Acasă Blog Pagina 1417

ALARMĂ printre pacienţii români: biletele de trimitere îşi pierd valabilitatea!

Autorităţile au atras atenţia că unele documente medicale, precum bilete de trimitere sau recomandări, a căror valabilitate a fost prelungită în perioada stării de alertă, nu vor mai putea fi folosite după 31 martie, fiind necesară o nouă evaluare a medicului specialist.

CNAS precizează că nu vor fi afectate de această reglementare documentele care se află în perioada de valabilitate.

Ce documente medicale vor expira după 31 martie?

Este vorba despre biletele de trimitere pentru specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, biletele de trimitere pentru specialităţi paraclinice, recomandările medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative la domiciliu, recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate, dar şi deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive

CNAS reaminteşte că biletul de trimitere pentru specialităţi clinice are o valabilitate de maximum 30 de zile calendaristice de la data emiterii.

Trimiterea pentru bolile cronice, valabilă 90 de zile

De asemenea, pentru toate bolile cronice, valabilitatea biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice este de până la 90 de zile.

„Recomandarea medicală pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive îşi pierde valabilitatea dacă nu este depusă la casa de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii”, precizează CNAS.

Firmele din întreaga lume abandonează finanțări de 25 de miliarde de dolari!

1

Firmele de pe tot globul renunță la tranzacțiile de strângere de fonduri într-un ritm din ce în ce mai accelerat, deoarece volatilitatea destabilizează piețele de credit în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.

Gigantul de mașini electrice Tesla  este cea mai recentă firmă importantă care a abandonat  planurile de finanțare:  a amânat săptămâna trecută o ofertă de obligațiuni de un miliard de dolari susținute de leasing pentru vehiculele sale.

Peste 80 de companii, aproape jumătate din SUA, au suspendat tranzacții de cel puțin 25 de miliarde de dolari de la începutul războiului din Ucraina.

„A existat o zguduire puternică a încrederii investitorilor de la invazia Ucrainei, deoarece sancțiunile au fost impuse Rusiei și prețurile mărfurilor au urcat în sus”, a declarat Susannah Streeter, analist senior de investiții și piețe la Hargreaves Lansdown.

Atenția a ajuns în toate colțurile globului. Mumbai International Airport  din India a amânat recent o tranzacție de obligațiuni în dolari, SS&C Technologies Holdings  a oprit miercuri un împrumut de cumpărare de 1,7 miliarde de dolari, iar Trocafone SA din Brazilia a renunțat la o ofertă publică inițială.

Peste 18 miliarde de dolari din tranzacțiile întârziate sunt pentru finanțarea datoriilor, inclusiv obligațiuni, împrumuturi și titluri garantate cu active, în timp ce restul acoperă achiziții și oferte publice inițiale.

De asemenea, conflictul din Ucraina îi afectează și pe cei care fac tranzacții în Europa. Firmele și companiile nu știu încă dacă și când vor avea loc  fuziuni, achiziții și listări în sumă totală de 300 miliarde de dolari.

A existat deja o scădere de 74% a cotărilor globale de acțiuni și o scădere de 28% a emisiunilor globale de obligațiuni corporative  în acest an, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Cine îl apără pe cel mai bogat rus din Silicon Valley?

0

Începând cu 2010, primirea unei invitații la castelul magnatului Yuri Milner din Los Altos, California, a însemnat accesul  în cel mai exclusivist dintre cercurile exclusiviste din Silicon Valley.

Milner este cunoscut pentru că a plasat investiții extrem de profitabile pe Airbnb, Alibaba, Twitter, Facebook și alte companii. Socializează cu Mark Zuckerberg și cu Serghei Brin, co-fondatorul Google.

Milner este, de asemenea, un rus extrem de bogat(are o avere netă de 3,9 miliarde de dolari)  care și-a început cariera de capital de risc cu ajutorul lui Alisher Usmanov, un magnat al metalelor, apropiat de  Vladimir Putin.

Afacerea lui Milner – investiții în tehnologie în stadiu incipient – ​​este departe de lumea oligarhilor ruși care s-au îmbogățit prin achiziționarea de active de stat la prețuri foarte ieftine. Iar banii de la Usmanov, precum și de la VTB Bank, controlată de stat, au venit în timpul președinției lui Dmitri Medvedev, când administrația Obama îndeamna la „resetarea” relațiilor ruso-americane.

Îndepărtarea de Putin?

Dar acum, în timp ce armata lui Putin bombardează orașele ucrainene, Usmanov și VTB sunt pe listele de sancțiuni.

Și Milner este în defensivă. „Nu pot să mă întorc și să schimb istoria”, spune el în timpul mai multor ore de interviuri Zoom cu Bloomberg Businessweek. „Nu pot schimba faptul că m-am născut în Rusia. Nu pot schimba faptul că aveam niște fonduri rusești.”

Organizația nonprofit a lui Milner, Breakthrough Prize Foundation, și firma sa de capital de risc, DST Global, au lansat ambele declarații în care condamnă „războiul Rusiei împotriva Ucrainei suverane”. Milner și organizațiile sale au promis 11,5 milioane de dolari pentru a finanța eforturile umanitare.

Chiar și așa, însuși Milner  este foarte atent când vorbește despre războiul din Ucraina. El refuză să-și exprime o opinie tranșantă despre Putin, citând în schimb declarațiile făcute de organizațiile sale și numește războiul o „tragedie sfâșietoare”.

Yuri Milner are 60 de ani, este încă cetățean rus, dar deține și cetățenia israeliană. A  trăit în SUA cu așa-numita viză O-1, pentru oameni cu „abilități extraordinare”, o cale comună pentru antreprenorii de tehnologie născuți în străinătate. A plătit 100 de milioane de dolari pentru proprietatea din Los Altos în 2011 și astăzi consideră că America este casa lui.

Afirmă că nu a mai luat bani din Rusia din 2011, când a strâns un fond de 900 de milioane de dolari, și nici nu a mai făcut investiții în Rusia.

Pentru a-și susține afirmația despre separarea de numerarul legat de Kremlin, el împărtășește o scrisoare din 19 martie din partea directorului său financiar, Kenneth Leung, care prezintă pașii pe care îi urmează DST pentru a se conforma cu regulile bancare împotriva spălării banilor. „Dacă minte”, declara Milner, referindu-se la Leung, „va merge la închisoare”.

Apărători și investitori loiali

Milner are apărători puternici. „Yuri Milner a fost un prieten și partener de preț pentru mine, pentru firma noastră și pentru multe dintre cele mai bune companii de tehnologie nouă din SUA timp de aproape două decenii”, a scris Marc Andreessen, membru al consiliului de administrație al Meta Platforms(Facebook).

Max Levchin, născut în Ucraina,  directorul executiv al companiei de tehnologie financiară Affirm Holdings, îl numește pe Milner un “prieten de nădejde”. Ryan Petersen, CEO al gigantului de transport de marfă Flexport, a luat o serie de investiții de la DST, cea mai recentă în februarie, și spune că nu ar ezita să accepte mai multe.

După ce a strâns un al nouălea fond de aproape 4 miliarde de dolari în 2021, DST nu va trebui să strângă din nou fonduri pentru un an sau doi, iar Milner spune că investitorii americani “vor rămâne loiali”.

Ce a căutat Carmen la Summit în Polonia? Dar singură în Franța?

”Am discutat astăzi cu Președintele Poloniei, Andrzej Duda, despre situația gravă de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a acțiunilor Rusiei, care încalcă flagrant dreptul internațional. În consecință, am hotărât să organizăm vineri, 25 februarie 2022, la Varșovia, un summit extraordinar al Formatului București 9 (B9) pentru a coordona răspunsul nostru și pentru a ne demonstra unitatea. Suntem alături de Ucraina”.

Iohannis, cu nevasta după el la Summit-ul despre Ucraina

Acesta este anunțul oficial al Administrației Prezidențiale, făcut public în data de 22 februarie. Atunci când românii, dar mai ales aliații occidentali, au fost astfel informați că, extrem de îngrijorat de invazia rusă din Ucraina, ca un adevărat lider geostrategic ce este, Klaus Iohannis a convocat un Summit NATO, la Varșovia, pe acest subiect. Ceea ce nu s-a mai anunțat însă este și că ”apărarea Ucrainei” nu a fost singura misiune a înaltei delegații a părții române. Una condusă de chiar șeful statului. Pentru că principala grijă a membrilor delegației a fost să se păstreze secretul absolut asupra prezenței soției președintelui în Polonia, la un Summit de o asemenea importanță.

Prima doamnă nu se mai bucură de libertatea de altădată… A mai ieșit doar la Biserica din Sibiu și la Piramide

Chiar dacă aceasta nu a participat efectiv. Uite însă că, ghinion, în ciuda măsurilor de securizare și protecție internă luate de sepepiștii generalui Lucian Pahonțu, tare interesant ar fi ce ar putea răspunde Klaus Iohannis la întrebarea ce a căutat soția sa în Polonia? La Summit-ul B9 despre invadarea Ucrainei! Dar mai ales ce a căutat apoi prima doamnă, singură, în Franța? Și de ce ar fi plecat spre Paris tocmai prin Varșovia?

Dor de ducă…

Presiunea publică a făcut la un moment dat ca familia prezidențială să renunțe la mega-turneele externe programate în cele mai pitorești colțuri ale lumii. Dezvăluirile ”NAȚIONAL” privind ”vacanța de la Rio” determinând până și cele mai loiale structuri iohanniste din sistem să încerce să îl convingă pe președinte că nu mai dă deloc bine să stea câte o lună prin America de Sud. Și, spre cinstea lor, au și reușit… Ceea ce nu este deloc puțin lucru, mai ales ținând cont de tradiționala încăpățânare prezidențială… Pe urmă a venit campania electorală, pandemia, acum războiul din Ucraina, astfel că dorul de ducă” al celor doi provinciali nu a mai putut fi satisfăcut.

Cei doi s-au despărțit la avion

Iar prima doamnă a mai fost scoasă de către președinte doar la slujbele de la Biserica din Piața Mare din Sibiu și la piramide. Cam atât. Numai că, probabil încercând să profite de sfârșitul pandemiei, cei doi și-au făcut planurile că este momentul să mai iasă și Carmen Iohannis din casă. Cu măsurile de prevenție care se impun. Și nu ne referim aici la cele sanitare, desigur…

”Idiotul util” Pahonțu

Astfel că generalul Lucian Pahonțu, cel care se pare că și ”împăiat” va fi păstrat și șters de praf în vitrina SPP-ului și-a putut dovedi din nou veleitățile de ”idiot util” al sistemului. Astfel că restul președinților și premierilor prezenți la Varșovia, la Summit-ul B9 despre Ucraina habar nu au avut că există și o excepție. Și că unul dintre ei a venit însoțit la Summit…

”Coletul” a fost expediat!

Mai ales că, Varșovia nefiind totuși cea mai indicată destinație pentru o partidă de shopping, ”coletul” prezidențial a fost ”expediat” mai departe. În Franța! La Paris! Departe de exploziile facturilor la utilități din țară, de scumpirile la alimente și de voluntarii care își luau de la gură pentru a hrăni copiii refugiaților ucraineni.

SPP-iștii lui Pahonțu, din nou ”slugi”

Ceea ce nu este puțin lucru, mai ales în aceste zile cu adevărat nebune. Și chiar dacă escapada pariziană a primei doamne nu a fost una deplină, lipsind cinele romantice alături de șeful statului, cel rămas la datorie față de România, NATO și Ucraina!

Moartea globalizării? Cum schimbă războiul afacerile

Războiul din Ucraina a schimbat deja nenumărate vieți. Acum, schimbă și modelele de afaceri. Odată cu exodul multinaționalelor occidentale din Rusia și întreruperile lanțului de aprovizionare ucrainean cuplate cu întreruperile legate de Covid din China, companiile trebuie să regândească totul.

Chiar și companiile care nu au furnizori sau operațiuni în plin conflict recunosc că trebuie să treacă de la presupunerile de globalizare neîngrădită la centre mai regionale – sau chiar locale – de producție și consum.

„Întreruperile lanțului de aprovizionare în curs au durat mai mult decât embargourile petroliere din 1973-1974 și 1979 — combinate!” spune Richard Bernstein, CEO al firmei de investiții  RBA.

Companiile mari care își permit să dețină mai mult din întregul lor lanț de aprovizionare s-au îndreptat către integrarea verticală ca o modalitate de a atenua întreruperile și presiunile inflaționiste care rezultă.

Companiile de toate dimensiunile caută modalități de a localiza mai multă producție oriunde s-ar afla consumatorii lor, indiferent în ce țară sau regiune se află.

Cu siguranță, devine clar că lumea nu se resetează la globalizare așa cum a făcut-o în anii 1990, subliniază Financial Times. Unele industrii, cum ar fi tehnologia, vor simți presiunea de a schimba modelele de afaceri existente mai mult decât altele.

Războiul dinUcraina va  accelera și  restricțiile privind tehnologiile „cu dublă utilizare” care pot fi desfășurate fie în scopuri comerciale, fie militare.

Un raport recent al TS Lombard a citat industrii, de la cipuri, telecomunicații și echipamente IT, la aerospațiale, avionică, computere, electronice, senzori, lasere și componentele acestora, care ar putea avea nevoie să-și schimbe lanțurile de aprovizionare și baza de clienți pentru a ține cont de decuplare.

Această schimbare ar putea avea cu siguranță un impact mare pe piața financiară, deoarece o mare parte din creșterea celor mai mari firme de tehnologie a fost bazată pe capacitatea lor de a trece frontierele fără probleme.

Actuala dislocare a lanțurilor de aprovizionare, în special pentru energie, înseamnă că inflația va fi mult mai mare pentru mai mult timp – deoarece întreprinderile vor accelera trecerea în achizițiile de materii prime, energie, componente și așa mai departe, către aprovizionarea mult mai aproape de casă.

“Războiul din Ucraina cimentează declinul globalizării”, susțin analiștii economici la Business-Standard.

Națiunile lumii nu și-au legat economiile doar pentru distracție sau ca un exercițiu abstract în relațiile internaționale.

Consumatorii din întreaga lume au obținut mari beneficii dintr-o lume a specializării, a avantajului comparativ, a livrărilor la timp și a lanțurilor de aprovizionare elaborate. Acum, interconexiunile economiilor lumii se destramă.

Și pe măsură ce mai multe țări se îndepărtează de globalizare, prețul va deveni mai abrupt. O lume mai săracă oferă mai puțini clienți pentru exporturile tuturor, iar o lume mai puțin conectată din punct de vedere economic este una în care perturbările și conflictele sunt inevitabile.

Majorarea dobânzii cheie. Cum acționează primele două bănci centrale ale lumii

0

Cele două mari bănci centrale  nu vor acţiona în acelaşi ritm în viitorul apropiat deoarece războiul din Ucraina are efecte diferite asupra economiilor lor, a declarat  preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

Rezerva Federală a SUA tocmai a majorat dobânda de referinţă, la reuniunea de săptămâna trecută, şi a semnalat că urmează şi alte majorări ale costului creditului, în timp ce BCE a anunţat că nu se grăbeşte să majoreze dobânda la depozite, aflată în prezent la un minim istoric, chiar dacă va continua să retragă măsurile extraordinare de sprijin introduse în perioada pandemiei.

„Economiile noastre sunt în locuri diferite pe ciclul economic, chiar şi înainte de războiul din Ucraina. Din motive geografice, Europa este mult mai expusă pe acest război decât SUA”, a afirmat  Lagarde la o conferinţă financiară organizată de Institutul Montaigne din Paris.

Creșterea costurilor energetice a împins deja inflația din zona euro la un nivel record de 5,9% luna trecută, iar rata ar putea atinge 7% în lunile următoare, cu mult peste ținta de 2% a BCE.

Având în vedere că și prețurile alimentelor vor crește, avansul inflației va reduce profund puterea de cumpărare a gospodăriilor, BCE și-a redus previziunile de creștere, iar unii factori de decizie politică susțin că un rezultat și mai rău este deja mai probabil.

Lagarde, citată de Reuters,  a precizat că economia americană este mai puţin dependentă decât cea europeană de importurile de materii prime iar schimburile sale comerciale sunt de asemenea mai puţin afectate, acesta fiind motivul pentru care băncile centrale din cele două regiuni vor trebui să acţioneze la momente diferite.

Lumea finanțelor nu crede într-un nou „Lehman Brothers”

0

Ar putea războiul purtat de Rusia în Ucraina, ca și sancțiunile economice, de o amploare fără egal, aplicate Moscovei ca răzbunare de către aliații occidentali, să producă efectul unui nou „Lehman Brothers”? În 2008, falimentul acestei bănci americane de investiții a precipitat criza financiară globală.

Până în prezent, sectorul financiar nu crede într-un asemenea risc de contagiune, chiar dacă rămâne atent la evoluția situației militare din Ucraina, la poziția Chinei față de Rusia și la piața hidrocarburilor.

Sancțiunile adoptate într-un ritm fără precedent de SUA, UE și Marea Britanie îndreptate atât împotriva băncii centrale ruse, cât și împotriva mai multor bănci mari, deconectate de la rețeaua financiară internațională Swift, au paralizat o parte a sistemului bancar și financiar al țării, au provocat un colaps al rublei și au deteriorat economia rusă. Bursa de Valori din Moscova a fost închisă periodic pentru a păstra capitalul străin.

Cu toate acestea, Nicolas Veron, economist la think tank-ul european Bruegel și la Institutul Peterson din Washington, nu vede “nicio instabilitate a sistemului financiar inernațional”.

„Decuplarea Rusiei din sistemul financiar occidental a avut loc deja, iar evacuarea băncilor rusești din Europa de Vest este în curs de desfășurare. Această separare a fost absorbită de lumea finanțelor fără a provoca niciun risc sistemic”, a declarat Veron pentru Le Monde.

De asemenea, “sectorul financiar abordează această criză cu o bună rezistență”. Reglementările internaționale cunoscute sub denumirea de „Basel III”, în vigoare după criza din 2008, au impus băncilor să construiască rezerve de capital pentru a rezista la șocuri.

“Comparativ cu zilele Lehman Brothers, astăzi există multă lichiditate pe piață. În plus, băncile centrale au acum experiență în situații de criză extremă și dețin instrumente pentru a stabiliza riscul financiar. Pot fi incidente spectaculoase, dar nu comparabile cu 2008”, explică David Benamou, managing partner la Axiom Asia Private Capital.

„Guvernanții români vin la Bruxelles și așteaptă să li se spună ce să facă”

România a fost prima țară comunistă care a stabilit relații diplomatice și comerciale cu Spania (1967) și Germania de Vest (1968). Dar să nu idealizăm lucrurile. România, mai ales după 1980, avea producție, dar nu avea produse. Ceaușescu a început printr-o mare deschidere mondială și pe urmă s-a autoizolat nu numai pe plan european, dar și în interiorul blocului estic. E semnificativă  relația lui cu Gorbaciov. În 1981, la Moscova, Ceaușescu s-a certat cu Gorbaciov, secretar cu agricultura la acea vreme. „Gorbaciov l-a întrebat pe Ceaușescu de ce vrea să facă o poziție distinctă în relația dintre țările socialiste frățești. A fost o discuție gen ceartă între Ceaușescu și Gorbaciov de vreo două ore. Gorbaciov apăra valorile URSS, Ceaușescu apăra dezghețarea. După 1985, rolurile celor doi s-au inversat.”

Am citat dintr-o carte de mărturisiri – „În ochiul ciclonului”, dialog cu Constantin Boștină – mai mult decât relevante în contextul actual. Constantin Boștină a fost ministru și înainte, și după 1989, și președinte al Adunării Generale a acționarilor la Bursa Română de Mărfuri între 2003 și 2008.

Venind mai aproape, mi se pare definitorie, pentru politica românească din ultimi 32 de ani, o discuție pe care Boștină a purtat-o cu Juncker în 2017. „La acea dată circula următoarea sintagmă care îi aparținuse lui Tăriceanu: 7 – 17 – 27. I-am spus lui Juncker că România este pe locul 7 la nivel european ca potențial de suprafață și populație, pe locul 17 la PIB, dar la indicatorii calitativi de viață, de educație și sănătate suntem pe locul 27. Credeți că la finalul celui de-al doilea deceniu de integrare a României în Uniunea Europeană, cetățeanul român european, dacă nu se schimbă această situație, va mai fi mulțumit de Uniunea Europeană ca nivel de trai?”

Răspunsul lui Juncker: „La voi nu s-a înțeles ce înseamnă Uniunea Europeană. GUVERNANȚII VOȘTRI VIN LA BRUXELLES ȘI AȘTEAPTĂ SĂ LE SPUNEM CE SĂ FACĂ. SIGUR CĂ NOI LE SPUNEM CEEA CE CONSIDERĂM NOI.”

De la discuția asta au trecut cinci ani și de-aici intervin eu. Piața Victoriei, Covid, război și depășire de plan la „dacă-i ordin, cu plăcere!” Dar nu era niciun ordin, era o părere, cel mult o recomandare. Lăsați, tovarăși, că noi executăm și părerile, nu numai ordinele! De ce să ne complicăm cu egalitatea, când subordonarea e atât de relaxantă? Nașterea clasică ne pune în dificultate. Noi vrem o cezariană care lasă cicatrice serioase.

Pâinea s-a scumpit din nou. La cât a ajuns acum franzela

Numeroase brutării din țară au scumpit luni, din nou, pâinea. O franzelă simplă de 300 g, cel mai ieftin sortiment de pâine în majoritatea magazinelor, costă acum minim 2 lei.

Prețul unei franzele simple a crescut brusc de la 1,5 lei la 2 lei. În funcție de magazin, prețul poate varia, însă puține au rămas cele care nu au depășit acest prag de 2 lei per bucata de pâine simplă.

Este a treia scumpire a pâinii în doar câteva luni. Creșteri de prețuri s-au înregistrat la finele anului trecut, dar și în februarie.

Justificarea pentru prima scumpire a fost creșterea prețurilor la energie, iar la următoarele creșterea fulminantă a prețului la grâu, potrivit profit.ro.

Pâinea a ajuns la 2 lei

ce în perioada următoare, estimează producătorii de grâu.

Invazia Rusiei a împiedicat grav comerțul din porturile Mării Negre, ducând la creșterea prețurilor de referință la grâu la bursa din Chicago cu 40% și împingând și amplificând mai mult inflația alimentară globală, care era deja la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Chiar și consumatorii din două dintre cele mai mari țări cultivatoare de grâu din lume, Canada și Statele Unite, plătesc prețul.

Și cerealele s-au scumpit

Și pentru cereale românii vor trebui să plătească mai mult. Acum, o tonă de grâu de panificație a ajuns să coste 350 de euro, ceea ce până acum era vândut cu 22% mai puțin.

Fermierii români vor cere în curând procesatorilor din România tarife similare astfel încât să nu dea faliment, iar din acest motiv am putea să plătim mai mult pe cereale, lapte, carne, ouă, dar și produse de panificație.

Rusia ar putea rămâne fără produsele de bază! Zahărul și hrișca, limitate la vânzare

Rușii simt tot mai mult efectele sancțiunilor Occidentului împotriva Moscovei. Criza alimentelor de bază a început de câteva zile în Rusia și panichează milioane de cetățeni.

În consecință, oamenii se bat pentru cumpărarea unui pachet de zahăr în magazine. Rusia și-a avertizat însă luni cetățenii să nu cumpere prea mult zahăr și hrișcă, afirmând că are suficiente stocuri pentru a face față cererii intern.

Vice-primministrul Viktoria Abramcenko i-a avertizat pe ruși să nu își facă provizii de hriscă și zahăr, la fel cum au făcut-o la începutul pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani.

„La fel ca în 2020, vreau să îi asigur pe oameni: suntem pe deplin autonomi atât în ceea ce privește zahărul, cât și hrișca”, a spus oficialul rus, potrivit The National Post. „Nu există niciun motiv să cumpărați aceste produse din panică. Există suficient pentru toată lumea”, a subliniat ea.

Moscova a interzis exporturile de zahăr

„Cumpăratul din panică doar destabilizează rețeaua de producție”, a mai avertizat Abramcenko. Unele regiuni ruse au raportat lipsuri de zahăr și hrișcă, situație pe care guvernul a catalogat-o „nejustificată” și a pus-o pe seama rușilor care au cumpărat din panică.

Există rapoarte că vor fi limitate la vânzare și alte produse precum cerealele, făina și uleiul vegetal.

Moscova a interzis exporturile de zahăr până pe 31 august și a eliminat taxele vamale pentru importurile de zahăr și zahăr brut.

SUA cere Turciei să-și dea sistemele antirachetă S-400 Ucrainei / Lovitură de teatru în NATO

Recent, președintele american Joe Biden a anunțat că SUA vor elibera un ajutor suplimentar de 800 de milioane de dolari în beneficiul forțelor ucrainene, în special pentru a-și consolida capacitățile de apărare aeriană, cu cel puțin 800 de sisteme antiaeriene portabile Stinger. În același timp, Washingtonul a sugerat ca țările NATO cu sisteme de apărare aeriană fabricate în Rusia să le cedeze Kievului. 

Patru aliați sunt astfel vizați: Grecia, Slovacia, Bulgaria, cu sistemul S-300 și Turcia, care a achiziționat recent sistemul S-400 „Triumph”.

Atena, Sofia și Bratislava refuză

Deocamdată, ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a făcut cunoscut, pe 16 martie, că Bratislava ar putea da un răspuns favorabil solicitării americane, dar cu condiția obținerii unor sisteme de înlocuire.

Bulgaria a exclus să cedeze sistemele S-300 Ucrainei, președintele Rumen Radev considerând că o astfel de livrare ar echivala cu atragerea țării sale în război.

În ceea ce privește Grecia, nici nu se pune problema să se separe de cele două sisteme S-300 recuperate din Cipru în anii 2000, pentru a pune capăt unei crize diplomatice cu Turcia.

Oferirea de sisteme S-300 Ucrainei are sens în măsura în care forțele ucrainene sunt familiarizate cu acest sistem pentru a-l folosi. Ceea ce nu este cazul bateriilor S-400 „Triumph” achiziționate de Ankara de la Moscova.

S-400, mărul discordiei în NATO

Oficialii americani au sugerat însă autorităților turce să predea sistemele S-400 Ucrainei, potrivit mai multor surse contactate de Reuters. Subiectul ar fi fost abordat recent de Wendy Sherman, numărul doi în diplomația americană, în timpul unei recente călătorii la Ankara, scrie Opex 360.

Achiziția sistemelor S-400 a dus la excluderea Turciei – pilon major al NATO – din programul de avioane de luptă americane F-35A, în baza căruia comandase 100 de exemplare. În plus, industria turcă de armament a fost sancționată de administrația Trump în conformitate cu legea CAATSA din SUA, în timp ce liderii țărilor Alianței au criticat aspru Turcia.

De atunci, Ankara caută să obțină F-16 „Vipers”, care se dovedește și ea complicată, având în vedere imaginea defavorabilă  a președintelui Recep Tayyip Erdogan în Congresul SUA.

Sugestia Washingtonului riscă însă să rămână literă moartă. Dacă este aproape de Ucraina (până la punctul de a fi stabilit o cooperare semnificativă în domeniul armamentului), Turcia are nevoie și de Rusia, fie și doar pentru aprovizionarea cu cereale și energie. De asemenea, prin despărțirea de S-400 Ankara ar risca să irite Moscova.

Turcia le-a cumpărat cu 2,5 miliarde de dolari

Până acum, Turcia și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, denumind ofensiva rusă „inacceptabilă”, în timp ce a spus că se opune sancțiunilor care vizează Rusia. În plus, ea și-a oferit medierea celor doi beligeranți.

Încă din prima zi a invaziei Ucrainei (24 februarie) SUA au acordaat Kievului ajutoare în valoare totală de 1 miliard de dolari (inclusiv cele 800 de milioane de dolari anunțate de Biden săptămâna trecută).

Sistemele S-400 achiziționate din Rusia au costat Turcia 2,5 miliarde de dolari. Adică de 2,5 ori mai mult decât ajutorul american. Ceea ce este încă un argument pentru a nu le oferi fără contrapartidă.

În plus, armata ucraineană ar trebui antrenată să folosească aceste S-400, despre care ne putem îndoi că vor fi eficiente împotriva rachetelor și avioanelor rusești, deoarece nu au secrete pentru Rusia.

 

Magda Pălimariu pleacă de la Pro TV. Surpriză cine o înlocuieşte: fosta „cumnată” a lui Marius Moga! (FOTO)

Magda Pălimariu pleacă de la Pro TV. Frumoasa prezentatoarea a rubricii „Vremea” de la Ştirile Pro TV se mută în Norvegia. Ea s-a căsătorit în secret în vara anului trecut, cu Ionuț Eriksen, președintele Camerei de Comerț Româno-Norvegiene, CEO al unei rețele de clinici și laboratoare stomatologice în Norvegia și Ungaria, va sta mai mult lângă soțul său.

Este adevărat că în următoarea perioadă voi fi mai mult plecată din țară, dar știți că rubrica meteo face parte din viața mea și nu o să renunț la întâlnirile cu voi!

magda
Ea s-a căsătorit în secret în vara anului trecut

Așadar, în următoarea perioadă voi sta mai mult timp în Norvegia, să mă bucur de locurile frumoase de acolo, să petrec mai mult timp în țara din care face parte familia mea acum și să mă acomodez cu clima și felul în care trăiesc oamenii în acele locuri”, a transmis Pălimariu.

O înlocuieşte fosta „cumnată” a lui Marius Moga

Iulia Pârlea este cea care o înlocuieşte pe Magda Pălimariu la „Vremea”. Bruneta vine de la Aleph News, postul lui Adrian Sârbu. Iulia este fota iubită a lui Iulian Moga, fratele lui Marius Moga. Iulia şi Iulian s-au despărţit în 2012.

Iulia Pârlea
Iulia Pârlea este cea care o înlocuieşte pe Magda Pălimariu la „Vremea”.

Povestea lor de dragoste s-a intins pe o perioada de patru ani si a fost presarata din belsug cu despartiri rasunatoare si impacari romantice.

Motivul despărţirii? Se pare ca ea nu agrea ideea ca logodnicul ei se află în preajma atator manechine la filmarile videoclipurilor de teama sa nu se infiripe o poveste de dragoste, asa cum s-a întâmplat şi în cazul lor.

Două trenuri s-au ciocnit, în Tunisia: peste 90 de oameni au fost răniți- VIDEO de la fața locului

0

Salvatorii au intervenit urgent pentru a prelua și a duce cât mai rapid la spital persoanele care au avut de suferit de pe urma unui accident feroviar.

Două trenuri de pasageri s-au ciocnit frontal, luni dimineață, în Tunisia. Potrivit france24.com, 95 de persoane au fost rănite.

Incidentul în care au fost implicate cele două trenuri a avut loc în zona Jbel Jelloud, la periferia de sud a capitalei tunisiene, Tunis. Din câte a precizat un purtător de cuvânt al Apărării Civile, Moez Triaa, pentru AFP, doar unul dintre trenuri avea la bord pasageri, anunță sursa citată.

Oficialul a precizat că răniții au fost duși la spitale și că majoritatea acestora au suferit fracturi. Și că nu au fost situații de leziuni care să le pună viața în pericol. La fața locului au fost trimise mai multe ambulanțe, echipajele medicale acordându-le îngrijiri victimelor și apoi preluându-le pentru a le duce la spital.

De altfel, imaginile înregistrate la fața locului și ajunse pe Internet, respectiv pe Twitter, surprind momentele în care în zonă au ajuns salvatorii, fiind o adevărată forfotă în perimetrul în care s-a produs coliziunea.

Încă nu se cunosc informații cu privire la posibilele cauze ale ciocnirii celor două garnituri.

 

Ce făcea militarul din Constanţa căruia i s-a furat arma din dotare. Anchetatorii, ŞOCAŢI de cât de des îşi schimbă declaraţiile!

12

Militarul din Constanţa căruia i s-a furat arma din dotare le dă bătăi de cap anchetatorilor. Acesta îşi schimbă declaraţiile de la un interogatoriu la altul. Inițial a spus că nu avea telefonul mobil, pe care imediat după incident îl pasase unui coleg.

Apoi, militarul a susţinută că ba că în momentul atacului era în cabina de pază, ba că era afară, în timpul rondului.

Se uita pe telefon la o slujbă religioasă

Scafandrii au căutat mitraliera în canalul Dunăre-Marea Neagră, iar militarul căruia i-a fost smulsă din mâini le-ar fi spus poliţiştilor că se ruga, în momentul în care a fost atacat cu cuţitul. Susţine că se uita pe pe telefon la o slujbă religioasă.

Agresorul militarului continuă să fie de negăsit. La mai bine 36 de ore, individul care a rănit un militar și l-a deposedat de arma din dotare este de negăsit. Anchetatorii cred tot mai mult că atacul a fost planificat și nu exclud varianta ca militarul și agresorul să se cunoască.

Mascat cu o cagulă, bărbatul a intrat într-o unitate militară de la malul mării, unde l-a atacat pe militarul din postul de bază și, după o luptă corp la corp, a reușit să fugă.

Ancheta a fost preluată de Parchetul Militar, însă priorităţile, în acest moment, sunt identificarea agresorului şi recuperarea armei.

Embargou UE asupra petrolului rus / Kremlin: „Va lovi pe toată lumea, SUA nu va pierde nimic”

Kremlinul a declarat luni că un potențial embargou european asupra petrolului rusesc ar lovi pe „toată lumea”, într-un moment în care Uniunea Europeană trebuie să studieze în cadrul unei întâlniri posibilitatea unor noi sancțiuni împotriva Moscovei.

„Un astfel de embargou ar avea o influență foarte serioasă asupra pieței mondiale a petrolului, o influență dăunătoare asupra pieței de energie din Europa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Dar americanii nu vor pierde nimic, este evident, se vor simți mult mai bine decât europenii”, a adăugat Peskov.

UE discută un nou set de sancțiuni pentru Rusia

„Este o decizie care ar lovi pe toată lumea”, a continuat el, în timpul unui briefing de presă.

Miniștrii de Externe și ai Apărării din Uniunea Europeană urmează se întâlneasc luni pentru pentru a discuta noile sancțiuni împotriva Moscovei, scrie Boursorama.

UE a adoptat deja mai multe seturi de sancțiuni împotriva Moscovei de la ofensiva din Ucraina, vizând în mod masiv companii, bănci, înalți oficiali, oligarhi și interzicând exportul de mărfuri în Rusia.

Importurile europene de gaz sau petrol rusesc au fost cruțate până acum din cauza costului lor pentru europeni, care sunt foarte dependenți de hidrocarburile rusești.

Germania, în special, a fost criticată pentru opoziția sa față de un embargou imediat asupra hidrocarburilor rusești, de care depinde foarte mult.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut luni, Uniunii Europene, să oprească orice fel de comerț cu Rusia.

Veşti proaste de la negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia. Kremlinul a luat decizia

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că pe durata negocierilor nu va exista o încetare a focului. Acesta a adăugat că mai trebuie făcute încă progrese semnificative la negocieri pentru a exista o bază pentru o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

Duminică, ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat că există puține speranțe imediate pentru o încheiere a războiului din Ucraina prin negocieri.

Şanse mici pentru un acord de pace

Trebuie să folosim orice format, orice șansă, pentru a avea posibilitatea de a negocia, de a vorbi cu președintele rus Vladimir Putin”, a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru CNN.

Thomas-Greenfield spune însă că șansele pentru un acord sunt mici.

Am susținut negocierile pe care președintele Zelenski le-a încercat cu rușii – și folosesc cuvântul încercat pentru că negocierile par a fi unilaterale, iar rușii nu s-au înclinat spre nicio posibilitate pentru o soluție negociată și diplomatică”, a spus ea.

Mihai Bendeac a comis-o! Cum a fost filmat după ce a ieșit să se distreze în oraș! Imaginile te lasă MASCĂ! – VIDEO

1

A făcut-o lată și totul a fost filmat! Actorul Mihai Bendeac, juratul de la ”iUmor”, s-a distrat ce s-a distrat, însă a ajuns protagonistul unei filmări pe care au ajuns să o vadă nu doar amicii săi, ci o țară întreagă.

Distracția surprinsă pe înregistrarea video difuzată de cancan.ro – despre care s-a aflat că ar fi un Story făcut pe o rețea de socializare de către Codin Maticiuc – începe într-un club, unde Mihai Bendeac e filmat alături de alți actori ieșiți în oraș, între ei și Mihai Bobonete.

Apoi, Bendeac, vizibil ”aburit”, e surprins în timp ce se urcă într-o mașină cu o sticlă în mână. Distracția a fost în toi și în mașină, nelipsind râsetele.

„Dacă sunt filmat, vă rog să fiu filmat și bine montat”, se aude la un moment dat spunând Bendeac.

Cu posteriorul la vedere

(sursa foto: captură video cancan.ro)

„Acum să te văd dacă ai tupeu”, sună, la un moment dat, îndemnul auzit de Bendeac. N-a trecut mult până ce actorul să-și dea jos pantalonii și să-și arate posteriorul. „Dacă vrei paparazzi, stai așa că îți dau eu!” – se mai aude pe înregistrare.

După ce și-a arătat, cu toată dezinvoltura, partea dorsală, Bendeac s-a „reechipat” și, zâmbind, a urcat apoi pe bancheta din spate a mașinii, închizând ușa. Așa s-a încheiat filmarea care s-a răspândit cu repeziciune în mediul online.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Bombele cad la fiecare 10 minute în Mariupol

Orașul Mariupol este supus unui bombardament fără discernământ de către Rusia, potrivit unui ofițer ucrainean din interiorul orașului.

„Bombe cad la fiecare 10 minute. Navele de război ale marinei ruse bombardează. Ieri, soldații au distrus patru tancuri și vehicule blindate, au lovit trupe. Încă avem nevoie de muniție, arme antitanc și apărare aeriană”, a declarat căpitanul Sviatoslav Palamar de la Regimentul Azov al Gărzii Naționale din Mariupol pentru CNN.

Cadavrele sunt lăsate pe stradă

Palamar a spus că el și colegii săi de luptă nu se vor preda în Mariupol. Termenul stabilit de Rusia pentru ca autoritățile de la Mariupol să predea orașul a expirat, ucrainenii respingând ultimatumul.

Orașul-port Mariupol, care înainte de război găzduia aproximativ 450.000 de oameni, a fost atacat aproape constant din partea forțelor ruse de la începutul lunii martie, imagini din satelit arătând distrugeri semnificative ale zonelor rezidențiale.

Rusia a fost acuzată în mod repetat că vizează civili, locuitorii prinși în capcană descriind atacul drept „iad”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a descries bombardarea orașului Mariupol drept „crimă de război majoră”.

Atacurile rusești au dus la prăbușirea totală a serviciilor de bază, locuitorii neputând accesa gaz, electricitate sau apă. Cadavrele sunt lăsate în stradă pentru că fie nu mai este nimeni care să le ridice, fie este prea periculos de încercat.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Rusia pregătește nava care va domina Marea Neagră

Crucișătorul greu cu propulsie nucleară „Amiral Nahimov”, aflat în prezent în reparații la șantierele navale Sevmaș (o filiala a United Shipbuilding Corporation, USC) va fi dotat cu arme de generatia a patra.

„Sistemele și armele învechite ale navei vor fi înlocuite cu altele de nouă generație, care, prin parametrii, lor sunt demne de imaginea unei nave din a patra generație și de nava amiral a flotei”, a informat într-un comunicat USC.

Rachete de croazieră, rachete hipersonice

În prezent, lucrările de reparații și modernizare se desfășoară în conformitate cu programul inițial. Prima călătorie pe mare a crucișătorului este programată după probele de acostare, scrie Tass.

„După reparații și modernizare, Marina Rusiei va avea o nouă navă avansată capabilă să facă față sarcinilor în toate regiunile cruciale ale oceanului planetar”, a spus USC.

Crucișătorul a fost retras din serviciu pentru reparații în 1999. Lucrările sunt în desfășurare din 2013. Upgrade-ul urmărește să mărească considerabil puterea de atac a navei. Va fi înarmată cu zece sisteme universale pentru rachetele de croazieră Kalibr-NK și Oniks. Pe termen lung, nava va putea îmbarca rachete hipersonice Zirkon.

USC, cel mai mare holding de construcții navale din Rusia, reprezintă 80% din navele construite în Rusia. A fost înființată printr-un decret prezidențial la 21 martie 2007. Conform site-ului său web, USC încorporează 45 de organizații, inclusiv birouri de proiectare, centre de cercetare, șantiere navale și fabrici de reparații navale și de construcție de mașini.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Rusia amenință clar NATO / Putin: „Sper ca vorbele mele să fie ascultate”

Rusia va reacționa negativ la încercările de a interveni în „operațiunea” militară din Ucraina, a avertizat Kremlinul.

Luni, ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că nu vor fi dislocate forțe americane în Ucraina, dar alte țări NATO ar putea decide să trimită trupe în interiorul țării.

Moscova va „reacționa negativ” la încercările altor țări de a interveni în „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, jurnaliștilor, în comentarii la declarația ambasadorului Linda Thomas-Greenfield.

„Rusia va răspunde imediat, consecințele vor fi nemaivăzute”

„În mod negativ”, a spus Peskov când a fost întrebat cum ar reacționa Moscova la astfel de încercări. „Președintele Putin a spus-o în discursul său către cetățenii Rusiei și către întreaga lume”, a subliniat el. „Este suficient să-l citesc încă o dată, mai ales partea în care a vorbit despre posibilitatea ipotetică ca cineva din afară să decidă să intervină în cursul operațiunii militare speciale. Președintele a spus totul într-un mod clar și de înțeles”, a subliniat purtătorul de cuvânt, scrie Tass.

„Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau cu atât mai mult să creeze amenințări pentru țara noastră și pentru poporul nostru, ei trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați văzut niciodată în toată istoria voastră. Indiferent de modul în care se desfășoară evenimentele, suntem pregătiți. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că vorbele mele vor fi ascultate”, a avertizat pe 24 februarie, Vladimir Putin.

 

Situație controversată la Tribunalul București: o acțiune civilă de constatare a stării de inapt a judecătorului Ion-Tudoran a fost „împinsă” la secția …conflicte de muncă

Acțiunea civilă a unui petent pentru constatare stării de inapt profesional a judecătorului Ion-Tudoran în perioada 2014-2019 a ajuns să fie repartizată de conducerea Tribunalului București unui complet de conflicte de muncă și asigurări sociale. Situația este hilară, căci indiferent dacă a fost generată din prostie sau cu intenție, conducerea Tribunalului București se află într-o mare culpă. Practic, așa cum a fost repartizat la un complet de conflicte de muncă, dosarul ar sugera că între judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran și petentul Marinică Bozdoro ar fi existat relații de angajat-angajator.

Deși normele legale în materie ar fi impus pensionarea din motive medicale a judecătorului Corneliu Bogdan Ion-Tudoran încă din anul 2014, acesta și-a ascuns afecțiunile de care suferea și a continuat să ocupe funcția de magistrat până la demisia din august 2019. În mod ilegal, evident, căci a ascuns față de Consiliul Superior al Magistraturii și față de conducerea Curții de Apel București toate afecțiunile ce l-ar fi declarat în mod automat incompatibil.

Cum informațiile despre bolile incompatibile cu profesia de magistrat ale lui Ion-Tudoran au apărut în presă, cei judecați de acesta au început să se adreseze justiției. Marinică Bozdoro, unul dintre cei judecați de inaptul magistrat Ion-Tudoran, a înaintat deja acțiune la Tribunalul București, solicitând acestei instanțe să constate că, în perioada 2014-2019, controversatul magistrat era inapt pentru a profesa.

Doar că, surpriză mare! Deși acțiunea petentului Bozdoro este una civilă, de constatare a faptului că Ion-Tudoran era inapt medical pentru exercitarea profesiei de judecător, acțiunea sa a fost repartizată unui complet de la secția…Conflicte de muncă și asigurări sociale.

O enormitate, căci Tudoran nu a fost niciodată angajatul petentului Bozdoro. Sau invers. Acțiunea lui Bozodoro este îndreptată și asupra CSM și Ministerului Justiției, pe motiv că aceste instituții nu au vegheat ca judecătorul Ion-Tudoran să nu mai practice profesia de magistrat deoarece suferea de boli incompatibile cu aceasta profesie. Repartizarea acțiunii civile la o secție necompetentă nu pare a fi decât o măsură de întârziere a procesului civil inițiat la Tribunalul București. Sens în care va fi foarte interesantă opinia Inspecției Judiciare.

Potrivit acțiunii depusă de petentul Bozdoro la Tribunalul București, acesta a solicitat instanței să constate că în perioada 2014-2019 judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a ascuns faptul că suferă de diabet și de hipertensiune arteriale. Or, aceste boli sunt prevăzute, prin ordinul 1178/2007 al Ministerului Justiției, ca incompatibile cu exercitarea profesiei de magistrat.

Tudoran ar fi luat și șpagă în dosarul lui Bozdoro

Marinică Bozdoro a fost judecat și condamnat de Ion-Tudoran în anul 2017 într-un dosar în care au apărut apoi acuzații de corupție. Judecătorul ar fi primit suma de 250.000 de euro pentru a scoate din dosar, prin disjungere, faptele unei alte persoane judecate alături de Bozdoro, Aurel Andronic. Cum Bozdoro nu a dat bani, a fost condamnat imediat. În schimb, Aurel Andronic, ale cărui fapte au fost disjunse, s-a mai judecat încă un an de zile. Iar Bozdoro a fost dat exemplu. Cu o lună însă înainte de prescrierea faptelor lui Andronic, Tudoran a mai cerut bani în plus față de cei 250.000 de euro deja încasați. Cum nu a mai primit aceasta sumă, Ion-Tudoran l-a condamnat și pe Andronic.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Locul secret unde sunt reciclate armele rusești pentru forțele Kievului

Zgomotul lansării rachetelor în depărtare rupe liniștea unei dimineți altfel liniștite la Kiev. „Noi suntem, atacăm poziții rusești în apropiere de Hostomel”, spune un soldat ucrainean. În acest caz particular, rachetele pe care armata ucraineană le folosește pentru a viza trupele invadatoare ale Moscovei sunt de fapt rusești.

„Aseară am trimis forțelor armate ucrainene 24 de rachete Uragan care urmau să ajungă aic pentru a zbura deasupra orașelor noastre”, spune Iuri Golodov, comandantul adjunct al uneia dintre forțele teritoriale ale Ucrainei, arată un reportaj CNN.

Rușii bombardați cu rachete rusești

„Le-am capturat intacte (rachetele), le-am dat Forțelor Armate ale Ucrainei noaptea, iar acum armata ucraineană trage cu rachete rusești împotriva lor”, spune Golodov.

Golodov joacă un rol cheie în reutilizarea echipamentelor militare abandonate de armata rusă sau capturate de la acceasta. El conduce o echipă care lucrează la un depozit de echipamente militare într-o locație nedezvăluită din Kiev, reparând și revopsind echipamentul militar rusesc pentru a fi folosit de forțele ucrainene.

„Tot ceea ce luăm de la armata rusă transferăm forțelor armate ale Ucrainei”, spune el.

O mare parte din echipamentul folosit de armata rusă este similar sau același cu cel folosit de soldații ucraineni, așa că sunt familiarizați cu funcționarea acestuia.

„Totul este in stare de functionare. Pare un armament vechi, dar de fapt daca îl folosesti corect ne va servi mult timp”, adaugă el. Golodov spune că batalionul său este, de asemenea, responsabil pentru capturarea unora dintre echipamentele din depozit.

„Suntem un batalion al forțelor speciale de recunoaștere în profunzime, care lucrează în spatele liniilor inamice”, explică Golotov. „Sarcina noastră este să distrugem proviziile armatei ruse – muniție, combustibil, alimente”.

„Soldații ruși sunt speriați, demoralizați”

Un fost camion-cisternă al armatei ruse este gata să fie redistribuit și, sub acoperirea unei camuflaj, un transportor blindat capturat își așteaptă următoarea misiune.

Este o mașinărie veche, ruginită și grea din epoca sovietică, dar soldații de aici spun că îl vor folosi. Potrivit lui Golodov, vehiculul a fost capturat de unitatea sa, când au atacat o coloană rusă.

„Am tras în primul vehicul și, când a explodat, coloana s-a oprit”, spune el. „Soldații ruși au fugit și le-am luat echipamentul militar”. Potrivit lui Golodov și a oamenilor săi, acesta este o un fenomen curent pe câmpul de luptă.

„Soldații ruși sunt speriați, demoralizați. Le este frică să se despartă unul de celălalt, pentru că sunt împușcați din fiecare tufiș”, spune el. Golodov spune că unii par a fi foarte tineri și fără experiență: „Majoritatea dintre ei nu știu sau nu înțeleg de ce sunt aici”.

„Forțele Rusiei nu sunt decât un mit”

Într-o altă parte a facilității, soldați înarmați cu AK-47 se antrenează pentru o posibilă întâlnire cu trupele rusești. Ei se mișcă în grupuri într-o manieră organizată și par netulburați atunci când comandantul lor trage gloanțe oarbe în direcția lor.

Golodov îi privește mândru. Înainte de a se retrage din marină, el spune că a petrecut timp cu flota de nord a Uniunii Sovietice în Mursmansk, nord-vestul Rusiei, și spune că știe de ce sunt capabile forțele ruse.

Nu este surprins de cât de bine s-a descurcat Ucraina în fața unor obstacole aparent insurmontabile. „Forța armatei ruse nu este altceva decât un mit”, spune el, încrezător într-o victorie ucraineană. „Cum poate cineva să gândească altfel?”

S-a dat alerta, din cauza unei genți suspecte zărită într-un loc public din sectorul 1! Polițiștii și specialiștii SRI intervin

1

Atât polițiștii din Capitală, cât și specialiștii Serviciului Român de Informații au fost mobilizați pentru a face verificări într-un caz semnalat, luni, prin intermediul numărului unic de urgență, 112.

Oamenii legii și specialiștii SRI intervin la fața locului, după ce s-a semnalat că într-o stație de autobuz din sectorul 1 se află o geantă abandonată, potrivit news.ro.

„Astăzi, 21 martie 2022, prin apel 112, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a fost sesizată cu privire la faptul că pe o bancă, într-o staţie pentru mijloacele de transport în comun de suprafaţă, pe raza sectorului 1, se află abandonată o geantă.”, au precizat reprezentanții Poliţiei Capitalei.

Către locul respectiv s-au îndreptat nu doar polițiștii, ci și pirotehniștii din cadrul SRI. Cum se întâmplă în cazul primirii unor astfel de sesizări, specialiștii urmează să facă verificări, pentru a stabili ce se află în geanta respectivă și pentru a elimina orice potențial de risc.