ora 10:00 până la : 27-11-2023 ora 15:00
In zona : Zona de munte a județului Gorj , respectiv zona de munte a localităților: Padeș;
Zona de munte a județului Vâlcea , respectiv zona de munte a localităților: Călimănești, Brezoi, Perișani, Câineni, Băile Olănești, Boișoara, Voineasa, Malaia, Racovița, Titești;
Zona de munte a județului Mehedinţi , respectiv zona de munte a localităților: Orșova, Baia de Aramă, Eșelnița, Ponoarele, Isverna, Podeni, Dubova, Svinița, Obârșia-Cloșani;
– Valabil de la : 27-11-2023 ora 10:00 până la : 27-11-2023 ora 16:00
In zona : Județul Botoşani ;
Se vor semnala : local intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55…60 km/h.
-Valabil de la : 27-11-2023 ora 10:00 până la : 27-11-2023 ora 16:00
In zona : Județul Suceava , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Neamţ , zona de munte de peste 1800 m;
Se vor semnala : intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 90…100 km/h, spulberând ninsoarea.
-Valabil de la : 27-11-2023 ora 10:00 până la : 27-11-2023 ora 15:00
In zona : Județul Argeş , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Prahova , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Dâmboviţa , zona de munte de peste 1800 m;
Se vor semnala : intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 90…100 km/h, spulberând zăpada
Avertizările de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioadă de maxim 6 ore.
Caz incredibil la Oradea, unde o elevă de 16 ani şi-a înjunghiat profesorul în spate, cu un cuţit cu o lamă de mari dimensiuni. Se pare că a fost un gest venit din răzbunare, după ce dascălul a prins-o pe fată, azi-noapte, cu un băiat în internat.
S-a întâmplat la Colegiul Tehnic ”Traian Vuia”, din Bihor.
L-a înjunghiat cu un cuţit pentru tăiat porcii
Eleva s-a dus la școală cu un cuțit utilizat pentru tăierea porcilor și l-a înjunghiat în spate pe profesor. La fața locului, autoritățile au reacționat prompt, mobilizând o echipă de Terapie Mobilă Intensivă pentru a asigura asistența medicală necesară.
Surse din cadrul anchetei susțin că profesorul a fost înjunghiat cu un cuțit cu lamă de mari dimensiuni.
Minora, arestată de poliţişti
„Evenimentul s-a întâmplat în timp ce eleva se afla în biroul directorului adjunct al unității școlare, unde a fost chemată, împreună cu mama sa, pentru probleme de comportament.
Bărbatul a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Minora de 16 de ani se află, în prezent, în custodia polițiștilor de investigații criminale bihoreni.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă de omor, iar polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor continuă cercetările sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru stabilirea împrejurărilor în care a fost comisă fapta și luarea măsurilor legale în consecință”, se arată în comunicatul poliției.
Autorităţile din Belgia au luat decizii radicale, după o alertă cu bombă lansată duminică seara târziu, a declarat organul administrativ Wallonie-Bruxelles Enseignement.
Mai multe școli belgiene din Bruxelles și din regiunea Brabant vor rămâne închise pentru elevi luni.
Au închis 27 de şcoli
Cele 27 de școli, pe care autoritatea organizatoare a decis să le închidă „în strictă conformitate cu principiul precauției”, sunt în curs de inspecție de către poliție.
Altfel, Belgia investeşte în spitale. Eliberează 2,5 milioane de euro pentru instalarea de panouri solare pe acoperișurile spitalelor ucrainene, a anunțat ministrul Energiei, dna Tinne Van der Straeten (Groen).
Panourile solare vor fi instalate cu un sistem de baterii, permițând spitalelor să continue să funcționeze în cazul unei pene de curent.
Un om de afaceri român a fost arestat de poliţia spaniolă după ce şi-ar fi bătut joc de angajaţi, majoritatea aduşi din România. Antreprenorul avea activităţi în construcţii.
Patronul îi instruia pe muncitori cu privire la modul în care să călătorească în Spania: le-a spus să declare la graniță că merg ca simpli turiști, pentru a nu avea probleme.
Plătiţi cu salarii mizerabile
Muncitorii aduşi din România erau implicaţi în proiecte de construcții și renovări de unități hoteliere, având un program de lucru ce depășea 50 de ore pe săptămână, iar salariile lunare nu depășeau 250 de euro, unii dintre ei câștigând chiar și 50 de euro lunar, scrie antena3.ro.
Până acum, anchetatorii au identificat șase victime, însă niciuna dintre acestea nu a depus plângere.
Se pare că patrpnul român era atât de diabolic încât îi trimitea pe muncitori chiar şi la proteste la un hotel din zonă, solicitând plăți către firma sa sub promisiunea că, participând la aceste manifestații, muncitorilor li se va plăti salariul lunar.