Cele mai recente informații venite de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță cum va fi vremea pe final de martie, prima lună de primăvară calendaristică, și până în 18 aprilie.
E vorba despre o actualizare a unei estimări meteorologice, emise pentru intervalul 21 martie- 18 aprilie, cu vești despre valorile termice pentru fiecare săptămână în parte, din cele patru avute în vedere. Dar și despre eventualitatea să apară precipitații.
Veștile despre temperaturi sunt, în general, îmbucurătoare, semn că primăvara își intră, într-un final, în drepturi, după cum sperau cei care abia așteptau să poată lăsa, în sfârșit, în cuier paltoanele și gecile de iarnă.
Valorile termice vor fi ușor mai ridicate în nord-estul teritoriului, iar în rest se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână.
Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara, dar mai ales în zonele montane.
Săptămâna 28.03.2022 – 04.04.2022
Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile nord-vestice, dar mai ridicate în restul teritoriului.
Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice și nordvestice, dar și deficitar în cele sud-estice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.
Săptămâna 04.04.2022 – 11.04.2022
Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei săptămâni, în toată țara.
Cantitățile de precipitații estimate pentru această săptămână vor avea o tendință deficitară în regiunile sudice și estice, dar și excedentară în cele nord-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.
Săptămâna 11.04.2022 – 18.04.2022
Valorile termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, în toate regiunile.
Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.
Noua condamnare va prelungi cu ani de zile timpul pe care cel mai proeminent critic al președintelui Vladimir Putin îl petrece în închisoare, transmite Reuters.
Procurorii ruși încearcă să-l mute pe Navalnîi într-o colonie penală de maximă securitate pentru 13 ani, sub acuzația de fraudă și sfidarea instanței.
Navalnîi, în vârstă de 45 de ani, a fost arestat în ianuarie 2021, după ce s-a întors în Rusia din Germania, unde se vindecase de otrăvire. A acuzat Moscova pentru acest incident, dar Kremlinul neagă implicarea.
Navalnîi condamnă războiul din Ucraina
În prezent, Navalnîi ispășește o pedeapsă de trei ani și jumătate sub acuzația că a furat 3,5 milioane de lire sterline din donații către organizațiile sale politice.
Acesta se află într-un penitenciar de maximă securitate de la est de Moscova. El s-a pronunțat împotriva invaziei Ucrainei de către Rusia din închisoare, cerând concetățenilor să organizeze proteste zilnice.
”Sunt împotriva acestui război”, i-a transmis Alexei Navalnîi judecătorului, potrivit The Moscow Times, adăugând și că războiul din Ucraina nu reprezintă decât o încercare de distragere a atenției de la adevăratele probleme ale Rusiei.
”Cred că acest război este conceput pentru a distrage atenția de la problemele Rusiei și nu va duce decât la o sărăcire mai mare”, a adăugat el înainte de a fi întrerupt de judecător. ”Consider că cei care au declanșat acest război sunt bandiți și hoți. Am intrat în politică pentru a lupta împotriva acestui regim criminal al hoților”,
Mesaj de ultimă oră de la COTAR. Se arată cu degetul în direcția lui Mădălin Roșu, de la Omniasig.
„Când obții venituri cumulate de 10.000 de euro pe lună, din banii celor de care-ți poți bate joc, un RCA de 1.050 de lei reprezintă echivalentul a doi covrigi. Cu toate aceste, conducerea Omniasig – Vienna Insurance Group nu ar trebui să uite ca cei 2 covrigi reprezintă pentru mulți români echivalentul ratei lunare pentru creditul la casă”, atrage atenția Vasile Ștefănescu, șeful de la COTAR.
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul COTAR:
„Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.), A.P.T.E 2002 , A.P.U.L.U.M., a luat act cu îngrijorare de derapajele repetate ale conducerii Omniasig – Viena Insurance Group, prin reprezentantul său, Mădalin Roșu, care consideră căcetățeniiromâni nu ar trebui să protesteze împotriva creșteriiprețului RCA, iar eventuale acțiuni de protest ale transportatorilor la adresa creșteriinesimțiteși fărărațiune a prețului RCA, din ultimele 6 luni, reprezintă„acțiuniputiniste”.
Conducerea grupului Omniasig – Vienna Insurance Group, reprezentată prin domnul Mădălin Roșu, care ocupă atât funcția de Mananging Board Member – Omniasig VIG, cât și de Președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, a transmis public, pe o rețea de socializare, următoarele: „amenințările unor asociații de profil că vor bloca orașele cu camioanele, dacă nu se plafonează primele RCA, sună a acțiuneputinistă, cu pumnul în gură (…)”. Totuși, exact cei care comentează în acest fel sunt cei care bagă astfel pumnul în gură tuturor celor 8 milioane de români plătitori de polițe RCA.
Amintim tuturor cetățenilor acestei țări căîn urmă cu 5 ani a mai fost înregistrată o majorare speculativă a prețului RCA, în urma căreia transportatorii au protestat la nivel național,prețul RCA a fost recalculat și plafonat pentru 6 luni, iar la presiunea transportatorilor, Consiliul Concurentei a demarat – cu mare greutate – o anchetă, din care a reieșit că asiguratorii din România „nu şi-au mai stabilit în mod independent tarifele, ci au acţionat concertat pe piaţă, ţinând cont de discuţiile de a-şi majora tarifele purtare în cadrul asociaţiei”.
Practic, timp de 4 ani, firmele de asigurări din România au desfășurat o acțiune ilegală de tip cartel, fiind amendate cu suma de 53 de milioane de euro de către Consiliul Concurenței. În mod evident, una dintre firmele gasite vinovate este chiar Omniasig – Vienna Insurance Group, al cărui reprezentant face zilele astea baășcălie de prețul RCA, comparându-l cu prețul unor covrigi, iar o eventualăacțiune de protest din partea transportatorilor față decreștereanesimițităși fără justificare a prețului RCA, cu peste 250%, din ultimele luni, reprezintă o „acțiune putinistă”.
Vasile Ștefănescu, președintele COTAR
Reamintim tuturor românilor faptul că reprezentantul Omniasig – Vienna Insurance Group a recunoscut în fața Parlamentului României, în urmă cu câteva săptămâni, faptul că cheltuielile cu daunele plătite de asiguratorii din România reprezintă sub 35% din prețul RCA. Restul cheltuielilor, de 65%, reprezintă cheltuieli administrative și profit. Practic, dintr-un tarif mediu de 1050 de lei, cât este media anualizată a tarifului RCA pe trimestrul IV al anului 2021, 367,5 lei reprezintă cheltuielile asiguratorilor cu despăgubirile, iar diferenta de 682,5 lei reprezintă cheltuielile administrative și profitul firmelor de asigurări.
În concluzie, dintr-un un preț mediu al RCA-ului de 212 euro, 74 euro reprezintă cheltuieli cu daunele, iar 138 de euro ajung în cu totul alte destinații decât plata despăgubirilor. Același membru al conducerii Omniasig – Viena Insurance Group, consideră că prețul RCA este unul scăzut, fiind echivalentul unor covrigi „și probabil undeva, cumva 1 covrig, 2 covrigi poate că par prea scumpi pentru protecțiavieții celor dragi din mașină.”
„Cândobții venituri cumulate de 10.000 de euro pe lună, din banii celor de care-ți poți bate joc, un RCA de 1.050 de lei reprezintă echivalentul a doi covrigi. Cu toate aceste, conducerea Omniasig – Vienna Insurance Group nu ar trebui să uite ca cei 2 covrigi reprezintă pentru mulți români echivalentul ratei lunare pentru creditul la casă. Stimati asiguratori, atunci când 8 milioane de românivăplătesc salariile lunare de zeci de mii de euro ale conducerii firmelor de asigurări din România, nu strică sădați dovadă de mai mult bun simț față de cei obligați să vă cumpere RCA – urile care nu despăgubesc atunci când ai un accident!” – a declarat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.
COTAR a transmis, astăzi, scrisori de protest către următoarele instituții:
Ambasada Austriei în România
Conducerea Vienna Insurance Group din Austria
Autoritatea de Supraveghere Financiară
Uniunea Națională a Societăților de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR)
Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România – organizație prezidată chiar de reprezentantul Omniasig – Vienna Insurance Group.”
67 de militari ai forțelor armate ale Ucrainei au fost luați prizonieri în apropiere de Kiev.
Un video postat pe Twitter arată zeci de militari ucraineni care sunt coborâți din camioane și apoi conduși într-o încăpere unde sunt puși să stea cu fața la perete. Unii sunt răniți și capătă îngrijiri medicale.
Datele a 500 de ucraineni prizonieri, trimise Crucii Roșii
Rusia a declarat că a transmis Comitetului international al Crucii Roșii „datele a peste 500 de ucraineni luați prizonieri”, scrie Novaya Gazeta. Și că Ucraina este dispusă să facă schimb de prizonieri de război.
Comisarul pentru drepturile omului în Rusia, Tatyana Moskalkova, a declarat că interacțiunea cu Crucea Roșie are loc prin filiala rusă a organizației.
Ea a mai menționat că Ministerul Apărării al Federației Ruse este principalul organism de soluționare a problemelor legate de prizonierii de război.
Preluarea orașului-port Mariupol ar fi o victorie strategică pentru Rusia și o lovitură majoră pentru Ucraina. Mariupol este un port important din punct de vedere strategic la Marea Azov, parte a Mării Negre.
Dacă Mariupol ar fi capturat, Rusia ar ajunge, de asemenea, să dețină control deplin asupra a peste 80% din coasta Mării Negre a Ucrainei, întrerupându-i astfel comerțul maritim și izolând-o și mai mult de restul lumii.
Cu danele sale adânci, este cel mai mare port din regiunea Mării Azov și găzduiește o mare fabrică de oțel. În vremuri normale, Mariupol este un centru cheie de export pentru oțelul, cărbunele și porumbul Ucrainei, care merg către clienții din Orientul Mijlociu și nu numai.
Mariupol, punct strategic pentru economia Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-o actualizare recentă că trupele ruse au ocupat un „culoar de uscat” cu peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014.
Acest lucru ar fi blocat accesul Ucrainei la Marea Azov.
Între timp, armata ucraineană a spus că Moscova a pierdut „potenţialul ofensiv” şi că acum este forţată să solicite întăriri din Rusia.
Rusia și Ucraina au schimbat primii prizonieri de război, nouă militari ruși au fost eliberați, potrivit comisarului pentru drepturile omului în Rusia, Tatiana Moskalkova.
„Primul schimb a avut loc. Am timis acasă nouă dintre băieții noștri”, a spus Tatiana Moskalkova într-un interviu pentru RT, confirmând că militari ruși au fost schimbați cu primarul orașului Melitopol.
Nouă militari ruși, la schimb cu primarul din Melitopole
Anterior, presa a relatat despre schimbul a nouă militari ruși pentru primarul Melitopolului, Ivan Fedorov, citând biroul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie Tass.
Primarul Melitopolului, un oraș din sudul Ucrainei care are aproape 150.000 de locuitori, controlat de forțele ruse, a fost răpit pe 11 martie de soldații ruși, în timp ce se afla în drum spre centrul de criză.
Separațiștii pro-ruși au lansat un proces împotriva primarului în vârstă de 33 de ani cu puțin timp înainte de dispariția sa „pentru sprijinul său pentru o organizație de extremă dreapta ucraineană”.
Serviciul ucrainean de securitate, SBU, a arestat un locuitor din Kiev care a publicat pe internet informații privind amplasamentul armatei ucrainene în capitală.
Ancheta va stabili dacă cel în cauză s-a transformat intenționat în călăuză și observator pentru forțele rusești.
A postat pe Tik-Tok amplasamente strategice
SBU publică un videoclip al unei conversații cu un cetățean reținut care, potrivit acestuia, a postat, pe 24 februarie, în comunitatea Tik-Tok, materiale despre locația armatei ucrainene la Kiev, scrie The Kyiv Independent.
Ulterior, un centru comercial lângă care se aflau apărătorii ucraineni, a fost supus unei puternice lovituri cu rachete de către ocupanții ruși.
În noaptea de 20 martie, în cartierul Podolsky din Kiev, în urma unui tir de rachete, mai multe etaje ale centrului comercial și 20 de mașini din parcare au luat foc. Cel puțin opt persoane și-au pierdit viața.
„Conștient sau inconștient, această persoană a lucrat ca observator pentru inamic. Facem un apel către toți cetățenii – nu publicați date despre mișcarea echipamentelor militare ale Forțelor Armate, a instalațiilor militare și a rezultatelor loviturilor inamice! La urma urmei, acestea sunt folosite de ocupanți în planificarea bombardamentelor ulterioare. Este mai bine să facem invers: dați-ne informații despre locația inamicului, iar armata ucraineană va asigura distrugerea acestuia!”, a comunicat SBU.
Ungaria trebuie să rămână în afara conflictului militar din estul Ucrainei, a transmis premierul maghiar Viktor Orban chiar înainte ca Rusia să atace țara vecină. Poziție pe care o confirmă și astăzi, după aproape o lună de la izbucnirea războiului.
Prim-ministrul ungar a declarat că pe masa NATO se află „propuneri periculoase” în ce priveşte răspunsul la războiul din Ucraina. Orban a făcut aceste afirmații după o discuţie avută luni cu preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel, menţionând că anumite state membre au vehiculat din nou ideea impunerii unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei.
Ungaria nu se implică militar în războiul din Ucraina
„Săptămâna trecută nu a fost deloc uşoară, dar săptămâna aceasta va fi şi mai dificilă”, a adăugat Viktor Orban, referindu-se la summiturile NATO şi UE.
„NATO este o alianţă de apărare. Suntem capabili să ne protejăm reciproc – de fapt, este datoria noastră să o facem – , dar nu este misiunea NATO să se implice într-o operaţiune militară în afara teritoriului său”, a subliniat premierul ungar.
„Poziţia Ungariei este clară: nu vrem să trimitem soldaţi sau arme dincolo de teritoriul NATO”, a adăugat el.
Deși a cerut încetarea imediată a violenţelor din Ucraina după invazia rusă, India continuă să rămână partenerul economic al Rusiei. Parteneriat care nu este văzut cu ochii buni de preşedintele american, Joe Biden.
Inițial, atât China, cât și India au refuzat să condamne în mod categoric invazia brutală a Rusiei și ambele state s-au abținut să voteze rezoluțiile Consiliului de Securitate și a Adunării Generale a Națiunilor Unite care cer Moscovei să oprească imediat atacul asupra Ucrainei, scrie CNN.
Ulterior, cele două națiuni și-au reconfigurat poziția. Și totuși, nici una nu e dispusă să se alinieze Occidentului și să impună sancțiuni economice Rusiei.
India continuă să cumpere petrol rusesc
Spre deosebire de ceilalţi membri ai alianţei Quad (Australia, Japonia şi Statele Unite), India continuă să cumpere petrol rusesc şi a refuzat să se alăture voturilor condamnând Moscova la Naţiunile Unite.
Joe Biden a apreciat luni că India face o excepţie printre aliaţii Statelor Unite din cauza răspunsului său „ezitant” la invazia rusă a Ucrainei, spre deosebire de Japonia şi Australia ale căror poziţii le-a descris ca fiind „extrem de solide”.
Liderul de la Casa Albă a lăudat unitatea afişată de NATO, Uniunea Europeană şi partenerii cheie din Asia în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin. Sancţiuni fără precedent au fost astfel adoptate pentru a lovi Rusia la portofel.
Confruntate cu unda de șoc a războiului din Ucraina de pe piețele agricole, țările UE vor să-și sporească producția pentru a consolida securitatea alimentară în blocul comunitar a răspunde riscului penuriei în alte regiuni ale lumii.
Reducerea terenurilor lăsate fără însămânțare, ajutor financiar, revizuirea obiectivelor de ecologizare a culturilor sunt numai câteva măsuri avute în vedere.
„Războiul va duce la riscul de foamete”
În timp ce invazia Ucrainei de către Rusia, doi mari exportatori de cereale, a propulsat prețurile la uleiuri, grâu, soia, rapiță și porumb la cote record și a determinat creșterea prețurilor la combustibil și îngrășăminte, europenii se străduiesc să-și susțină fermierii.
Dar, mai presus de toate, UE caută să-și sporească producția, atât pentru a compensa scăderea aprovizionării cu hrana pentru animale (mai mult de jumătate din importurile sale de porumb proveneau din Ucraina), cât și pentru a atenua crizele alimentare grave ce se prevăd, în special în Africa și în Asia.
„Războiul va antrena mâine riscul de foamete”, a declarat luni ministrul francez de Externe, Jean Yves Le Drian. Prin urmare, UE trebuie să „și asume rolul de a asigura hrana”, a insistat colegul său de la Agricultură Julien Denormand, scrie Europe1.
„Anticipăm penurii mondiale”
Înainte de prezentarea, miercuri, a „foii de parcurs” a strategiei agroalimentare, Comisia Europeană a înaintat luni mai multe propuneri, printre care sprijinirea depozitării private în sectorul porcinelor și utilizarea „rezervei de criză”, un fond de 450 de milioane de euro planificat pentru a ajuta fermierii în caz de instabilitate a prețurilor.
Un „acord-cadru” ar permite statelor să ofere ajutor suplimentar. Trebuie să existe „suficientă flexibilitate pentru ca fiecare țară să stabilească planuri personalizate în funcție de nevoile sale”, a argumentat ministrul finlandez al Agriculturii, Jari Leppa.
Mai ales, executivul european dorește să-și relaxeze temporar regulile drastice cu privire la terenurile neînsămânțate. Potrivit noii Politici Agricole Comune (PAC), care va intra în vigoare în ianuarie 2023, fermele de peste 10 hectare vor fi nevoite să lase cel puțin 4% din terenuri necultivate pentru a încuraja biodiversitatea.
„În următoarele luni și mai departe, trebuie să anticipăm penurii mondiale. Propunerea Comisiei ar permite ca 4 milioane de hectare să fie readuse în cultivare în UE”, a observat ministrul austriac al Agriculturii, Elisabeth Köstinger.
Prețurile au crescut masiv în ultima perioadă, la mai toate produsele alimentare. Inclusiv la carnea de porc!
Românii au găsit pe rafturi carnea de porc la prețuri mult mai mari, decât în aceași perioadă din 2021.
Kilogramul de mușchi de porc costă în prezent aproape 30 de lei. În aceeași perioadă a anului trecut, cumpăram cu 22-23 de lei un kilogram de cotlet cu os. Dacă vorbim de mușchiul de porc, acesta s-a vândut cu 28 de lei pentru un kilogram.
Nu doar mușchiul file de porc a ajuns să coste 30 de lei. Cotletul de porc, ce se vindea la 22-23 de lei kilogramul, costă 25 de lei per kg în magazine.
Prețul furajelor s-a dublat
Creșterea de 2 lei la kilogram se datorează creșterii prețului cu aproximativ 30% la poarta fermelor de producție. Costurile mari la achiziția de furaje, anul acesta au ajuns să fie dublu, față de anul trecut.
Inclusiv prețul porcului, vândut la vrac a crescut, acesta ajungând la peste 600 de lei la 100 de kilograme, pe carcasa de porc. În perioada următoare se anunță, conform unor analize, noi scumpiri, iar carnea de porc ar putea să ajungă și mai scumpă decât este astăzi.
Un iaht aparținând miliardarului rus Roman Abramovici a acostat în sud-vestul Turciei, țară care nu aplică sancțiuni occidentale împotriva oligarhilor ruși, între care proprietarul clubului Chelsea.
Solaris, o navă de lux lungă de 140 de metri, care arborează pavilionul Bermudelor, a fost filmată luni în orașul turistic Bodrum, la mai bine de o săptămână după ce a fost zărită într-un port din Muntenegru, care nu este membru al Uniunii Europene.
Abramovici și apropiații lui Putin, pe lista neagră
Țările occidentale, în frunte cu SUA și Uniunea Europeană, au impus sancțiuni fără precedent Rusiei după invadarea Ucrainei, plasând pe lista acestor represalii oligarhi, printre care și Abramovici, și apropiații președintelui rus Vladimir Putin, scrie Le Journal de Montreal.
Turcia, membru NATO, care are legături strânse cu Rusia și Ucraina, nu s-a alăturat sancțiunilor care vizează Moscova.
Mai multe țări au confiscat iahturi aparținând celor mai bogați ruși, iar președintele american Joe Biden a asigurat că aliații „vor veni să caute bunurile voastre nelegiuite”.
Săptămâna trecută, UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, cu proprietarul clubului de fotbal Chelsea, printre alte ținte.
Abramovici, care deține un iaht și mai mare, Eclipse, lung de 162 de metri, este, de asemenea, sancționat în Marea Britanie cu o înghețare a activelor și o interdicție de călătorie.
Turcia a numit invazia Ucrainei „inacceptabilă” și s-a poziționat ca un mediator pentru a pune capăt războiului.
Statele Unite au interzis luni intrarea pe teritoriul țării a unui număr neprecizat de responsabili chinezi, implicați în „acte represive” împotriva grupurilor minoritare etnice și religioase.
Șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a anunţat într-un comunicat că a impus „restricţii de viză unor responsabili din Republica Populară Chineză suspectaţi de a fi responsabili sau complici la politici sau măsuri vizând reprimarea unor lideri religioşi sau spirituali, membri ai grupurilor etnice minoritare, disidenţi, apărători ai drepturilor omului, jurnalişti, sindicalişti, activişti ai societăţii civile şi manifestanţi paşnici din China sau din străinătate”.
„Statele Unite resping eforturile oficialilor Chinei de a hărțui, intimida, supraveghea și răpi membrii grupurilor minoritare etnice și religioase, inclusiv cei care caută siguranță în străinătate, și pe cetățenii americani care vorbesc în numele acestor populații vulnerabile”, mai arată Departamentul de Stat.
Tensiuni pe axa Washington-Beijing
Washingtonul nu a precizat numărul responsabililor vizaţi, nici identitatea sau rangul acestora. Comunicatul american, foarte vag, nu explică nici ce anume a determinat aceste măsuri punitive.
La sfârșitul anului trecut, Statele Unite au adoptat sancţiuni economice împotriva unor companii de biotehnologie şi de înaltă tehnologie chineze, pe care le acuză că au o contribuţie la amplificarea supravegherii minorităţii uigure din provincia Xinjiang din China.
Serbia nu se va alătura NATO, deoarece nu poate uita copiii ucişi în timpul agresiunii Alianţei împotriva ei, în 1999, a declarat luni preşedintele sârb Aleksandar Vucic, la un miting electoral la Kikinda, în Voivodina, la granița cu România.
„Cred că Serbia nu trebuie să adere la NATO. Serbia este o țară liberă și o țară neutră din punct de vedere militar. Serbia își va apăra singură pământul și spațiul aerian”, a declarat Vucic.
„Nu avem dreptul să uităm”
„Dar permiteți-mi să vă spun ceva: datoria noastră este să iertăm și datoria noastră este să nu uităm de Bojana Tosic, în vârstă de 11 luni, ucisă la Merdare, lângă Kursumlija, să nu uităm de micuța Milica Rakic, ucisă la Batajnica și să nu uităm de micuța Sanja Milenkovic, ucisă la Varvarin. Nu avem dreptul să uităm”, a continuat el, scrie Tass.
„Vom deveni mult mai puternici decât eram în acele zile, când iresponsabilii, aroganții și prezumptivii ne bombardau și duceau un război de agresiune împotriva noastră și a țării noastre”, a spus Vucic.
Agresiunea NATO împotriva Iugoslaviei din 1999 a durat 78 de zile. Conducerea Alianței a susținut că principalul motiv pentru operațiunea cu numele de cod Forța Aliată a fost prevenirea genocidului albanezilor din Kosovo.
Bombardamentele au ucis, conform diferitelor estimări, 3.500-4.000 de persoane și au lăsat rănit aproximativ 10.000 (două treimi dintre ei civili).
Pagubele materiale au însumat 100 de miliarde de dolari. În cele trei luni de bombardamente, forțele NATO au aruncat asupra Serbiei 15 tone de uraniu sărăcit în bombe și obuze.
După aceea, ratele de cancer ale țării au urcat pe primul loc în Europa. În primii zece ani după bombardamente, aproximativ 30.000 de persoane au dezvoltat cancer și se estimează că 10.000-18.000 dintre ele au murit din această cauză
Nu sunt puțini românii care includ fructele în dieta zilnică.
Recent, s-a aflat că un fruct exotic, avocado, a fost retras de la comercializare din magazine aparținând Kaufland.
Decizia a fost anunțată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), pe site-ul instituției. De unde s-a aflat și motivul pentru care s-a luat această hotărâre – și anume depășirea limitei unor reziduuri de pesticide.
GTIN 4337185861307 LOT: 1005 Origine: Columbia Furnizor: Eosta B.V. IJsermanweg 15 2742 KH Waddinxveen, Olanda
Articolul menționat a fost comercializat în magazinele Kaufland în perioada 11.03.2022 – 18.03.2022”, se menționează pe site-ul ANSVSA într-o informare datând din 21 martie.
În dreptul motivului rechemării stă următoarea precizare: „depăşirea limitei legale de reziduuri de pesticide (clorpirifos și clorfenapir).”
(sursa foto: captură site ansvsa.ro)
Ce ar trebui să facă cei care au cumpărat deja produsul
E de menționat, totodată, faptul că s-a anunțat, în cazul clienților care au cumpărat deja produsul cu datele de identificare prezentate mai sus, că sunt rugați să nu îl consume.
Și că „se pot prezenta în orice magazin Kaufland pentru a-l returna, până la data de 01.04.2022 și vor primi contravaloarea sa, fără a mai fi necesară prezentarea bonului fiscal”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este gata să discute cu omologul său rus Vladimir Putin despre Donbas și Crimeea dar orice „compromis” în negocieri va fi supus unui referendum în Ucraina.
Zelenski s-a declarat gata să discute cu Putin, dacă va fi de acord să negocieze direct cu el, inclusiv în ce privesc Crimeea și Donbas, dar cu „garanții de securitate” în avans și avertizând că Ucraina va fi „distrusă” înainte de a se preda.
„Trebuie ca Donbas și Crimeea să se întoarcă la noi”
La aproape o lună de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia și în timp ce bombardamentele continuă asupra marilor orașe ale țării, președintele ucrainean s-a declarat pentru prima dată deschis să „încerce să abordeze tot ceea ce supără și nemulțumește Rusia”, într-un interviu cu mai multe mass-media difuzat în noaptea de luni spre marți.
„Chenstiunea Crimeei și Donbas-ului este foarte dificilă pentru toată lumea”. Avem nevoie de „garanții de securitate” și de încetarea ostilităților, iar „odată ce acest blocaj este ridicat, să vorbim”, a spus Zelenski despre peninsula anexată de Rusia în 2014 și regiunea din estul Ucrainei unde separatiștii pro-ruși au proclamat două „republici”, Donețk și Lugansk, recunoscute doar de Moscova.
Șeful statului, care dorește să vorbească direct cu omologul său rus, a mai susținut că poporul ar trebui, prin referendum, „să decidă asupra anumitor forme de compromis” încheiat cu Rusia. Avertizând: „Trebuie să facem totul pentru ca Donbas și Crimeea să se întoarcă la noi (…) O chestiune de timp? Da. Dar oprirea războiului acum, asta e chestiunea”.
Mai multe sesiuni de negocieri între Kiev și Moscova au avut loc față în față și prin videoconferință de la izbucnirea războiului, fără rezultat concret pentru moment, scrie Boursorama.
„Nu intrăm în NATO pentru că le e frică de Rusia”
Liderul de la Kiev a vorbit și despre una din principalele cerințe ale Rusiei, ca Ucraina să nu facă parte din NATO.
„Deja ne-am dat seama cu toții. Nu suntem acceptați (în NATO), pentru că lor (statele sale membre) le este frică de Rusia. Asta e tot. Și trebuie să ne liniștim și să spunem: OK, (va fi nevoie) de alte garanții de securitate”, a declarat Zelensky într-un interviu acordat Suspilne, un organ de presă regional ucrainean de stat, scrie Le Figaro.
„Există țări NATO care vor să fie garanți ai securității Ucrainei (…) și care sunt gata să facă tot ce ar fi făcut Alianța dacă am fi membri ai acesteia. Și cred că este un compromis normal”, a adăugat președintele ucrainean.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, vineri marți în vizită în România și va avea o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, potrivit Administrației Prezidențiale.
Cei doi preşedinţi vor avea convorbiri tête-à-tête, convorbiri oficiale şi vor susţine declaraţii de presă comune.
Discuția dintre cei doi șefi de stat are loc cu două zile înainte de summitul extraordinar al liderilor NATO de la Bruxelles, din 24 martie, la care vor fi decise noile măsuri pentru asigurarea securității în statele membre de pe flancul estic al alianței nord-atlantice.
Duda vine din Bulgaria, după discuţii cu preşedintele Rumen Radev. Liderul polonez a efectuat luni o vizită de lucru la Chişinău, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Mai multe întâlniri la nivel internațional sunt programate în această săptămână.
Joe Biden, în vizită oficială la Varșovia
Preşedintele american Joe Biden va călători vineri în Polonia, pentru a discuta răspunsul internaţional la invazia Rusiei în Ucraina care a declanşat o „criză umanitară şi a drepturilor omului”, a anunţat duminică seara purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, informează Reuters.
Biden va călători la Varşovia, unde va avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele Andrzej Duda, a comunicat Casa Albă.
În a doua zi a acestei săptămâni temperaturile vor mai crește față de intervalul anterior. Așadar, la acest capitol veștile sunt destul de bune. În unele zone, însă, vântul va sufla puternic, fiind în vigoare o atenționare COD GALBEN.
Cerul va fi variabil în sud și mai mult senin în restul teritoriului. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în câteva regiuni. E vorba despre Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, precum în sud-vestul Moldovei, zone care se află sub incidența unei atenționări COD GALBEN emise de Administraţia Naţională de Meteorologie și valabile marți, 22 martie, în intervalul orar 8 – 20.
Conform ANM, în intervalul menționat vor fi rafale în general de 55…65 km/h. Iar în zona montană aferentă temporar vântul va avea viteze de peste 70…80 km/h. Din câte se poate vedea pe harta ce însoțește mesajul meteorologilor, și Bucureștiul se află sub incidența acestei atenționări de vânt.
foto: meteoromania.ro
Temperaturile maxime se vor situa, marți, între 6-8 grade pe litoral și vor ajunge spre 17-18 grade în regiunile vestice.
Vremea în București
Și în Capitală se mai încălzește vremea față de ziua precedentă. Conform ANM, cerul va fi mai mult senin. Dintr-o prognoză specială emisă de ANM pentru București reiese că vântul va avea temporar intensificări, cu rafale în general de 55…60 km/h.
Două femei au fost ucise într-un atac comis luni într-un liceu din orașul Malmo, în Suedia. Suspectul, un elev de 18 ani, a fost reținut de polițiști.
Cele două femei, având în jur de 50 de ani, „erau angajate ale școlii”, a indicat poliția suedeză într-un comunicat.
Un bilanț anterior comunicat de autorități indica două persoane rănite, potrivit The Guardian.
Potrivit presei locale, presupusul autor al crimelor a sunat chiar el la numărul de urgenţă pentru a spune unde se află, că şi-a pus arma jos şi a recunoscut că a ucis două persoane, transmite AFP.
Criminalul a anunțat poliția
Potrivit mai multor media suedeze, el era înarmat cu un cuţit şi un topor. Arestarea a fost făcută fără dificultate, la scurt timp după sosirea unei prime patrule.
O dată cu instalarea calendaristică a primăverii, a început și operațiunea de înverzire naturală a sectorului 4.
Responsabili de acțiune sunt cei de la Totul Verde. SA. Un prim transport de circa o mie de pomi a ajuns în depozitul acestora. La scurt timp după aceea, a început și operațiunea de plantare a acestora pentru a se “înverzi” zonele și pentru a se procura un aer mult mai curat în comunitate. Este vorba de tei și de platani, care vor asigura și un confort vizual plăcut! Campania va continua zilele acestea, lucrătorii Totul Verde., adevărați profesioniști în domeniu, urmând să amenajeze grădinile blocurilor și suprafețele naturale din întreg sectorul 4.