Uniunea Europeană are nevoie de mai mulți bani proprii, a declarat premierul belgian Alexander De Croo, chiar în momentul în care Bruxelles-ul atinge limitele a ceea ce poate cere guvernelor naționale să contribuie pentru a-și finanța prioritățile.
Propunerea lui De Croo vine în contextul în care liderii UE negociază o revizuire a bugetului blocului 2021-2027, care include finanțarea pentru Ucraina. Belgia a preluat conducerea Consiliului UE la 1 ianuarie.
Dar UE dispune de fonduri proprii, provenite în principal din contribuțiile celor 27 de state membre și din taxele vamale pe importuri. Și bugetul se va ridica la 1200 de miliarde de euro.
De Croo ridică posibilitatea controversată de a percepe mai multe taxe la nivelul întregului bloc înainte de alegerile europene din iunie, când peste 400 de milioane de oameni de pe continent se vor prezenta la urne pe fondul creșterii ratelor dobânzilor și al finanțării continue a Ucrainei, care se apropie de al treilea an de război în urma invaziei Rusiei din februarie 2022.
Liberalul belgian, notează Politico, a evitat să precizeze de unde ar urma să provină veniturile suplimentare, dacă din taxe europene, din alte măsuri financiare, cum ar fi contribuțiile țărilor membre, sau din reduceri ale posturilor bugetare ale UE. Aici e vorba de obrăznicie: un ales de la Bruxelles cere europenilor să plătească mai mult, dar „nu vrea să comenteze prea mult pe această temă”.
Până în prezent, propunerile pentru noi resurse au fost blocate de o coaliție de țări, în principal din Europa de Nord și de Est, care se opun transferării colectării taxelor din capitalele lor respective la Bruxelles. Olanda și statele nordice au solicitat în mod repetat un buget UE mai mic.
Parlamentul European face presiuni în favoarea unor taxe la nivelul UE pe emisiile de dioxid de carbon și pe profiturile multinaționalelor; se așteaptă ca măsurile să genereze 36 de miliarde de euro anual, odată ce noul buget va intra în vigoare în 2028.
Problema banilor și taxelor afectează mai ales națiunile est europene, mai sărace decât cele vestice. Contribuabilii sunt împovărați de creșterea impozitelor în contextul unei inflații încăpățânate și a majorării ratelor dobânzilor.
Dar planurile lui De Croo pot ascunde altceva: o pregătire financiară a Uniunii Europene de primire a Ucrainei în bloc. Dacă acest lucru se va întâmpla pe termen scurt – așa cum presează unii liderii occidentali – atunci să vezi taxe și impozite!
Aceasta e post-globalizarea.
Acest mijloc de transport futurist presupune deplasarea unor capsule presurizate, ținute în aer de magneți, printr-un tub de joasă presiune, cu viteze de până la 1.200 km/h. Bazat pe o idee veche, conceptul a fost reluat în 2012 de Musk, încurajând mai multe companii și start-up-uri.
Dar dacă alegerile sunt motivate în primul rând de problemele de acasă, se ridică întrebarea dacă fac cu adevărat o diferență pentru politica externă.
Dacă ofensiva din 2023 a armatei ucrainene ar fi decurs conform planului, forțele sale ar fi străpuns așa-numita Linie rusească Surovikin în provincia Zaporojia și ar fi eliberat Melitopolul, tăind drumurile care leagă Rusia de Crimeea. Nu s-a întâmplat așa.
Dacă cea mai mare poveste tehnologică din 2023 a fost cursa pentru construirea de sisteme de inteligență artificială generativă, 2024 va aduce testul decisiv pentru a vedea dacă este pregătită pentru o adoptare pe scară largă.
Și se pare că 2024 va fi mai moderat, analiștii de la Bain prezicând o creștere medie cuprinsă între 4 și 6 procente. Tendința din ultimii ani a fost că cele mai puternice mărci, precum Hermès, Louis Vuitton și Chanel, au devenit mai puternice, în timp ce rivalii mai mici au avut probleme. Se așteaptă ca această polarizare să se accentueze pe o piață mai dură.
Cu toate acestea, prețul petrolului se situează în continuare sub 80 de dolari pe baril, față de aproape 100 de dolari în septembrie.
Când va fi momentul pentru reducerea ratelor dobânzii?