Despre candidatul independent la președinție, Nicușor Dan, s-a aflat că a fost surprins participând la activități de campanie electorală cu o mașină ce aparține Primăriei Capitalei.

Mai multe fotografii cu mașina Primăriei Capitalei, pe care Nicușor Dan, candidat la alegerile prezidențiale, o folosește în campania electorală pentru prezidențialele din luna mai a acestui an au fost publicate pe site-ul Digi24.

Văzut în cel puțin două rânduri cu aceeași mașină

Este vorba de un autoturism negru, Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare B-89-RYD. Potrivit sursei citate, fotografiile au fost făcute pe 11 aprilie, seara, după ce Nicușor Dan a fost la un interviu, la postul B1TV.

Aceeași persoană care a trimis pozele postului TV prim menționat a susținut că l-a văzut pe Nicușor Dan coborând din aceeași mașină înaintea unei dezbateri organizate de Antena 3 CNN, la Palatul Parlamentului, pe 9 aprilie.

Ce spune legea

Site-ul citat menționează că a cerut un punct de vedere atât echipei de campanie a lui Nicușor Dan, cât și Primăriei Municipiului București, dar nu a primit încă vreun răspuns.

Legea le interzice candidaților/partidelor politice să se folosească de resursele „financiare, umane și tehnice aparținând instituțiilor publice (…) pentru sprijinirea activității sau a campaniei electorale” (Articolul 10 din Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale).

Vorbe fără acoperire și proiecte lipsă

„Nicușor Dan este din toate câte puțin și un mare întreg de nimic. Nici primar, nici candidat, doar un intrigant căruia i s-a dat masca de pe față, cum nuanțat îl descrie Elena Lasconi printr-o serie de dezvăluiri fără precedent. Cine s-a uitat la edilul Bucureștiului ca la un salvator descoperă în aceste zile același tip de politician veros, capabil să calce peste cadavre pentru gloria personală și bunăstarea șlehtei care îl înconjoară.

Primarul Capitalei a fost propulsat în alegerile locale de jocurile de culise, vezi bâlbele PSD-PNL în privința candidatului comun și apoi meciurile interne pe care Marcel Ciolacu le-a avut cu o anumită tabără a social-democraților. Nicușor Dan nu a câștigat în niciun moment Primăria Generală pentru că bucureștenii au fost „topiți” după el, ba la momentul actual se prea poate să aibă la jumătate scorul de anul trecut.”

Citiți mai multe AICI: Nicușor Dan – nici primar, nici candidat, INTRIGANT!

Europa este „aliatul nostru”, însă nu poate fi un „vasal permanent” al Statelor Unite pentru securitatea şi comerţul său, a declarat recent vicepreşedintele american JD Vance, într-un interviu acordat UnHerd. Pe de altă parte, numărul 2 în cadrul Administrației Trump a atras atenția asupra faptului că „liderii Europei continuă să organizeze alegeri și să ofere oamenilor exact opusul a ceea ce aceștia par să fi votat”. Să fie acest mesaj un nou atac, o nouă critică la adresa României? Un lucru pare destul de clar – avertismentul ar trebui să ajungă la urechile oficialilor români, în contextul tot mai apropiatelor alegeri prezidențiale din luna mai a acestui an.

Într-un interviu recent acordat publicației britanice UnHerd, vicepreședintele american JD Vance a readus în discuție dependența militară a Europei față de Statele Unite, susținând că această relație dezechilibrată nu mai servește nici intereselor europene, nici celor americane.

Inspirându-se din viziunea generalului Charles de Gaulle asupra „autonomiei strategice” a Europei, Vance a pledat pentru o Uniune Europeană mai responsabilă în materie de apărare și securitate. Comentariile sale vin în contextul presiunilor tot mai crescute exercitate de administrația Trump asupra aliaților din NATO pentru a-și spori cheltuielile de apărare și pentru a-și asuma un rol mai activ în propria protecție.

„Nu este în interesul Europei să fie permanent vasalul de securitate al Statelor Unite.” a spus-o JD Vance într-o convorbire telefonică avută recent cu cei de la UnHerd, fiind primul său interviu important acordat unei publicații europene de la preluarea funcției de vicepreședinte.

Decizia de a aplica – și apoi de a anula parțial – taxe vamale substanțiale asupra aliaților europeni, combinată cu o avalanșă de declarații dure despre Europa, atât publice, cât și scurse din mesaje private, i-a făcut pe mulți de pe bătrânul continent să se întrebe dacă America mai poate fi considerată un prieten.

Da, cu condiția ca liderii europeni să fie pregătiți să-și asume un rol mai independent pe scena internațională și să răspundă mai bine propriilor alegători, mai ales în ceea ce privește imigrația – a venit răspunsul lui Vance.

„Iubesc Europa”, a spus Vance într-un amplu interviu acordat din biroul său din Aripa de Vest a Casei Albe. „Iubesc popoarele Europei. Am spus de nenumărate ori că nu poți separa cultura americană de cea europeană. Suntem, în mare măsură, produsul filozofiilor, teologiilor și, bineînțeles, al tiparelor de migrație care au pornit din Europa și au dat naștere Statelor Unite ale Americii.”

Vicepreședintele american este îngrijorat că liderii europeni continuă să ignore realitățile secolului XXI legate de imigrație, integrare și securitate.

Vance: Liderii Europei continuă să organizeze alegeri și să ofere oamenilor exact opusul a ceea ce aceștia par să fi votat

„Nu este în interesul Europei să fie permanent vasalul de securitate al Statelor Unite.”

„Suntem foarte frustrați – și prin ‘noi’ mă refer la mine, la președinte, la întreaga administrație Trump – de faptul că populațiile europene cer cu insistență politici economice și migratorii mai raționale, iar liderii Europei continuă să organizeze alegeri și să ofere oamenilor exact opusul a ceea ce aceștia par să fi votat.” – spune Vance.

Imigrația constituie punctul central al frustrării vizibile a lui Vance față de liderii europeni. El susține că, la fel ca în Statele Unite, politicile de granițe deschise impuse de sus subminează încrederea democratică. Așa cum remarcă Vance, „întregul proiect democratic al Occidentului se prăbușește atunci când oamenii cer constant mai puțină migrație, iar liderii lor le oferă și mai multă migrație”.

O altă zonă oarbă a Europei, din câte spune Vance, este securitatea. „Realitatea – oricât de brutal ar suna – este că, întreaga infrastructură de securitate a Europei, pe tot parcursul vieții mele, a fost subvenționată de Statele Unite ale Americii.” Până acum un sfert de secol, „puteai spune că Europa avea armate vibrante, cel puțin capabile să-și apere propriul teritoriu”.

Astăzi însă, spune Vance, „cele mai multe națiuni europene nu au armate care să le poată oferi o apărare rezonabilă”. E adevărat, „britanicii sunt o excepție evidentă, francezii sunt o excepție evidentă, polonezii sunt o excepție evidentă. Dar, într-un fel, tocmai aceste excepții întăresc regula – și anume că liderii europeni au subinvestit radical în domeniul securității, iar acest lucru trebuie să se schimbe.”

Din câte au remarcat cei mai mulți, mesajul lui Vance pentru continent este același pe care l-a transmis Charles de Gaulle în timpul Războiului Rece, când președintele francez a insistat asupra unei doze de independență față de Washington. De Gaulle „iubea Statele Unite ale Americii, dar a recunoscut – la fel ca și mine – că nu este în interesul Europei și nici al Americii ca Europa să fie un vasal permanent în materie de securitate al Statelor Unite.”

„Nu cred că o Europă mai independentă este un lucru rău pentru Statele Unite – este un lucru bun pentru Statele Unite. Dacă ne uităm înapoi în istorie, cred – sincer – că britanicii și francezii au avut dreptate în dezacordurile lor cu Eisenhower legate de Canalul Suez.”, spune acesta.

Analiza „Național”: România se află într-un moment unic în istoria sa postbelică

„România se află într-un moment unic în istoria sa postbelică: devine simultan pion și arbitru între două viziuni occidentale antitetice – gaullismul militarist al Franței se opune realpolitik-ului pragmatic al SUA.

Pe de o parte, Parisul începe să-și facă de cap în țara noastră și, prin „Focșani Gate”, ne transformă într-un laborator de experiment militar.

Pe de altă parte, sesizând că Administrația Biden a predat România rețelei soroșiste, republicanii lui Donald Trump trimit o delegație la București cu misiunea declarată de a verifica „sănătatea democratică”. Totul, într-un context extrem de complicat – ni se dau semnale că noua conducere de la Casa Albă ar putea să nu recunoască alegerile prezidențiale din mai!

Franța, protectorul Europei sau ultimul imperiu colonial?

Operațiunea „Focșani Gate” nu are nimic a face cu altruismul NATO, așa cum încearcă să ni se transmită. Este vorba, mai degrabă, de un expansionism militar francez apărut din dorința lui Emmanuel Macron de a-și umfla mușchii în fața „noului șerif din oraș”, cum l-a numit vicepreședintele SUA, J.D. Vance, pe Donald Trump.

Atunci când unitățile topografice ale armatei franceze cartografiază „Focșani Gate” cu precizie militară (inclusiv pentru scenarii fără GPS, în condiții de bruiaj), acest lucru nu este un simplu exercițiu tehnic. Este un semnal strategic transmis aliaților NATO și Rusiei – Franța își extinde controlul operațional asupra unei zone critice din România, contestând monopolul SUA asupra securității Flancului de Est.

De ce face Parisul această mișcare acum? Pentru că America traversează cea mai mare criză de credibilitate de după Al Doilea Război Mondial. Sub conducerea lui Biden, SUA au fost percepute ca fiind slabe în gestionarea crizelor globale. În plus, Trump a transmis, deja, un mesaj clar – problemele Europei nu sunt și ale Americii, „ne desparte un ocean”.

(…)

Trump începe să pună presiune

Poziția Statelor Unite a fost exprimată de J.D. Vance – America nu mai apără „pe gratis” Europa: ori face profit, ori își închide/reduce bazele militare de aici!

Vizita congresmenilor americani la București, anunțată de Cristian Diaconescu, nu este o simplă verificare a integrității electorale. E un test de aliniere a țării noastre – republicanii vor asigurarea că România nu devine un „cavou” pentru democrație, vezi influența și controlul rețelei soroșiste asupra justiției din țara noastră, de la arestările la comandă la anularea alegerilor de către CCR.

Amenințarea care planează asupra Bucureștiului este un mesaj puternic adresat UE: SUA nu vor tolera un „Bruxelles 2.0” în Est! Dacă Washingtonul va refuza să recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale, investițiile americane (Lockheed Martin, Exxon, bănci etc) și bazele militare de la Deveselu și Kogălniceanu vor dispărea din peisaj!”

Citiți mai multe AICI: România, sfâșiată între Macron și Trump. Ce alege Bucureștiul, gaullismul francez sau realpolitikul american?

Citiți și: America a dat, Trump a luat! România, mai dormi?

Nurofen pentru „Sistem”: Trump jr. aterizează la București!

11 candidați pentru Cotroceni, 0 soluții pentru România

Fostul membru CNA și jurnalist, Narcisa Iorga, reacționează ferm la speculațiile lansate în spațiul public cu privire la presupusa colaborare a lui Crin Antonescu cu fosta Securitate. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta denunță o tentativă orchestrală de discreditare și laudă reacția candidatului prezidențial al Alianței România Înainte.

„După ce Ponta și-a rupt gâtul în propria infatuare, iar Nicușor Dan pare în derivă, sistemul s-a gândit să-l facă pe Crin turnător”, scrie Iorga, adăugând că astfel de strategii pot funcționa doar în fața celor care nu-l cunosc pe Antonescu din anii ’90 încoace.

Ea remarcă apariția publică promptă a fostului lider liberal, care „nu s-a ascuns”, ci a susținut o conferință de presă în care a răspuns deschis tuturor întrebărilor. „Era vizibil afectat, dar a fost direct și convingător. A demontat speculațiile cu calm și fermitate. Așa se face!”

În paralel, într-o intervenție în direct la Antena 3, un prieten din Canada al lui Crin Antonescu – presupusul „denunțat” – a respins categoric orice acuzație: „Este o calomnie să spui că Antonescu a colaborat cu Securitatea”, a afirmat acesta.

„Ați reușit să-l mai creșteți cu câteva puncte. Bravo, continuați!”, încheie ironic Narcisa Iorga.

Reacția vine într-un moment sensibil al campaniei electorale, în care tema trecutului înainte de 1989 este din nou folosită ca armă electorală, stârnind controverse cu privire la rolul unor instituții ale statului în climatul democratic actual.