Turul întâi al alegerilor prezidențiale din România a închis, duminică seară, un capitol tensionat, dar a deschis mai multe întrebări decât răspunsuri. În timp ce pe social media și televiziuni se analizau rezultatele, un subiect a rămas deliberat, dar convenabil în penumbră: gradul de implicare al Franței – și al serviciilor sale secrete – în procesul electoral românesc.
Pentru inițiați, alegerile prezidențiale, deși oficial aflate abia la primul tur, au livrat (celor care au ochi să vadă) o concluzie clară: România are, deja, președinte! Nu, nu este nici George Simion, nici Nicușor Dan. E Emmanuel Macron. Franța. DGSE. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele 48 de ore pare desprins mai degrabă dintr-un scenariu de operațiuni speciale decât dintr-un exercițiu democratic autentic, după cum spun mai multe voci din „Sistem”.
De ce a venit Clotilde Armand la Crin Antonescu?
Nu spunem că așa s-a și întâmplat, dar diferența infimă de voturi dintre Crin Antonescu și Nicușor Dan putea fi ajustată cu ușurință printr-o simplă corectură în câteva secții din diaspora. Să nu ne amăgim că lucrurile ar sta altfel, doar s-a mai întâmplat în România și în anii trecuți. Nu este nevoie de fraude masive, ci de câteva semnături bine plasate, câteva procese-verbale completate „corectiv” în momente-cheie în secții unde controlul este minim și entuziasmul pentru transparență, inexistent.
Istoria recentă ne oferă cel mai elocvent exemplu – finala din 2009 dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană. O noapte în care România a fost martoră la o schimbare de destin în doar câteva ore – Geoană, anunțat câștigător de exit-polluri și celebrând victoria, s-a trezit dimineața învins, după ce voturile din diaspora au înclinat balanța în favoarea lui „Petrov”. Voturi care, potrivit unor investigații ulterioare, au fost înregistrate cu o viteză absurdă – chiar și trei alegători pe minut într-o secție, fără pauză, fără întrerupere, dar și fără logică.
Dacă atunci s-a putut, de ce n-ar fi fost posibil și acum?
Diferența dintre Crin și Nicușor a fost cu mult mai mică decât între Geoană și Băsescu. Și totuși, de data aceasta, nu s-a încercat nicio contestare, nicio renumărare, nicio presiune. Doar tăcere și o retragere docilă, aproape ritualică din partea lui Antonescu. A fost voință democratică? Sau un ordin executat fără crâcnire? Aparent resemnat, Antonescu și-a recunoscut înfrângerea cu o promptitudine care a părut suspectă cel puțin pentru echipa sa de campanie. Fără apeluri emoționale, fără lupta de imagine specifică unei bătălii prezidențiale. De ce?
Să fie, oare, pentru că nu el a decis dacă mai intră în turul 2? Să fie pentru că, poate, i s-a transmis mesajul că „jocul s-a încheiat”? Avem dreptul să ne întrebăm dacă nu cumva Crin Antonescu a fost tras pe linie moartă de o decizie luată la Paris și transmisă prin canale discrete, dar eficiente, iar câteva răspunsuri trebuie să vină chiar de la ex-candidatul coaliției de guvernare.
Că tot vorbim de Franța și prezența ei discretă, dar activă în campania electorală din România: ce căuta Clotilde Armand, personaj cu dublă loialitate – franțuzească prin formare, românească prin oportunism – la sediul de campanie al lui Crin Antonescu în noaptea de duminică? Oficial, nimic. Neoficial, poate că a mers ca să transmită un mesaj. Poate că vizita ei a fost semnalul de retragere despre care se tot vorbește șoptit.
DGSE – prezență invizibilă, influență palpabilă
Direcția Generală de Securitate Externă a Franței (DGSE) nu e străină de regiunea noastră. De ani buni, se speculează despre rețele de influență, despre legături discrete cu ONG-uri, think-tank-uri și, nu în ultimul rând, cu anumiți lideri politici „reformatori”, cum este Dacian Julien Cioloș. Deloc întâmplător, astfel de politicieni coincid cu interesele Parisului în țara noastră.
Faptul că Franța a devenit principalul pol de influență occidentală în România nu mai este o teorie, ci o realitate politică, economică și, nu-i exclus, acum și electorală. „Național” a tras un semnal de alarmă în acest sens, avertizând asupra puterii tot mai mari pe care Macron o exercită la București, mai ales de când președinte interimar este Ilie Bolojan. Liderul de la Elysee și-a consolidat influența în România prin trei piloni, iar cel mai important este controlul economic, exercitat prin companiile Engie (gaz), Orange (telecomunicații), Société Générale (BRD) și Renault (Dacia). Acestea sunt doar vârful iceberg-ului, dar realitatea este că Franța deține peste 15% din PIB-ul românesc!
Între ofițerii din cadrul SIE se spune că „nu este o invazie, e o colonizare soft” ce face Franța în România. De altfel, și Occidentul admite că România a devenit un „backyard” al Franței în Estul Europei. Nici măcar SUA nu au o astfel de libertate de manevră aici.
Serviciile franceze nu mai operează doar în umbră, ci în structuri vizibile, aliniate cu mesajele transmise de Emmanuel Macron.
România nu este la primul episod de „ajustare electorală”. Doar că acum, în loc de CIA, pare-se că am făcut loc în sufragerie DGSE-ului. În loc să avem alegeri în două tururi, mai bine ne uităm spre Palatul Elysee, căci acolo se decide cursul democrației noastre. Emmanuel Macron nu doar că a fost lăsat să joace un rol decisiv în reorganizarea Europei, dar are și ultimul cuvânt în alegerea președintelui român, după câte se observă.
Turul doi? Poate pe hârtie. În realitate, Franța a numit, deja, un guvernator pentru colonia România.
Auditul Curții de Conturi la Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD) a urmărit fix ”afacerea stuful”, care a făcut obiectul unor anchete în mass-media, dat fiind implicarea unor nume grele din PSD, scoțând la iveală nereguli grave.
Crescut de mic în spiritul clubului de pe Mersey, Trent a transmis un mesaj emoționant prin care își anunță despărțirea de echipa alături de care a cunoscut consacrarea: „După 20 de ani petrecuți la Liverpool, a sosit clipa să confirm oficial că voi părăsi clubul în această vară. Este, fără îndoială, cea mai dificilă decizie din viața mea!”
Citând oficiali la curent cu detaliile, postul de radio israelian Kan a informat că noul plan este gradual și va dura luni de zile, forțele IDF concentrându-se mai întâi pe o zonă a Fâșiei devastate, realează Reuters,
Luni, Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a scris pe X că Israelul a cerut ONU și organizațiilor neguvernamentale să își închidă sistemul de distribuție a ajutoarelor în Gaza.
Închiderea reactorului 1 de la Cernavodă va avea loc în 2027, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Lucrurile, însă, nu stau chiar așa, și asta pentru că, potrivit specialiștilor, împlinirea duratei maxime de funcționare va veni mult mai repede. Ing. Rodin Traicu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, coordonator al sectorului energetic, și fost președinte al Comisiei Naționale pt Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), ne spune că reactorul 1 de la Cernavodă a avut o durată de funcționare de 210.000 de ore și, în urma unor studii care s-au făcut asupra tuburilor de presiune și a vasului calandria, perioada s-a prelungit până la 245.000 de ore de funcționare.
Cât de mult poate scădea dolarul? Până când Trump va spune că este cea mai bună monedă din lume și că investițiile în dolari sunt sigure. Dar suntem departe de acest moment, spune economistul francez Jean-Paul Betbeze, citat de AFP. Nu poate exista putere, în special putere monetară, mai ales când vine vorba de dolar, fără responsabilitate. Piețele nu sunt obișnuite cu incertitudinea manevrelor comerciale ale lui Trump.
JD.com, Tencent și Douyin se numără printre giganții comerțului electronic care promovează vânzarea către consumatorii chinezi. Sheng Qiuping, ministrul adjunct al comerțului, a descris vasta piață internă a Chinei ca fiind un tampon pentru exportatori în fața șocurilor comerciale, îndemnând autoritățile locale să coordoneze eforturile de stimulare a consumului.
Începând cu 1 mai, toate persoanele care doresc să intre în sediile Parlamentului European pentru a reprezenta interesele unor entități externe sunt obligate să-și activeze legitimația la un terminal special și să declare scopul vizitei. Măsura se aplică atât reprezentanților din mediul de afaceri, cât și celor din organizațiile neguvernamentale sau alte instituții.
Dacă se merge înainte cu absurditățile 
Potrivit Reuters, foaia de parcurs vine în contextul în care SUA fac presiuni asupra Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina. O astfel de înțelegere ar putea redeschide ușa pentru energia rusească și ar reduce sancțiunile.
Săptămâna trecută, multinaționalele de renume, până la jucătorii de nișă din domeniul comerțului electronic, și-au redus obiectivele de vânzări și au avertizat cu privire la reducerea locurilor de muncă, notează Reuters. Economiile majore au revizuit în scădere perspectivele de creștere pe fondul unor date sumbre.
