Alexandra Stan, în Doha ca la București…
Regele Charles al III-lea are cancer
Regele Charles al Marii Britanii a fost diagnosticat cu o formă de cancer, a anunțat, luni seară, Palatul Buckingham.
Casa Regală britanică a precizat că nu este vorba de cancer la prostată, dar că boala a fost descoperită în timpul tratamentului recent pentru prostată mărită.
Palatul Buckingham nu a dezvăluit tipul de cancer de care suferă monarhul britanic, însă conform comunicatului, regele a început „tratamentele regulate” de luni.
Regele „este pozitiv pe deplin cu privire la tratamentul său și abia așteaptă să revină la îndatoririle sale publice”. Regele urmează să-și amâne toate angajamentele și este de așteptat ca membrii de rang înalt ai Casei Regale să preia o parte dintre îndatoriri. Nu au fost dezvăluite alte informații despre boală sau despre stadiul acesteia. Deși își va suspenda angajamentele în perioada în care trece prin tratament, Charles al III-lea rămâne, constituțional șef de stat și suveran al regatului britanic.
Ni s-a acrit de ecologie!
Tranziția verde din Europa începe să-și piardă susținătorii. Nici nu e de mirare: contribuabilii s-au săturat de costurile politicilor climatice, iar guvernele se confruntă cu proteste sociale.
Green Deal – o abordare a decarbonizării bazată pe prețuri și reglementări privind emisiile de dioxid de carbon – nu mai este cel mai avansat model după standardele globale. Adoptarea Legii americane privind reducerea inflației (IRA) înseamnă că Europa nu mai poate concura eficient cu ajutorul tehnologiei ecologice. Și nici nu are banii necesari.
Acest context geoeconomic limitează tipul de leadership în domeniul climei la care Uniunea Europeană poate aspira pe scena internațională.
Tranziția energetică necesită investiții și cheltuieli de trilioane de euro. Nu au cum să fie obținute decât prin majorarea taxelor și impozitelor. Devine din ce în ce mai limpede că europenii nu mai sunt dispuși să suporte noi poveri financiare în contextul inflației.
Birocrații de la Bruxelles nu au învățat nimic de pe urma crizei energetice din 2022-2023. Continuă să susțină restrângerea combustibilor fosili și promovarea „regenerabilelor”, ca și când vântul și soarele ar asigura funcționarea unei întreprinderi de producție. Europa se va confrunta cu dezindustrializarea și cu șomajul în masă.
Următoarea etapă de punere în aplicare a Green Deal va implica costuri mai mari pentru europeni, deoarece va viza în primul rând sectorul construcțiilor și al transporturilor. Având în vedere numeroasele incertitudini, cum ar fi prețurile la energie și aprovizionarea cu materii prime, guvernele europene nu mai pot să vândă oamenilor narațiunea transformării ecologice.
Chiar și guvernele care sunt în favoarea protecției climei vor trebui să reacționeze la modul în care evoluează dezbaterile naționale privind punerea în aplicare a agendei climatice. În plus, evoluțiile politice din statele membre vor influența dinamica formării de coaliții în cadrul UE în lunile și anii următori.
În mod suspect, liderii politici nu se mai înghesuie acum să explice alegătorilor „oportunitățile economice” ale Green Deal. Ar risca prea mult: toate sondajele recente arată că europenilor li s-a acrit de ecologie, deoarece sunt mai preocupați de prețurile energiei, de ratele dobânzilor, de locurile de muncă și de riscurile asociate cu creșterea prețurilor.
Agenda care urmărește să câștige „inimile și mințile” europenilor în favoarea protecției climei se destramă pe zi ce trece. Este valabil atât pentru anumite părți ale societății, cât și pentru fiecare stat UE în parte.
Comisia Europeană trebuie să oprească impunerea politicii climatice – europenii o percep ca o amenințare la adresa bunăstării lor.
Cu bazooka în loc de minge!
Propovăduind, după mintea lor catastrofică, himera războiului iminent, guralivii realizatori de emisiuni de la mai toate televiziunile mioritice, acompaniați de câțiva generali cocliți, se zobesc să ne convingă că trebuie să punem mâna pe arme spre a ne apăra de niscai invadatori muscali. Nu ar fi poate la fel de înspăimântător dacă acești invitați, adepți ai periculoasei idei, nu le-ar ține hangul jurnaliștilor, aducând și ei… bazooka în prim-planul discuțiilor.
Îmbrobodit cu spaime, românul aflat în suferința lipsurilor, accentuate de prețurile mereu crescânde la mâncare și utilități, consumuri fără de care nu se poate, devine tot mai îngrijorat pentru ziua de mâine! Adevărul este că respectivii „propovăduitori” au cam reușit să le înfigă oamenilor în minți și în suflete o adevărată isterie, o frică de neostoit! Poate nu aș fi adus vorba despre această fantomatică perspectivă, dacă nu aș fi auzit mulți tineri speriați de iminența încorporării. Printre ei, și fotbaliști de la niște echipe de top, preocupați să-și asigure degrabă un loc la vreun club într-o țară ferită de război. „Ne e frică de încorporare, și noi nu știm să tragem cu arma”, s-au plâns ei.
„Noi alergăm pe teren, dar nu ne-am descurca nici pe un câmp de luptă și nici prin tranșee!” Eu, care am făcut, ani mulți, bătături pe miriștile zvonurilor și împilărilor diriguite de o parte din confrații mei, am încercat să le potolesc teama și să-i asigur că n-o să-i trimită nimeni pe front, așa că e bine să-și vadă în liniște de fotbalul lor, că nu au de ce da bir cu fugiții! Iată cum niște alarmiști, care slujesc interesele meschine ale unora, îi pot zăpăci până și pe unii tineri din… breasla sportivă, aducându-i în stare de a-și abandona carierele și de a fugi ori încotro. Cariere în care au învățat să tragă cu mingea la poartă, nu cu bazooka! În vremuri de pace fiind!
*Cum de război nu avem de ce ne teme, și nici preocupa (declarație fermă a premierului Marcel Ciolacu), am deschis televizorul să văd ce isprăvi mai fac drăguții de fotbaliști în Etapa a 24-a. Întâlnirea inaugurală, desfășurată vineri, dintre megieșele FC Botoșani și Poli Iași, s-a tranșat în primul minut al celor opt de prelungire, când, cu un șut năprasnic, adoptatul Mouaddib a scuturat plasa lui Ailenei. La sfârșit, tabela a arătat scorul de 2-1 pentru botoșăneni, după un joc plăcut, în care ei au fost… lăuta întâi! Isprava gazdelor l-a bucurat la culme pe finanțatorul Iftime, cel care aprovizionează țara cu contoare de apă inteligente.
*La Craiova, fix la ora 20, țignalul arbitrului a sunat începutul partidei dintre Universitatea lui Mititelu și haita „câinilor roșii”. Joc spectaculos, în care s-a alergat mult, s-a ratat pe măsură și s-au înscris trei goluri, două dintre ele fiind marcate de doljeni. Al doilea gol al celor din Bănie a fost opera argentinianului Bauza, care a introdus mingea în poarta lui Golubovic cu o măiastră lovitură cu călcâiul, după ce înșirase câțiva adversari. Excepționala reușită ar putea fi catalogată drept golul etapei, poate chiar al campionatului. Mai rar vezi așa ceva!
*A doua zi, la ora când englezii își beau ceaiul, petroliștii i-au primit în vizită pe elevii lui Adi Mutu. Meci vioi, spectaculos, cu o droaie de ratări, dominat de ploieșteni, dar terminat cu victoria clujenilor, care au fost conduși, dar până la urmă au reușit să egaleze și să înscrie golul izbânzii în minutul 94! Cam cu capul prin nori vreme de două reprize, trupa tânărului antrenor venit din orașul azer Baku s-a trezit la spartul târgului, salvând cele trei puncte.
*Seara, sub Podul Grant, echipa „acarilor” a întâlnit cea mai „călită” formație în meciuri egale, Oțelul. Dispută aspră, cu ambiții de cocoși, garnisită cu o scurtă repriză de petarde și fumigene. Rapid a deschis scorul încă din minutul 5, când Rrahmani a înscris un gol frumos. Apoi, în prelungirile primului mitan, cel de-al doilea vârf rapidist, Burmaz, a marcat și el, aducând liniște în tribune. Cu 2-0 pe tabelă, rapidiștii au intrat la cafea, și după sfertul de oră de odihnă au apărut pe gazon puțin cam mândri și nițeluș blazați, atitudine care putea să-i coste, deoarece gălățenii s-au mobilizat și le-au creat destule neplăceri, una dintre ele fiind de-a dreptul îngrijorătoare: golul lui Cisotti din minutul 87. Până la sfârșit, și de data asta lui Bergodi i-a ieșit… pasiența (2-1), dar el ar trebui să fie atent la ce urmează, întrucât meciul viitor va fi împotriva CFR-ului, la Cluj!
*Duminică seara, la Sfântu Gheorghe, simbriașii lui Dioszegi au luat pe nedrept o papară de la producătorii de praz de pe Jiu, pierzând cu scorul de 3-1. Jocul a fost aspru, cu ratări și cotonogeli, cu multe faze tranșate anapoda de arbitrul Istvan Kovacs. „Fluierarul”, purtător al insignei FIFA, a izbutit să facă varză rezultatul meciului. Sarabanda erorilor a început prin neacordarea în prima repriză a două penalty-uri clare, în favoarea covăsnenilor. Mai întâi, în minutul 19, Debeljuh a fost lovit de Raul Silva, iar peste șapte minute Păun a încasat-o de la Danciu, ambele plesneli petrecându-se în careul oltenilor. La nesocotința lui Kovacs a contribuit și VAR-ul condus de un oarecare Sorin Costreie, ins care dormea probabil precum juncana sătulă în lanul cu costrei!
Dar incorectitudinile s-au ținut lanț: fundașul doljean Raul Silva, care avea un cartonaș galben, l-a trântit pe Debeljuh, dar „centralul” s-a făcut că nu vede, întrucât urma ca agresorul, recidivist, să primească a doua avertizare și să fie eliminat. Apoi, Mitriță i-a tras un cot în figură lui Denis Ciobotariu, dar… vax! Și a mai fost una, de… circ: Markovic îl calcă pe gheată pe Ciobotariu (fundaș al echipei Sepsi), însă arbitrul acordă penalty în favoarea oltenilor! Aici, VAR-ul l-a tras de mânecă pe omul cu fluier alb-albastru, care a fost nevoit să-și anuleze decizia. Ei bine, neamule, cum naiba să se mai ridice-n scări fotbalul nostru, când cel mai galonat arbitru actual, apreciat ca atare de Burleanu și Vassaras, dă tot mai des cu palma în potecă?!
Industria de război pentru Ucraina se mută în România
Compania germană Rheinmetall își deschide a doua bază de producție militară în România. Motivul este legat de apropierea României de Ucraina, dat fiind că toată tehnica militară produsă, cât și reparațiile vehiculelor blindate sunt dedicate Ucrainei, ne spun sindicaliștii din industria de apărare. Țara noastră devine, astfel, teritoriul industriei de război pentru Ucraina, în conflictul cu Federația Rusă.
Ca să transfere mai repede tehnica militară și ca să nu distrugă infrastructura rutieră și cea de pe calea ferată, firmele puternice din Europa din industria de armament au început să-și mute producția în România. Un exemplu în acest sens este extinderea companiei germane Rheinmetall, care a cumpărat o fabrică privată de vehicule militare din Mediaș, după ce construise o bază de reparații militare în Satu Mare.
”Este o bătălie mare a firmelor puternice din Europa de a intra în această zonă, cu un singur scop major, acela de a produce armament necesar războiului din Ucraina. Rheinmetall a făcut o expansiune puțin pe Ungaria, dar mai mult în România, la Satu Mare și la Mediaș, pentru că, intrând la noi, au acces mult mai rapid la zona războiului din Ucraina și, bineînțeles, toată lumea se gândește la un câștig rapid. Evident, au ales și o societate destul de bine pusă la punct pe sectorul militar, unde nu trebuie mari investiții ca să dea drumul la producția de vehicule militare. Totodată, vor fabrica diverse componente pentru tehnica militară pe care o au acum ucrainenii. Sigur, au ales să cumpere o firmă privată, pentru că o societate de stat, ca să o scoată la privatizare, durează între 5 și 7 ani”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA).
Directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, susține că achiziția Automecanica Mediaș ar contribui la consolidarea capacităților defensive ale UE și NATO pe flancul estic al Europei. La Satu Mare, Rheinmetall a făcut o bază de reparații, atât pentru vehicule blindate, cât și pentru alte mijloace de transport militare, tot pentru Ucraina. ”Este clar că Rheinmetall încearcă să-și consolideze poziția în zona României. Cu siguranță, compania își va căuta parteneri ca să producă anumite componente militare pe teritoriul României”, ne spune Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA.
Pierderi de milioane de euro
Automecanica Moreni are și ea o istorie comună cu Rheinmetall, de prin 2016, când s-a făcut o societate mixtă cu cele două companii. La vremea respectivă, România avea un program strategic de interes național, transportorul blindat TBT 8×8 – AGILIS. În cei 3 ani cât a funcționat societatea mixtă, însă, firma germană nu a investit niciun ban și asta din cauza faptului că Ministerul Apărării Naționale s-a tot eschivat să dea comenzi ferme pentru acest produs. Evident, MApN a preferat să cumpere de la americani blindatele Piranha. Pentru că atunci nu era război în Ucraina, trebuia ca MApN să cumpere transportorul blindat produs în România și, atunci când producția creștea, să-l vândă și la export, spun sindicaliștii din industria de apărare.
”Cei de la Rheinmetall au observat că statul român le trage preșul de sub picioare și nu o să se materializeze nimic. Avantajul uriaș al României ar fi fost că acel transportor era proiectat de noi și ar fi rămas al nostru, pentru că aveam drept de proprietate intelectuală. Mai mult, transportorul urma să fie produs 85% în România și doar 15% în afara țării. Și apoi, puteai să-l vinzi peste granițe și să aduci bani la bugetul de stat. În cele din urmă, societatea mixtă s-a dizolvat, pentru că bloca activitatea Automecanica, dat fiind că în contract era prevăzut că, pe perioada cât există firma mixtă, compania noastră nu putea să producă nimic similar cu transportorul”, ne-a precizat Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA. Pierderile statului român după abandonarea proiectului s-au ridicat la câteva milioane de euro, bani utilizați pentru cercetare, proiectare și dezvoltarea acestuia.
Fabricile de armament duduie
Electromecanica Ploiești, Mija, UPC Dragomirești, UMC Cugir și Carfil Brașov au peste 100% comenzi la export, ne spun sindicaliștii din industria de apărare. Acestea produc în special pentru Ucraina. ”UPC Dragomirești este cea mai dotată, cea mai modernă și cea mai automatizată stație de încărcare de muniție și are de lucru continuu. Mija are și ea comenzi pe loviturile anti-tanc și grenade. Singurele comenzi care lipsesc sunt cele de la Ministerul Apărării Naționale, care cumpără, aproape exclusiv, armament și tehnică militară din SUA, cu plata înainte și livrarea în 5-6 ani.
Cea mai puternică armată din Europa rezistă O SĂPTĂMÂNĂ în fața unui asediu
Va fi 2024 anul declanșării celui de-Al Treilea Război Mondial? Pe măsură ce conflictul din Ucraina continuă și nu dă semne că s-ar încheia prea curând, iar în Orientul Mijlociu se extind luptele, un conflict global pare aproape inevitabil. NATO vs. Rusia nu e despre cine ar câștiga (nu există decât pierzători dacă se folosesc arme nucleare!), mai degrabă trebuie să ne intereseze cât rezistăm noi, europenii și pe cine ne putem baza. Fără SUA, apărarea „Bătrânului continent” va cădea pe umerii Marii Britanii, care are cea mai puternică armată. Dar, oare, o mai are?!
Rapoarte recente „scăpate” în presă pun la îndoială pregătirea trupelor britanice și trag un semnal de alarmă – supraviețuirea ar fi posibilă doar printr-o mobilizare generală a populației civile! Și chiar și așa ar putea fi prea târziu pentru a garanta supraviețuirea Regatului Unit. Decenii de indiferență politică și strategii de achiziții greșite au lăsat forțele armate depășite și învechite.
Dacă lucrurile chiar stau așa, o întrebare bântuie gândurile tuturo – războiul care bate la ușă este deja pierdut?!
Marea Britanie, împinsă de politicieni să intre în război
Ar fi reconfortant să presupunem că toate avertismentele recente din partea oficialilor Ministerului Apărării sunt simple hiperbole, însă pare-se că opusul este adevărat. La cum se prezintă tabloul, există un risc foarte real ca politicul să împingă armata într-un război terestru împotriva Rusiei în Europa de Est în următorii cinci ani.
În timp ce serviciile de informații ale Armatei aruncă pe piață tot felul de „fumigene” despre pierderile suferite de ruși în Ucraina, doar analiștii privesc în ograda proprie, nu în cea a lui Putin. Iar ce văd acolo, scrie The Post, e un dezastru militar.
În 2022, generalul Patrick Sanders a avertizat că, „istoric, Rusia a început mereu prost un război, dar datorită profunzimii și rezistenței sale întotdeauna l-a câștigat”. Nimeni nu știe cum se va încheia conflictul din Ucraina, dar în majoritatea scenariilor Rusia apare ca o amenințare și mai mare la adresa securității europene decât era înainte. A învinge Rusia în războiul din Ucraina înseamnă nu recucerirea teritoriului pierdut de Kiev, ci tocirea avansului miliar luat de Moscova cu un cost atât de mare pentru Putin încât negocierile pentru înghețarea conflictului să devină o perspectivă mai atractivă decât victoria totală.
Alt scenariu. La Londra, de data asta
În cercurile militare din Anglia se vorbește despre un scenariu în care Ucraina pierde, poate nu în 2024, dar în 2025 va cere negocieri.
Când se va întâmpla asta, spun englezii, Vladimir Putin își va îndrepta privirea spre eliminarea NATO ca o amenințare pentru Rusia. Și cum va face asta? Prin lansarea unui atac la frontiera estică a Alianței Nord-Atlantice.
Prea preocupate de pericolul unei confruntări cu China, SUA nu vor interveni, astfel că tot greul apărării Europei va cădea pe umerii Marii Britanii (Franța și Germania, laolată, nu contează în eventualitatea unui război total). „Suntem prea slab echipați pentru a câștiga. Având în vedere angajamentele SUA în Asia în următorii ani, povara descurajării convenționale în Europa ne va reveni nouă”, a avertizat generalul Sanders.
Până în 2026, puterea navală din Pacific a Chinei va depăși forțele americane, prezic britanicii.
Și chiar la Washington se vorbește că, în cazul unei astfel de confruntări militare sino-americane în următorii doi, trei ani, Rusia va avea un stimulent puternic pentru a profita de această oportunitate ca să distrugă NATO, căci SUA nu vor avea nici timp, nici forța să întărească/apere Europa în mod eficient.
În 2026, industria Rusiei va fi pe producție militară la scară largă și asta de câțiva ani, deci cu un avans considerabil față de Occident, permițându-i să-și reconstruiască forțele care și-așa acum sunt întărite în luptă.
Elbridge Colby, fost secretar-adjunct american al Apărării pentru Strategie și dezvoltare, a declarat că „SUA trebuie în primul rând să se asigure că poate învinge China într-un conflict, căci Washingtonul nu mai are o armată capabilă să lupte în două războaie concomitente”.
UK, fără muniție după 8 zile
Potrivit unui studiu publicat la Londra și care are la bază informații din interiorul armatei, Marea Britanie ar rămâne fără muniție după opt zile de la primul atac lansat de Rusia.
În Anglia, sunt conștienți că armata britanică este prea mică pentru a asigura apărarea insulei, darmite a întregii Europe!
De la 109.600 de soldați în 2000, Armata britanică s-a redus la doar 80.500 în 2022. Acum, în 2024, mai numără doar 76.950 și este pe cale să se micșoreze la 73.000. Generalul Patrick Sanders, care a condus Statul Major, a demisionat în semn de protest. Nu înainte de a avertiza: „Dacă va veni războiul cu Rusia, probabil că vom fi depășiți numeric și vom lupta ca naiba”.
Pe hârtie, situația arată dezastruos pentru cea mai puternică armată din Europa occidentală: britanicii au jumătate din capacitatea anti-blindată a Rusiei, doar 30% din tancurile unei divizii de tancuri rusești, două treimi din vehiculele blindate de luptă ale infanteriei rusești, 20% din armele ghidate antitanc și 15% din artileria autopropulsată a Rusiei.
Este un șoc de proporții apocaliptice. Și, din păcate, America va fi „blocată” în Pacific de pericolul numit China, ceea ce înseamnă că Europa ar trebui să se descurge singură.
ȚEAPĂ! Au dat 125 de dolari pe bilet și Messi n-a jucat niciun minut
Toți fanii lui Inter Miami (sau ai rivalelor) care cumpără bilete la meciurile acestei echipe își doresc, în principal, să-l vadă pe Lionel Messi pe teren. În Asia, la Hong Kong, suporterii au rămas dezamăgiți când au văzut că „Leo” nu joacă în partida cu echipa lor națională.
Ce a urmat, un imens scandal! Tribunele s-au unit și l-au huiduit îndelung pe David Beckham, patronul lui Inter Miami, pentru că argentinianul nu a apărut pe teren.
Messi a rămas pe bancă în ultimul meci amical din presezon jucat în China de americani. Peste 38.000 de spectatori au fost prezenți la Hong Kong Stadium pentru a-l vedea pe Messi …doar pe bancă.
Inter Miami s-a impus cu 4-1 și, chiar dacă au văzut un adevărat recital de goluri, spectatorii au rămas dezamăgiți. Au plătit cel puțin 125 de dolari pentru a-l vedea pe superstarul Messi stând pe bancă.
Conform TalkSport, la mijlocul reprizei secunde, 38.000 de oameni au început să strige „Îl vrem pe Messi!„.
Huiduielile s-au intensificat din minutul 80, când spectatorii au înțeles că argentinianul nu va intra pe teren. În plus, nici Luis Suarez nu a jucat în această partidă. Dintre vedete, doar Jordi Alba și Sergio Busquets au fost intrat, preț de o oră.
Antrenorul Gerardo Martino a explicat absența lui Messi, afirmând: „Înțelegem dezamăgirea suporterilor din cauza absenței lui Leo (Messi) și Luis Suarez. Ne-am fi dorit ca ei să joace măcar puțin, dar riscul era prea mare. Leo are o lovitură musculară”.
Messi a jucat doar șase minute în ultimul meci al echipei sale, în Arabia Saudită, săptămâna trecută. Rămâne de văzut dacă va debuta, pe 21 februarie, în noul sezon din MLS.
OFICIAL: finala CM 2026 pe un stadion de 1,6 miliarde dolari!
FIFA a anunțat oficial locul unde va avea loc finala Campionatului Mondial din 2026. Stadionul este în Statele Unite ale Americii și este una dintre cele mai impunătoare arene din lume. Conform anunțului, finala va avea loc pe 19 iulie, la New York, pe „MetLife Stadium”.
Această arenă impresionantă are o capacitate impresionantă, de peste 82.000 de locuri, și găzduiește meciurile echipelor de fotbal american New York Giants și New York Jets.
Un stadion de miliarde
Pentru a construi MetLife, americanii au plătit nici mai mult, nici mai puțin de 1,6 miliarde de dolari! Inaugurat oficial în 2010, a devenit cel mai scump stadion construit vreodată.
Tot FIFA a stabilit și ca primul meci al Campionatului Mondial din 2026 să fie pe Stadionul „Azteca”, din Mexic, la 11 iunie. Arena are o capacitate de 87.523 de locuri și este una de tradiție în ceea ce privește turneele finale de CM. „Azteca” a găzduit în trecut meciuri memorabile, inclusiv finala Campionatului Mondial din 1986, în care Argentina lui Maradona a învins RFG cu 3-2.
Turneul final din 2026 se va desfășura în Statele Unite ale Americii, Canada și Mexic, iar competiția va avea un total de 48 de echipe, fiind prima dată în istorie când vom regăsi acest format extins.
Se vor disputa meciuri în 16 orașe diferite, iar cele două echipe clasate primele din fiecare grupă și cele mai bune opt echipe clasate pe locul 3 se vor califica în faza 16-imilor.
Acest nou format va aduce un total de 104 meciuri la ediție de peste doi ani, iar perioada întregului turneu se va întinde pe 39 de zile, făcându-l cel mai lung Campionat Mondial din istorie.
Se așteaptă ca veniturile totale să atingă suma de 10,5 miliarde de euro, cu trei miliarde mai mult decât CM din Qatar 2022.
Românii riscă să plătească prejudicii de miliarde, din cauza deciziilor lui Cioloș, Orban și USR
PSD afirmă categoric că fostul premier Dacian Cioloș este principalul vinovat pentru situația critică în care se află România în litigiul cu firma care deține dreptul de exploatare minieră la Roșia Montană.
„Indiferent de decizia pe care o va comunica instanța internațională până la 10 februarie 2024, este evident că atunci când a aprobat depunerea cererii de includere în patrimoniul universal UNESCO a perimetrului de la Roșia Montană, Dacian Cioloș a știut că va afecta interesele României în litigiul deja deschis cu deținătorul dreptului de exploatare.
Cioloș a știut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român și că toți contribuabilii din România ar putea fi obligați să plătească daune uriașe, cu un impact negativ uriaș asupra economiei naționale. Sub acest aspect, Dacian Cioloș se face vinovat de subminarea economiei naționale și se descalifică definitiv pentru orice funcție de demnitate publică. Cioloș nu mai poate cere votul cetățenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriașe!
La fel de vinovat este și premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluționarea litigiului.
De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniștrii săi din Guvernul Cîțu, s-a opus cu vehemență retragerii dosarului de la UNESCO, deși ministrul Finanțelor de atunci a atras atenția că România riscă să plătească daune uriașe cuprinse între 0,5 și 3,5 miliarde de dolari.
Aceiași protagoniști sunt responsabili și pentru achizițiile supradimensionate de vaccinuri COVID, în urma cărora României i se cere să plătească un prejudiciu de 1 miliard de euro. Românii trebuie să știe din cauza cui riscă să plătească eventualele daune stabilite în procesele internaționale!”, se arată într-un comunicat al PSD.
PSD subliniază că nu pune în discuție nici oportunitatea și nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roșia Montană. Problema în cauză este că statul român, prin guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament, pe care Cioloș, Orban și USR l-au încălcat cu bună știință, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă.
Aroganța Americii a îngenuncheat Israelul și Ucraina
Pare puțin probabil ca America să ajungă până la alegerile din noiembrie fără a fi forțată să se confrunte public cu eșecurile dezastruoase în politica externă.
Luate separat, oricare dintre pierderile iminente ale Americii în Orientul Mijlociu, Europa de Est și, posibil, în Asia ar fi o lovitură militară și diplomatică semnificativă.
Dacă SUA reușesc în încercarea de a opri campania militară a Israelului în Gaza, cu Hamas încă la putere, și se orientează către recunoașterea internațională a unui stat palestinian, ar fi imposibil pentru israelieni să vadă atacurile teroriste din 7 octombrie, susținute de Iran, altfel decât ca pe o victorie masivă a Republicii Islamice și o înfrângere americano-israeliană.
Ucraina pare să se afle pe o cale similară spre o înfrângere militară și diplomatică, făcută în SUA. Cu toate cele 100 de miliarde de dolari în ajutoare militare și conexe, Washingtonul a refuzat să le furnizeze ucrainenilor armele ofensive de care au nevoie pentru a respinge Rusia. În primăvară, pare probabil ca forțele rusești să treacă la ofensivă, să cucerească restul regiunii Donbas și apoi să își folosească superioritatea copleșitoare în materie de putere aeriană și rachete pentru a bombarda orașele ucrainene până când Zelenski va apărea la masa negocierilor.
Rezultatul unor astfel de negocieri este cedarea de către Ucraina a unor bucăți mari de teritoriu lui Putin, care va declara victoria în războiul pe care l-a început în 2022.
Cu excepția unor schimbări majore de tactică pe oricare dintre câmpurile de luptă, ambele scenarii de mai sus, în care Iranul și Putin sunt învingători, iar beneficiarii ajutorului militar și diplomatic din partea SUA sunt învinși, par mai mult decât probabile – și nici un fel de vorbe nu vor putea să le ascundă, mai ales în timpul sezonului electoral american care se apropie.
Legăturile Israelului cu statele din Golf se vor evapora, pe măsură ce regatele lor bogate în petrol vor căuta să încheie înțelegeri cu Iranul în speranța de a se proteja de un alt 7 octombrie pe propriul lor teritoriu, în timp ce obiectivul de a șterge Israelul de pe hartă va părea din nou plauzibil pentru o nouă generație de tineri arabi săraci din țări distruse precum Siria, Irak, Libia și Egipt.
O dinamică similară se va instaura probabil în Europa, unde Germania și alte state UE vor fi stimulate să încheie înțelegeri cu Putin în detrimentul vecinilor lor estici mai mici și mai slabi, notează UnHerd. În ambele regiuni, America va înceta să mai funcționeze ca hegemon local.
Războiul Israelului în Gaza și războiul dintre Ucraina și Rusia lui Putin au multe în comun. Ambele țări duc războaie defensive. Un eșec în oricare dintre aceste teatre ar amenința arterele globale majore și partenerii comerciali ai SUA din UE și din statele din Golf.
Cu toate acestea, modul în care America a cerut ca fiecare război să fie purtat – costisitor și previzibil – a fost o rețetă pentru aliații săi de a pierde. În schimbul acceptării ajutorului administrației Biden, atât Ucraina, cât și Israelul s-au trezit prinse în capcana paradigmei conflictului gestionat de SUA.
Sincer, este imposibil de văzut cum ar trebui să câștige Ucraina războiul, ceea ce ridică întrebarea de ce SUA îi încurajează pe ucraineni să continue lupta.
Aceeași insistență în a purta un război în stil american în schimbul ajutorului militar și al sprijinului diplomatic a împiedicat grav campania Israelului în Gaza.
În acest moment, Israelul sau Ucraina, și de preferință ambele, ar trebui să sfideze sfaturile și obiectivele strategice americane – și să câștige efectiv războaiele pe care le poartă.
Gunoiul sub preș. Ce a zis FMI și ce a înțeles Ciolacu
Comunicarea oficială a Guvernului despre scopul și concluziile descinderii delegației FMI la București este în totală contradicție cu realitatea. În opinia Executivului, FMI a venit să laude realizările senzaționale ale puterii politice, când, de fapt, organizația a avertizat că România este în colaps și că populația trebuie să plătească acest preț.
Măsurile luate de Guvernul României anul trecut au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, la reducerea deficitului bugetar și ale inflației peste estimările anterioare, se arată într-un comunicat făcut de Palatul Victoria referitor la concluziile delegației FMI. ”Investițiile masive din fonduri naționale și europene, măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF și reformarea aparatului bugetar sunt soluții importante susținute de Guvernul României pentru menținerea stabilității macroeconomice și reducerea deficitului bugetar”, a raportat Marcel Ciolacu delegației Fondului Monetar Internațional.
Acesta a mai arătat că măsurile de reformă bugetară și instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscale decise la finalul lui 2023 și implementate de la începutul acestui an își vor face simțite efectele în următoarele luni. Astfel că, printr-o colectare mai bună în România, se va continua reducerea deficitului.
”Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare și am dori să rediscutăm proiecțiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024”, a mai spus Marcel Ciolacu. În fapt, nu e-factura și ordonanța austerității a adus mai mulți bani la buget, ci controalele direcționate către marile companii făcute anul trecut. În urma acestora, a fost atrasă la buget o sumă suplimentară de 10,62 miliarde de lei, un record absolut, comparativ cu 2022, de exemplu, când suma abia a atins 3 miliarde de lei. Mai mult, tot în 2023, au fost reduse pierderile fiscale din acte cu 4,8 miliarde de lei. Probabil acțiunile vor continua și în acest an, situația bugetară fiind una disperată.
Deficit de peste 6%
Potrivit delegației FMI, deși pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și va crea venituri suplimentare, deficitul bugetar al României pentru următorii ani se va situa la peste 6% din PIB, din cauza noii legi a pensiilor.
”Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale. Deficitele fiscale – proiectate la 6 la sută sau mai mult – vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, pentru a asigura finanțare accesibilă pe piață și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din țările similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale”, se arată într-un comunicat al Fondului Monetar Internațional.
Taxe, taxe și mai multe taxe
Dat fiind colapsul în care se află România, FMI a cerut Guvernului o reformă impozitului pe venit, prin eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, creșterea progresivă a taxelor. Totodată, FMI a solicitat creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard, precum și introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili. Pe lângă aceste măsuri, FMI a somat Guvernul de la București să crească impozitele pe proprietate și să dezvolte un mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor. ”În proiectarea și implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este esențială. Discuțiile și comunicarea timpurie a planurilor de reforme fiscale ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional”, a transmis FMI.
De ce va crește prețul aurului și al „vărului său mai sărac”
Aurul și argintul ar trebui să urce și mai mult în 2024, pe fondul așteptărilor că Rezerva Federală a SUA va începe să reducă ratele dobânzilor, potrivit previziunilor UBS.
„Ne așteptăm ca aurul să fie împins în sus de o relaxare a Fed și de un dolar mai slab”, a declarat Joni Teves, strategul pentru metale prețioase al băncii de investiții, care se așteaptă ca aurul să atingă 2.200 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului. Analiștii JP Morgan prevăd un vârf de 2300 de dolari în iunie.
Prețul aurului tinde să aibă o relație inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce aceste rate scad, aurul devine mai atractiv în comparație cu investițiile alternative, precum obligațiunile, care ar produce randamente mai slabe într-un mediu al relaxării costurilor de împrumut. La rândul lor, ratele mai mici slăbesc dolarul, ceea ce face ca aurul să fie mai ieftin pentru cumpărătorii internaționali, stimulând cererea.
Atracția lingourilor ca activ de refugiu a crescut de când a început războiul dintre Israel și Hamas, la 7 octombrie, și a contribuit la creșterea prețului aurului, care a atins luna trecută un maxim istoric de 2.100 de dolari pe uncie.
„Aurul este activ util de deținut în 2024, mai ales în fața inflației”, susține Chirag Mehta, director de investiții la Quantum AMC. „Continuarea achiziților de către băncile centrale și o revenire așteptată a cumpărării de ETF-uri ar putea fi declanșatoare suplimentare de creștere pentru aur”.
„Credem că investitorii vor începe să construiască alocări pentru aur într-un mediu în care există multă incertitudine macroeconomică și riscuri geopolitice”, a precizat Teves.Perspectivele pentru „vărul mai sărac” al aurului sunt, de asemenea, optimiste, argintul fiind pe cale să „strălucească foarte, foarte mult”.
Argintul nu este un refugiu geopolitic și de siguranță la fel de comun în comparație cu aurul, ceea ce explică parțial de ce a subperformat aurului în ultimii ani. Dar lucrurile s-ar putea schimba în favoarea sa atunci când Fed va reduce ratele dobânzilor
Performanța argintului este strâns legată de sănătatea economiei în general, datorită aplicațiilor sale industriale extinse. Metalul prețios este în mod obișnuit încorporat în fabricarea automobilelor, a panourilor solare și a produselor electronice.
Aurul s-a tranzacționat ultima dată la 2.052 de dolari pe uncie, în timp ce argintul a fost cotat la 22,69 dolari pe uncie.
Avantajul Rusiei: adaptarea
Ucraina este mai bună în ceea ce privește adaptarea tactică: învățarea și îmbunătățirea pe câmpul de luptă. Rusia este superioară la adaptarea strategică, adică la elaborarea politicilor naționale, militare și modul în care își folosește resursele. Ambele forme de adaptare sunt importante. Dar cea din urmă este crucială pentru a câștiga războaie.
Cu cât durează mai mult acest război, cu atât mai bine Rusia va învăța, se va adapta și va construi o forță de luptă mai eficientă și mai modernă. Încet, dar sigur, își va rearanja tacticile în consecință. Adaptarea sa strategică a ajutat-o deja să respingă contraofensiva Ucrainei, iar în ultimele luni a ajutat trupele rusești să cucerească mai multe teritorii.
În cele din urmă, dacă avantajul Rusiei persistă fără un răspuns occidental adecvat, cel mai rău lucru care se poate întâmpla în acest război nu este un impas – este o înfrângere ucraineană.
La începutul războiului, Rusia a folosit unități terestre de mărimea unui batalion care adesea nu erau suficient de puternice și care au demonstrat o capacitate limitată de a integra operațiunile aeriene și terestre, notează Foreign Affairs. Dar, în ultimele 12 luni, rușii au evoluat și au renunțat la astfel de batalioane. Ei integrează acum forțe de elită și forțe convenționale.
De asemenea, s-au adaptat și pe partea de apărare, cu extinderea liniilor defensive în 2023. Eforturile Kievului au fost în continuare insuficiente pentru sarcina de a recuceri o mai mare parte din sud.
Pe de altă parte, armata rusă a colaborat cu industria sa de apărare strategică pentru a dezvolta și desfășura o gamă de sisteme de război electronic noi și evoluate, bazate pe vehicule și personal. Războiul electronic taie legătura dintre drone și operatorii ucraineni, le bruiază sau degradează eficacitatea armelor de precizie, inclusiv a sistemelor de rachete de mare mobilitate(HIMARS).
Poate că cel mai elocvent domeniu în care Rusia s-a adaptat și a generat un avantaj strategic este complexul său industrial de apărare. Mobilizarea parțială a țării din septembrie 2022 și alte inițiative guvernamentale au crescut dramatic producția militară. Moscova a obținut și mai multe arme prin contribuțiile Coreei de Nord și și-a consolidat producția de arme sofisticate prin creșterea comerțului cu China. Rusia are acum mult mai multe arme și muniții decât Ucraina.
Complexul militar rusesc a dezvoltat un ciclu de adaptare îmbunătățit, în continuă perfecționare, care leagă lecțiile de pe câmpul de luptă de industrie. Este un avantaj care poate să ducă la câștigarea unui război.
Ucraina trebuie să-și construiască propria abordare strategică a învățării și adaptării, dincolo de doctrina armelor combinate, primite din Occident. Eșecul contraofensivei de anul trecut a arătat că această doctrină este depășită.
Totuși, pentru a crea un sistem mai bun de învățare și standardizare tactică, comandanții de vârf trebuie să se implice. Și necesită timp, iar timpul nu mai este de partea Ucrainei.
Occidentul nu se poate implica într-o ciocnire directă cu rușii, dar trebuie să creeze o legătură mai puternică între învățarea tactică ucraineană și producția industrială.
Rusia și-a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a învăța și de a se adapta în Ucraina. Nu mai poate fi prinsă pe picior greșit și deține în prezent inițiativa strategică.
Adio, lemne de foc! Guvernul închide ocoalele silvice
Pentru că UE a cerut autorităților slugarnice de la București să stopeze utilizarea lemnului de foc pentru încălzire, Guvernul Ciolacu a decis să ia măsuri în acest sens, dar prin învăluire. Astfel, acesta a blocat, printr-o ordonanță, devenită lege, și o hotărâre a Executivului, exploatarea lemnului din ocoalele silvice. La acest moment, peste 1,5 milioane de metri cubi de lemne nu pot fi recoltate și valorificate din pădurile statului, urmând ca, treptat, toate ocoalele silvice să aibă interdicție la vânzarea lemnului de foc.
Guvernul Ciolacu s-a asigurat ca, într-un termen destul de scurt, românii să nu mai poată utiliza lemne de foc pentru încălzirea locuințelor, răspunzând, în poziție de drepți, la ordinul Comisiei Europene. Pentru că nu putea să interzică lemnul de foc în mod direct, Executivul a cresc premisele blocării ocoalelor silvice, astfel că, în cel mult doi ani, niciunul nu va mai putea comercializa acest produs.
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a semnalat că, din cauza a două acte normative, Romsilva are în prezent un volum de masă lemnoasă de peste 1,5 milioane de metri cubi blocat, cu o valoare estimată la 600 milioane lei, care, dacă nu se modifică legislația actuală, rămâne nerecoltat și nevalorificat în anul 2024. Primul act normativ este Legea 347/2023, intrată în vigoare la data de 16.11.2023, prin care s-a aprobat cu modificări O.U.G. 177/2022, care modifică și completează Legea 46/2008 Codul silvic, fiind introdusă, fără niciun fel de evaluare a impactului economic și social, o prevedere conform căreia amenajamentul silvic intră în vigoare după publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României împreună cu ordinul de ministru pentru aprobare. Amenajamentul silvic este studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnico – organizatoric, juridic şi economic, fără de care nicio lucrare silviculturală nu poate fi realizată.
Blocaj total
Din cauza acestei reglementări birocratice și contraproductive, susțin sindicaliștii, 25 de ocoale silvice din cele 312 din cadrul Romsilva, nu pot executa în prezent lucrările silviculturale și nu pot recolta lemnul de pe o suprafață de aproximativ 150 mii hectare păduri întrucât, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2023, niciun amenajament silvic nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, fiind o întârziere de aproape 3 luni. Timp în care nici populația nu poate fi aprovizionată cu lemn de foc, deși ne aflăm în plină iarnă, și nici industria de prelucrare, care aduce plus valoare economică acestei resurse regenerabile, de importanță strategică.
”A apărut o nouă anomalie, într-o lege care a trecut pe neobservate prin Parlament, care a aprobat și a modificat o ordonanță, în sensul în care orice amenajament silvic, care are, în cazurile fericite, în jur de o mie de pagini, trebuie publicat în Monitorul Oficial. Tehnic, nu prea este posibil, pentru că amenajamentele silvice sunt ca niște cărți. Trebuie mers la INCDS, care a făcut amenajamentul, listat documentul, apoi cineva din conducerea ministerului să pună ștampilă și să semneze pentru conformitate cu originalul. Apoi toată maculatura asta trebuie scanată din nou și trimisă la Monitorul Oficial. Ca să nu mai spunem că implică și niște cheltuieli colosale, că în epoca digitalizării noi ne întoarcem la ștampila conform cu originalul. Avem 25 de ocoale silvice blocate numai de la Romsilva și urmează ca numărul acestora să crească, pentru că, anual, intră cel puțin 10% din ocoale silvice în procedura de amenajament”, ne-a declarat Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva.
Se distruge sectorul silvic
Această anomalie este completată de o altă aberație, dată prin hotărâre de guvern, care reglementează evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, unde sunt blocate 105 ocoale silvice, ne spune Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva. ”Și aici e o procedură întreagă cu elaborarea ordinului de ministru, cu procedura de avizare care poate dura săptămâni, luni întregi, pe la funcționarii din minister, și atunci o să ne blocăm cu totul.
Evaluarea de mediu este o procedură redundantă, atâta vreme cât amenajamentul silvic este în sine și o evaluare de mediu. Dar este o sursă importantă de bani pentru unii, atâta timp cât o evaluare de mediu la un singur ocol silvic costă 50.000 de lei”, ne-a precizat Silviu Geană. Acesta mai arată că o dată se plătește amenajamentul, între 10 și 20 de euro pe hectar, la care se mai adaugă 5-10 euro pe hectar evaluarea de mediu, după care ajunge la Monitorul Oficial, unde fiecare pagină este taxată. ”Este o birocrație excesivă și sunt costuri inutile, care duc, în final, la scumpirea lemnului. Noi am tradus Directiva Europeană și am făcut-o mai draconică decât în toată Europa. Orice reglementare europeană, care este funcțională la nivel UE, când noi reușim să o implementăm, o facem atât de strictă, încât ne blocăm. Și costurile sunt unele uriașe. În loc să lăsăm totul să funcționeze pe bază de legi simple, aplicabile, la noi în fiecare lună mai apare câte o reglementare, care bagă bețe în roate. Cred că se dorește ca, la un moment dat, sectorul ăsta silvic să fie distrus”, a mai afirmat președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva, Silviu Geană.
Marea diviziune antitrust SUA-Europa
Când vine vorba de politica antitrust, americanii și europenii au păreri diferite. Concentrarea corporatistă dă naștere la tensiuni comerciale.
La Bruxelles, autoritățile de reglementare europene și americane nu reușesc să dezvolte o abordare comună privind concurența, în special în domeniul tehnologiei.
Reunirea SUA și a Europei este esențială pentru a reuși să limiteze cu succes atât puterea celor mai mari companii din Silicon Valley, cât și a statului de supraveghere chinez, mai ales având în vedere modul în care inteligența artificială consolidează și mai mult dominația ambelor.
Dar există diferențe fundamentale în modul în care americanii și europenii văd problema concentrării corporatiste – și vor face dificilă atingerea acestui obiectiv.
În primul rând, bunăstarea consumatorilor stă încă la baza abordării europene a politicii de concurență, relatează Financial Times. Însă americanii întreprind o examinare mult mai amplă a modului în care este acumulată și exercitată puterea corporațiilor și care ar putea fi consecințele unei puteri nejustificate – nu doar pentru consumatori, ci și pentru concurenții din industrie, pentru lucrători și pentru societate în general.
„O piață echitabilă, deschisă și competitivă este de mult timp o piatră de temelie a economiei americane, în timp ce concentrarea excesivă a pieței amenință libertățile economice de bază, responsabilitatea democratică și bunăstarea lucrătorilor, fermierilor, întreprinderilor mici, start-up-urilor și consumatorilor”, declara președintele Joe Biden în 2022.
A urmat un torent de investigații privind puterea corporatistă de către Comisia Federală pentru Comerț, Departamentul de Justiție și Biroul pentru Protecția Financiară a Consumatorilor.
Spre deoasebire de oficialii americani, europenii au fost moderați – și divizați. Unii, printre care deputații europeni Andreas Schwab și Rene Repasi, păreau să dorească să adopte o abordare mai agresivă în stilul american.
Dar cel mai semnificativ a fost faptul că Olivier Guersent, directorul general pentru concurență din cadrul Comisiei Europene, a numit antitrustul „o garnitură” pentru alte politici de stat care încurajează competitivitatea. Mesajul a foste clar: primează tehnologia și prețurile.
Katherine Tai, reprezentantul comercial al SUA, are o opinie diferită: „Avem o problemă masivă cu concentrarea în domeniul tehnologiei în jurul companiilor Big Tech care adună datele”.
Europenii, care, desigur, nu au campioni naționali în spațiul tehnologic, ar trebui să salute această abordare. Și totuși, ei par încă blocați în lumea îngustă și tehnocrată a modelelor de tarifare. Să sperăm că următorul comisar european pentru concurență va face din antitrust o înțelegere cu americanii.
Cipurile RISC-V, planul Chinei de a-și reduce dependența de tehnologia occidentală
În septembrie, când un institut militar cu sediul la Beijing a publicat un brevet pentru un nou semiconductor de înaltă performanță, a oferit o imagine a încercării Chinei de a reface piața globală de jumătate de trilion de dolari a cipurilor și de a rezista sancțiunilor americane.
Academia de Științe Militare a Armatei de Eliberare a Poporului a folosit un standard open-source cunoscut sub numele de RISC-V pentru a reduce disfuncționalitățile în cipurile pentru cloud computing.
Potrivit Reuters, RISC-V este o arhitectură de set de instrucțiuni, un limbaj de calculator utilizat pentru a proiecta orice, de la cipuri pentru smartphone-uri la procesoare avansate pentru inteligența artificială.
Cele mai răspândite standarde sunt controlate de companii occidentale: Intel(x86), Advanced Micro Devices, Arm Holdings.
Controalele la export din SUA și Marea Britanie împiedică vânzarea doar a celor mai avansate modele Intel și Arm – care produc cipurile cu cea mai mare performanță – către clienții din China.
Dar, în timp ce SUA își extind restricțiile privind accesul Chinei la semiconductori avansați și la echipamente de fabricare a cipurilor, natura open-source a RISC-V a făcut ca aceasta să facă parte din planul Beijingului de a-și reduce dependența de tehnologia occidentală
Beijingul și zeci de entități de stat și institute de cercetare chinezești, multe dintre ele sancționate de Washington, au investit cel puțin 50 de milioane de dolari în proiecte care implică RISC-V între 2018 și 2023.
Cipurile RISC-V fabricate de firme și institute de cercetare chineze pot alimenta acum mașini care se conduc singure, modele de inteligență artificială și centre de stocare de date.
Arm și x86 sunt arhitecturi închise, ceea ce înseamnă că sunt brevetate și că utilizatorii trebuie să plătească o taxă de licență. Schițele lor au mii de pagini, cu instrucțiuni complexe și numeroase versiuni incompatibile care pot fi modificate doar de către dezvoltatorii lor.
RISC-V poate fi utilizată gratuit și are o schemă mai simplă, ceea ce duce adesea la cipuri mai eficiente din punct de vedere energetic, iar utilizatorii pot construi peste această schemă pentru a se adapta nevoilor lor.
Jumătate din cele peste 10 miliarde de cipuri RISC-V livrate la nivel mondial până în 2022 au fost fabricate în China, a relatat în august ziarul China Daily. Anul trecut, finanțarea pentru startup-urile RISC-V din China a ajuns la cel puțin 1,18 miliarde de dolari.
“În timp ce performanța cipurilor RISC-V rămâne în urma Arm în sarcini de calcul complexe, decalajul se reduce pe măsură ce startup-urile RISC-V proliferează și tot mai multe companii de tehnologie investesc în standardul open-source”, precizează Richard Wawrzyniak, analist economic la SHD Group.
Generalul de fier!
Soarta generalului Zalujnîi pare să atârne acum de un ”fir de păr”– nu de statutul său în armată, unde este respectat, ci de tensiunile cu președintele Ucrainei. Zalujnîi a fost chemat la Oficiul prezidențial. Se spune, pe surse, că tensiunile au crescut în special atunci când Zalujni a descris războiul cu Rusia ca pe un impas, într-un interviu pentru revista The Economist în noiembrie 2023.
La discuția cu președintele a participat și ministrul Apărării Rustem Umerov. Zelenski ar fi declarat conform The Washington Post și Financial Times că „a luat decizia de a-l demite pe comandantul șef al forțelor armate”. Într-o conversație descrisă drept „calmă”, Zelenski i-a oferit lui Zalujnîi o altă poziție, pe care Zalujnîi a refuzat-o.
Frustrările președintelui au crescut de când a devenit clar în toamnă că, contraofensiva sudică a Ucrainei, care a început cu mari speranțe pentru Ucraina și susținătorii săi, a eșuat. Luptele s-au blocat de atunci într-un război de tranșee sângeros. Dar o reacție rapidă și negativă în rândurile armatei, îndoielile unor oficiali de la Kiev și incertitudinea din Occident sugerează că înlăturarea popularului generalului de către Zelenski s-ar putea întoarce ca un bumerang- permițând Moscovei să profite de instabilitate. Ar putea, de asemenea, să dea o lovitură morală în rândul trupelor de pe linia frontului, mai ales că nu a existat o explicație publică pentru demiterea lui Zalujni. Acolo , la Oficiu, a avut loc o discuție între cei doi care a demonstrat că relația dintre ei s-a deteriorat pe parcursul celor doi ani de război cu Rusia. Pur și simplu nu mai au încredere unul în altul conform unei surse care a scurs informația că media din Occident.
Poate cel mai grav dezacord din ruptura dintre Zelenski și Zalujnîi a fost cererea generalului de a mobiliza mai mulți soldați. Cifra finală a lui Zalujni a fost aproape de 500.000, a spus oficialul. Dar Zelensky a renunțat la recrutarea atâtor civili, în parte, a spus el, pentru că Ucraina nu are banii pentru ai plăti fără a crește semnificativ impozitele pentru cetățenii obișnuiți. O astfel de recrutare agresivă ar fi, de asemenea, nepopulară din punct de vedere politic pentru președinte, deși comandanții militari spun că necesitatea ei este elementară. Ziarul The Washington Post a fost primul care a relatat că Ucraina a informat Casa Albă despre planul de demitere a lui Zalujnîi.
Candidații pentru postul lui Zalujnîi sunt generalul colonel Oleksandr Sirski, actualul comandant al forțelor terestre, și general locotenent Kirilo Budanov, șeful informațiilor militare. Sirski a fost considerat mai accesibil în discuțiile cu unii comandanți americani. El a creat o relație de prietenie cu generalul Christopher Cavoli, care, în calitate de șef al Comandamentului European al SUA (SACEUR), a supravegheat o mare parte din efortul Pentagonului de a antrena și echipa armata ucraineană. Între timp, în timpul contraofensivei de vară a Ucrainei, Cavoli nu a putut ajunge la Zalujnîi timp de câteva săptămâni, deși Zalujnîi a menținut contactul cu generalul Mark Milley, Chairman-ul de la Pentagon, au spus oameni familiarizați cu problema.
Analiștii militari l-au creditat pe generalul Zalujnîi cu pregătirea armatei în săptămânile și zilele dinaintea invaziei din 2022, chiar dacă guvernul lui Zelenski a fost avertizat de Casa Albă dar a minimalizat public șansele unui atac rusesc. Generalul Zalujnîi a supravegheat nu numai apărarea capitalei Kiev, ci și campaniile care au zădărnicit invazia inițială și au reluat sute de km pătrați. Comandând dintr-un buncăr din Kiev, generalul Zalujni a urmat o strategie care a atras puternica armata rusă în adâncul teritoriului ucrainean, mărindu-i liniile de aprovizionare, pe care le-a atacat apoi cu grupuri de sabotaj și cu artilerie. Geniștii ucraineni au aruncat în aer sute de poduri și diguri, lăsându-i pe ruși pe drumuri care se terminau pe malurile noroioase ale râurilor sau lângă lacuri nou formate.
Și în contraatacuri, generalul Zalujnîi s-a concentrat pe lovirea liniilor de aprovizionare în regiunea de sud a Hersonului. Șeful personalului prezidențial, Andri Yermak, pare precaut față de „Generalul de Fier” și spune că el este singura persoană publică care se apropie de Zelensky pentru popularitate națională (într-un sondaj de la sfârșitul anului trecut, 98% dintre respondenți și-au exprimat încrederea în el). Zalujnîi, împreună cu legăturile militare americane, dorise să se concentreze pe o lovitură spre sud, pentru a încerca să spargă „podul de uscat” către Crimeea. Zelenski, însă, a insistat asupra unui atac larg pe tot frontul. Este afară sau nu Zalujnîi? După o zile de revendicări, pretenții, zvonuri și speculații, se pare că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să nu-l demită, deocamdată, pe comandantul său șef Valery Zalujnîi. Clar tensiunea rămâne totuși între cei doi deoarece primul trebuie să cântărească presiunile politice interne și internaționale în timp ce cel din urmă proiectează și execută o strategie pe câmpul de luptă – și aceasta este o veste proastă pentru Ucraina!
Băsescu și Xi Jinping
Dumitru Micu a fost un critic literar în banca lui. Dar a lăsat o carte de memorii – „Sfârșit și început de mileniu” – deloc confortabilă pentru scriitori și mai ales pentru profesorii de la Facultatea de Filologie. Cartea a trecut neobservată, nu s-a scris mai nimic despre ea – așa procedează intelectualii noștri subțiri când vor să ascundă niște chestii care îi dezavantajează. Dar nu literatura mă interesează aici, ci o întâmplare de la revoluție. Poate că nu-i adevărată, poate că-i banc. Nu contează. În vâltoarea din 1989, un tânăr i-a povestit criticului că a fost arestat pe 21 decembrie și că, la Jilava, „cei bătuți ziceau torționarilor: <<Astăzi dați voi în noi, mâine o să dăm noi în voi.>> <<Nu-i nimic>>, li se răspundea, „poimâine o să dăm din nou noi în voi.>>” Istorioara lui D. Micu ne definește. Cu asta ne ocupăm de aproape 35 de ani. Numai că unora le vine rândul mai des să dea.
Băsescu a dat cel mai mult. Dar a și luat după ce n-a mai dat. A luat prin rude și pe urmă și-a pierdut privilegiile de fost președinte. Sper că refacerea încercatului matelot merge bine. Sunt sigur că nu regretă ce a făcut, mai ales că la scară planetară e micuț. Xi Jinping, adică Băsescu al Chinei, a arestat 1.500.000 de oameni de afaceri. Da, un milion și jumătate. Chinezii sunt de vreo 70 de ori mai mulți ca noi. Asta înseamnă că ar fi trebuit să lege și Băsescu, pentru a-l egala pe Xi Jinping, vreo 20.000, chiar 25.000 de politicieni și de oameni de afaceri. Nea Traiane, ești un despot mărunt, mă, tăticule! Nu cred că ai atins 5.000. Diferența dintre tine și Xi Jinping e că tovarășul chinez înconjurat de oligarhi nu a mimat democrația. Și mai e o diferență. Oligarhii lui erau miliardari, nu milionari.
Dar să-l lăsăm pe Băsescu și să revenim la povestea lui D. Micu. Să zicem că românul X are un leu în buzunar și românul Y tot un leu. Azi îl bate X pe Y. Mâine îl bate Y pe X. Poimâine X pe Y. Răspoimâine Y pe X. Și la sfârșit fiecare mai are câte 10 bani. Acum ne băgăm și în războaiele altora, care numai prieteni nu ne-au fost când erau prieteni între ei. Pe când erau prieteni, din prietenia lor a ieșit ceva măreț. Cernobâlul.
Descoperire incredibilă! Tânără găsită ascunsă într-o geantă, la PTF Curtici. Unde ar fi vrut să ajungă
Descoperire mai puțin obișnuită la vamă, într-un tren care circula din București spre Budapesta.
O femeie în vârstă de 20 de ani a fost găsită ascunsă într-o geantă, la Vama Curtici. Geanta se afla în trenul București Nord – Budapesta.
„Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Curtici au depistat o femeie din Siria care a încercat să treacă în mod fraudulos frontiera de stat, ascunsă în bagajul fratelui ei, cetățean german”, a anunțat luni, 5 februarie, Poliția de Frontieră, într-un comunicat.
Bărbatul avea asupra sa un bagaj și o geantă voluminoasă
Descoperirea a fost făcută recent, și anume la primele ore ale zilei de duminică. Un control pe care l-au făcut polițiștii de frontieră au scos la iveală situația de-a dreptul incredibilă. În interiorul unei genți „voluminoase” s-a descoperit că stătea pitită o tânără. După ce a fost găsită femeia, oamenii legii au făcut verificări, stabilind că tânăra și bărbatul – intrat și el în vizorul polițiștilor – sunt frați.
Polițiștii de frontieră au aflat și o primă posibilă explicație pentru această metodă la care au recurs cei doi – femeia ar fi vrut să ajungă la familia sa, aflată într-un stat din Europa. „În data de 04.02.2024, în jurul orei 05:30, la Punctul de Trecere a Frontierei Curtici, în trenul care circulă pe relația București Nord – Budapesta, s-a prezentat la controlul de frontieră un cetățean german, având asupra sa un bagaj și o geantă voluminoasă.
În urma controlulului fizic a fost descoperită, în interiorul genții, o persoană de sex feminin.
Ambele persoane au fost conduse la sediul instituției pentru efectuarea unor verificări suplimentare, în cadrul cărora a fost stabilit faptul că sunt frați. De asemenea, au recurs la această metodă întrucât tânăra, în vârstă de 20 de ani, dorea să ajungă la familia ei stabilită într-un stat din vestul Europei”, se mai precizează în comunicatul Poliției de Frontieră.
În cazul de față se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat pentru tânăra descoperită în bagaj și complicitate la tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat pentru fratele acesteia, „la finalizare urmând a fi dispuse măsurile ce se impun” – au mai transmis reprezentanții Poliției de Frontieră.
Fosta soţie a preşedintelui CJ Cluj, găsită moartă în casă
Descoperire cutremurătoare în Cluj. Polițiștii fac cercetări pentru a stabili cum s-a produs decesul unei femei în vârstă de 47 de ani, care a fost găsită fără suflare în locuința sa. Din primele informații, e vorba despre fosta soție a unui politician.
Fosta soţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, Camelia Tişe, a fost găsită moartă, luni, în apartamentul ei, potrivit Agerpres.
Din primele informații, polițiștii au fost sesizați luni dimineață, 5 februarie, despre faptul că femeia de 47 de ani a fost descoperită fără suflare în locuință. La fața locului a ajuns și un echipaj medical. Din păcate, însă, cadrele medicale nu au mai putut face nimic altceva decât să constate decesul femeii.
Au fost începute cercetări
Oamenii legii au început deja cercetările pentru a lămuri ce anume s-a întâmplat și cum a sfârșit femeia.
„La data de 5 februarie a.c., în jurul orei 08.50, Poliţia municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că într-un imobil din municipiu a fost găsită decedată o femeie, de 47 de ani.
Ajunşi la domiciliul femeii, poliţiştii, împreună cu un echipaj medical, au confirmat cele sesizate, fiind demarate cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc decesul. Au fost demarate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă”, se precizează într-o informare a IPJ Cluj.
Camelia Tişe şi Alin Tişe – actualul șef al CJ Cluj- au divorţat în 2018. Cei doi au împreună un copil. Camelia Tişe era notar public.
Vreme de primăvară în Capitală/Temperaturile maxime prognozate pentru luni și marți
Începutul acestei săptămâni vine, cel puțin în București, cu valori termice specifice unor zile de primăvară, care îmbie la plimbare în aer liber.
Chiar dacă suntem la început de februarie, ultima lună de iarnă din calendar, primele zile ale acestei săptămâni aduc în Capitală o vreme mai degrabă specifică primăverii, cel puțin la nivel de temperaturi.
Vreme mai caldă decât ar fi normal
Vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, în Bucureşti, în următorul interval, cu valori termice maxime ce vor ajunge, marți, la 18-19 grade Celsius. Cel puțin asta aflăm dintr-o prognoză făcută publică, luni, 5 februarie, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
E vorba despre o prognoză specială pentru zona municipiului București, pentru intervalul 5 februarie, ora 10:00 – 7 februarie, ora 10:00.
Ce anunță ANM pentru ziua de luni, în Capitală
Pentru ziua de marți, 5 februarie, prognoza anunță un cer mai mult senin, dar și intensificări ale vântului. Și o maximă de circa 17 grade Celsius.
Mai exact, conform ANM, în intervalul 5 februarie, ora 10:00 – 6 februarie, ora 10:00, „vremea va fi vântoasă, dar deosebit de caldă pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va avea intensificări, în general cu viteze de 50…55 km/h.
Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 17 grade, iar cea minimă va fi de 5…6 grade”.
La cât va urca temperatura maximă, marți, în București
Și marți va fi cu mult mai cald, în Capitală, decât în mod obișnuit pentru data din calendar. Chiar se va mai încălzi față de prima zi a săptămânii, cu un grad, două.
Conform prognozei pentru intervalul 6 februarie, ora 10:00 – 7 februarie, ora 10:00, în București „vremea va fi frumoasă și se va menține deosebit de caldă pentru această dată”. Temperatura maximă va fi de 18-19 grade, iar cea minimă de 5-6 grade.
Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va avea intensificări temporare, cu viteze de până la 50 km/h, conform prognozei speciale comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie.
DEZVĂLUIRI. Lovitură de stat în Ucraina. Va fi dictatură la Kiev, ordinul a fost dat!
O serie de declarații făcute de Volodimir Zelenski n-au fost trecute cu vederea la nivel internațional. S-a aflat planul liderului de la Kiev!
Președintele ucrainean a spus că ia în considerare o „resetare”, pentru a înlocui mai mulți oficiali de rang înalt.
Declarația liderului de la Kiev vine în contextul unor speculații persistente cum că îl va înlocui pe comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. Președintele spune că îşi doreşte o schimbare majoră, nu a unui singur om.
Zelenski, pregătit să înlocuiască mai mulți oficiali: „E necesară o resetare”
„Este o chestiune legată de oamenii care vor conduce Ucraina. Este necesară o resetare, mă refer la înlocuirea mai multor lideri de stat, nu doar în sectorul armatei”, a declarat Zelenski, potrivit The Guardian.
Citiți și: Frica, arma anului 2024
Americanii îl lasă din brațe pe Zelenski. SUA anunță că NU mai ajută Ucraina!
#Zelenskiy to Italian TV: “It is a question of the people who are to lead Ukraine. A reset is necessary”
Remarks comes 6 days after President reportedly tried but failed to dismissed commander-in-chief Gen. #Zaluzhnyi
Reports: US told that general will be replaced#UkraineWar https://t.co/qiJQxO3Azt
— Scott Lucas (@ScottLucas_EA) February 5, 2024
De săptămâni întregi, în Ucraina au apărut speculații potrivit cărora președintele este aproape de a-l demite pe comandantul forțelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi.
Cei doi au fost în dezacord cu privire la desfășurarea invaziei rusești în Ucraina, care durează de aproape doi ani.
Ukrainian President Volodymyr Zelenskiy, in an interview, said he was considering a ‘reset’ to replace several senior officials https://t.co/FawdXZpvYr
— Reuters (@Reuters) February 5, 2024
Zelenskiy preparing to replace senior officials amid #Ukraine leadership ‘reset’ – https://t.co/f1TTfVxpIT er, is that really wise in the middle of a war…?
— Glyn Moody (@glynmoody) February 5, 2024
#Zelensky said he is considering replacing several senior officials including the commander-in-chief of the country’s armed forces,Valerii Zaluzhnyi. He is v popular with the troops but both are rumoured to at odds over the direction of the war.https://t.co/x1eABAbhmq
— Lucy Keaveney (@Luighseach) February 5, 2024
Dar, într-un interviu acordat duminică, liderul de la Kiev a declarat că orice schimbare a mers dincolo de înlocuirea unei singure persoane, pentru a valorifica eforturile de înlăturare a trupelor rusești.
„Nu se referă la o singură persoană”
„Când vorbesc despre schimbare, am în vedere ceva serios care nu se referă la o singură persoană, ci la direcția conducerii țării”, a declarat Zelenski la televiziunea de stat italiană, întrebat despre Zalujnîi.
Pentru a câștiga războiul, a spus Zelenski, „trebuie să împingem cu toții în aceeași direcție, nu putem fi descurajați, trebuie să avem energia corectă și pozitivă, negativitatea trebuie lăsată acasă”.
To win the war, Zelenskiy said, “we must all push in the same direction, we cannot be discouraged, we must have the right and positive energy, negativity must be left at home.”
Thread/1
And then you follow his thinking with three quotes from Winston Churchill.
„Every decision.— Alastair A.L. Doyne-Ditmas (@darkwaterme) February 5, 2024
Zelenskiy preparing to replace senior officials amid Ukraine leadership ‘reset’
Comments come as speculation continues that the president is preparing to fire the commander of the Ukraine’s armed forces, Valerii Zaluzhnyi..#UkraineRussiaWar..— Vas (@crypticvalentin) February 5, 2024
Activitate seismică intensă. Trei cutremure, luni dimineață, în România
S-a cutremurat din nou pământul în România, de această dată luni dimineață, 5 februarie. Nu mai puțin de trei seisme, slabe ca magnitudine, au fost înregistrate în țară, la distanță de doar câteva ore.
Cel mai recent cutremur s-a produs în România în dimineața zilei de 5 februarie, la ora 09:59, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. A avut 2,7 grade pe Richter, fiind așadar un cutremur slab. S-a produs la adâncimea de 21.8 kilometri, conform informațiilor făcute publice de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Conform infp.ro, acest cutremur s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 17km E de Focșani, 57km NV de Galați, 64km S de Bârlad, 65km NV de Brăila, 74km NE de Buzău.
Anterior, în cursul dimineții de luni, 5 februarie, avuseseră loc alte două cutremure în România. Unul dintre ele ora 06:14, în Muntenia – Dâmbovița, la adâncimea de 7.9 kilometri, seism ce a avut 2,3 grade, iar celălalt la ora 06:11, în Muntenia – județul Argeș.
Acest cutremur a avut 2,2 grade pe Richter, și s-a produs la 10.2 kilometri adâncime.
Cutremur de 3,6 grade, duminică, în zona seismică Vrancea
Cu doar o zi în urmă, mai exact duminică, 4 februarie, la ora 11:53, în zona seismică Vrancea – județul Buzău avusese loc un cutremur slab, de 3,6 grade pe Richter, ce s-a produs la circa 122 de kilometri adâncime.
De asemenea, în ziua 2 februarie, la ora 00:06, s-a produs în Banat, Timiș un cutremur slab cu magnitudinea 3, la adâncimea de 9.8 kilometri.
Anterior, în după-amiaza zilei de 29 ianuarie, la ora 15:59, avusese loc, de această dată în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, un cutremur de 3,4 grade.
Cel mai semnificativ cutremur ce s-a produs în țară de la începutul acestui an a fost înregistrat în 15 ianuarie, la ora 11:01. Cutremurul – unul mediu – s-a produs în zona seismică Vrancea – județul Vrancea și a avut 4,3 grade pe Richter.
