Coreea de Nord „se pregătește pentru primul său test nuclear în cinci ani” la doar câteva zile după testarea rachetei balistice care poate ajunge oriunde în SUA.
Regimul lui Kim Jong Un pare să construiască în grabă o „scurtătură” către un tunel de testare nucleară din Punggye-ri, pentru a șaptea detonare nucleară subterană a țării, a informat duminică agenția de presă sud-coreeană Yonhap.
Avertismentele cu privire la testul nuclear vin la doar câteva zile după ce Phenian a lansat racheta balistică intercontinentală Hwasong-17, care ar putea livra un focos oriunde în Statele Unite.
La 25 martie, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) cu rază lungă de acţiune. Kim Jong Un, care apare în filmul de lansare îmbrăcat în geacă de piele, cu ochelari de soare şi flancat de militari în uniformă, este prezentat în slow motion în timp ce merge către un hangar, unde se află uriaşa rachetă.
Coreea de Nord vrea să devină o putere militară redutabilă
Numită Hwasong-17, această puternică ICBM, fusese dezvăluită prima dată în noiembrie 2020 şi botezată „racheta monstru” de către analişti.
„Vom continua să ne urmăm obiectivul de consolidare a capacităţilor de apărare naţională şi să dezvoltăm mai multe mijloace puternice de a lovi”, a declarat Kim Jong Un în faţa personalului care a participat la lansarea rachetei intercontinentale.
Cele mai recente informații despre planurile de testare nucleară ale Coreei de Nord provin de la autoritățile militare și de informații din Coreea de Sud, care spun că au detectat semne că Nordul restaurează o instalație subterană de testare care a fost închisă în timpul negocierilor din 2018.
Benzinăriile pare că au uitat de controalele autorităților și au început să crească prețurile carburanților din nou. Un plin de motorină costă acum cu aproape 60 de lei mai mult decât acum o lună.
La o benzinărie din Capitală, motorina standard costa 9,11 lei pe 9 martie. A două zi, pe 10 martie, ANPC, dar și alte instituții, au demarat controale masive în toată țară , ceea că a făcut că prețul motorinei să scadă pe 11 martie până la 8,31 lei.
Acum în aceeași benzinărie, același produs costă 8,37 de lei, cu 6 bani mai mult, ceea ce ne arăta că benzinăriile au uitat de controalele autorităților și au început din nou să majoreze prețurile.
Președintele palestinian Mahmoud Abbas a subliniat duminică „standardele duble” ale Occidentului, grăbit să invoce dreptul internațional pentru a impune sancțiuni Rusiei care a invadat Ucraina, dar nu și Israelului pentru „crimele sale din teritoriile palestiniene”.
Autoritatea Palestiniană nu a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia, o țară membră a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu și care recunoaște oficial Palestina ca stat, spre deosebire de SUA și de majoritatea țărilor europene.
Occidentul presează pentru condamnarea Rusiei
Această reticență i-a iritat pe diplomații occidentali din Ierusalim și din teritoriile palestiniene. Multe surse diplomatice occidentale au raportat cereri adresate Autorității Palestiniene, inclusiv din partea UE, pentru a condamna invadarea Ucrainei.
Duminică, în cadrul unei conferințe de presă alături de șeful diplomației americane Antony Blinken, Abbas (87 de ani) a denunțat „dubla măsură” a Occidentului cu privire la dosarele Ucrainei și ale teritoriilor palestiniene, informează Arab News.
„Evenimentele actuale din Europa au scos la iveală standarde duble”, a spus Abbas. „În ciuda crimelor ocupației israeliene, care echivalează cu epurare etnică și discriminare rasială și care au fost recunoscute de organizațiile internaționale pentru drepturile omului, (…) nu găsim pe nimeni care să tragă la răspundere Israelul acționând ca un stat deasupra legii”.
Amnesty International, Human Rights Watch și ONG-ul israelian B’Tselem acuză Israelul că a instituit un regim de „apartheid” împotriva palestinienilor.
Pentru Hanane Achraoui, fost membru al comitetului executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei ,refuzul palestinian de a condamna Rusia nu arată un sprijin explicit pentru Moscova, ci arată un sentiment de „ipocrizie” din partea occidentalilor care au impus rapid sancțiuni asupra Rusia, dar nu asupra Israelului pentru politica sa în teritoriile palestiniene ocupate.
„Nu suntem de partea Rusiei, dar simțim o nedreptate”, a spus ea.
Chiar dacă nu mai conduce de ceva vreme Primăria Capitalei, fiind, la momentul de față, ministrul Familiei în Cabinetul Ciucă, social-democrata Gabriela Firea nu îl scapă din ochi pe actualul edil al Bucureștilor, Nicușor Dan.
De această dată, fosta șefă de la Primăria Generală aduce în atenție situația consolidării unor clădiri din Capitală. Și arată cu degetul în direcția actualului primar, Nicușor Dan, pe care îl acuză că încă ar căuta să arunce vina pe fosta administrație a orașului.
„În Noul București, Firea e vinovată pentru orice, în primul rând pentru neputința actualei conduceri.
Se spune ca Firea a împânzit Bucureștiul cu “spoieli” și “cârpe” care stau să cadă. După un an și jumătate, cu Nicușor Dan primar general, nu cad doar “cârpele” puse de Firea, ci și zidurile șubrede din spatele lor. Clădirile șubrede sunt tot așa, chiar dacă urmau să fie readuse la viață, în sfârșit!
Primarul face anchete, analizează, se gândește de unde ar trebui să înceapă, și dă vina tot pe fosta administrație care a îndrăznit să miște un program încremenit în timp.
Până în 2016, doar 20 de clădiri au fost consolidate în Capitală din bani publici. ‼️ La tot atâtea am lucrat noi în patru ani!”, susține Gabriela Firea, luni, 28 martie, într-un mesaj postat pe Facebook.
Firea: Grozăvia din ultimele zile este și mai cinică
Fosta șefă de la Primăria Capitalei acuză actuala conducere a PMB că ar continua să caute nod în papură și aduce în discuție situația companiei municipale de consolidări.
„Cât am fost primar general, am reușit să recâștigăm încrederea bucureștenilor în primărie. Ne-au lăsat să le facem locuințele mai sigure și au văzut că pe șantier chiar se muncea. De un an si jumătate, însă, e prea multă liniște: Administrația pentru Consolidări nu a semnat vreo convenție cu un proprietar, iar Compania municipală de consolidări a fost băgată în faliment cu scopul precis de a obține toate contractele finanțatorii campaniei electorale. Cu un singur șantier se laudă “Noul București” și acela e lăsat moștenire tot de noi.
Nicușor Dan și echipa sa continuă să caute nod în papură, iar grozăvia din ultimele zile este și mai cinică: le cere proprietarilor din clădirile cu fațade restaurate să plătească milioane de euro. Mai mult, încearcă să inducă ideea că de vina este, ați ghicit, Firea!”, acuză social-democrata.
Totodată, Firea subliniază că lucrările pe care Municipalitatea le-a realizat în programul de reducere a riscului seismic, în mandatul său, „au fost gratuite pentru majoritatea bucureștenilor și așa trebuie să rămână”. „Totul a fost realizat legal, în baza unor hotărâri ale Consiliului General, iar lucrurile sesizate de Curtea de Conturi, în 2019, au fost remediate înainte de finalizarea lucrărilor.
Bucureștenii suferă acum doar pentru că noua conducere a Capitalei se încăpățânează să găsească nereguli făcute de administrația Firea”, susține Gabriela Firea.
Ce anunța Nicușor Dan săptămânile trecute despre expertizarea clădirilor cu risc seismic
În urmă cu trei săptămâni, primarul Nicușor Dan anunța, pe aceeași rețea de socializare, că Primăria Capitalei începe expertizarea clădirilor cu risc seismic. Și că urmează să fie supuse unor expertize peste 200 de imobile.
„Am lansat, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, un program care prevede expertizarea a peste 200 de clădiri, iar activitatea a început deja cu primele cinci dintre ele. Adresele imobilelor unde expertizarea e în curs sunt Bulevardul Magheru nr. 16-18, Bulevardul Pache Protopopescu nr. 21, Bulevardul Hristo Botev nr. 26, strada Vasile Lascăr nr. 6 și strada Radu Cristian nr. 1. Vom începe în curând expertizarea altor 20 de clădiri, majoritatea din centrul Capitalei, dar și din Berceni sau Militari.
Andi Mudryk, care a fost numit judecător la Curtea Superioară a Comitatului Sacramento, se numără printre cele opt noi numiri judiciare anunțate vineri de oficialii guvernatorului din California. Mudryk este al doilea judecător în mod deschis transgender care servește justiția din California și primul numit vreodată de un guvernator.
Andi Mudryk, în vârstă de 58 de ani, va ocupa funcția de judecător la Tribunalul Superior al comitatului Sacramento. „Sunt recunoscătoare guvernatorului Newsom pentru că a creat o viziune a Californiei pentru toți”, a declarat aceasta.
Mudryk locuiește în Sacramento din 2009 și a spus că se simte mândră că servește comunitatea, potrivit Los Angeles Times. Ea s-a angajat să-și folosească experiențele pentru a se asigura că toți cei care apar în fața ei sunt bineveniți în sistemul judiciar.
A practicat avocatura timp de peste 3 decenii
Mudryk a spus că experiențele ei ca femeie transgender, persoană cu un handicap semnificativ, părinte al unui bărbat de culoare adult și descendent al supraviețuitorilor evrei ai Holocaustului au stimulat o carieră juridică petrecută în susținerea drepturilor civile ale tuturor oamenilor.
Născută cu osteogeneză imperfectă, cunoscută drept boala a oaselor fragile, ea a spus că a suferit peste 100 de fracturi în viața ei. Mudryk a spus că este mândră că este transgender, care a făcut tranziția în ultimii patru ani și a fost acceptată și promovată ca parte a administrației Newsom.
Ea a practicat avocatura timp de 33 de ani, a lucrat la Disability Rights California din 2006 până în 2016, a petrecut anul următor ca director executiv al Disability Rights Advocates și, un an după aceea, ca director de litigii și advocacy la Neighborhood Legal Services din Los Angeles.
Arabia Saudită ia în considerare acceptarea de yuani în loc de dolari pentru vânzările sale de petrol către China.
Orice decizie de a efectua tranzacții petroliere cu China în yuani ar marca o schimbare profundă pentru piața de energie, unde 80% din vânzări sunt efectuate în dolari.
Oficialii saudiți și chinezi sunt în negocieri pentru a stabili contracte petroliere ale țării din Golf în yuani și nu în dolari.
Petroyuani, nu petrodolari!
Cele două țări negociază contracte petroliere în yuani cel puțin din 2016, dar discuțiile au avansat recent din cauza preocupărilor crescânde ale Arabiei Saudită cu privire la angajamentul Washingtonului față de securitatea regatului, scrie Middle East Eye.
Administrația Biden se află în etapele finale ale negocierilor cu Iranul care vizează relansarea acordului nuclear din 2015. Riad s-a opus acordului inițial și a susținut decizia administrației Trump de a se retrage din acord în 2018,
La fel ca și alte țări din regiune, saudiții au perceput retragerea haotică a SUA din Afganistan și concentrarea reînnoită a Washingtonului pe rivalitatea cu China și Rusia ca indicii ale unei dezangajări mai ample a SUA de regiune.
La scurt timp după preluarea mandatului, Joe Biden a exclus o relație directă cu conducătorul de facto al țării, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, despre care informațiile americane spun că a ordonat uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.
Luna trecută, în timp ce administrația de la Washington se străduia să convingă statele din Golf să mărească producția de petrol, prințul moștenitor ar fi respins oferta unui apel telefonic din partea președintelui SUA.
Legături puternice între Beijing și Riad
În timp ce mulți analiști se îndoiesc de apetitul Chinei de a înlocui SUA ca garant al securității în regiune, legăturile economice dintre Beijing și Riad s-au dezvoltat.
China este cel mai mare partener comercial al regatului, în principal pentru că cumpără 25% din toate exporturile de petrol ale Arabiei Saudite.
Arabia Saudită este, de asemenea, un pilon central al inițiativei de infrastructură Belt and Road a Chinei și se clasează printre primele țări la nivel global pentru proiecte de construcții făcute de China.
O decizie de a efectua tranzacții petroliere cu China în yuani ar marca o schimbare profundă pentru piața petrolului, și ar reduce considerabil dominația dolarului american pe piața petrolieră mondială, unde 80% din vânzări sunt efectuate în monedă SUA. Toate vânzările Arabiei Saudite se fac exclusiv în dolari.
Un abandon al dolarului american în contractele petroliere ar ajuta, de asemenea, eforturile Chinei de a convinge mai multe țări și investitori internaționali să tranzacționeze în moneda sa.
Supremația dolarului se clatină
Dolarul american domină sistemul financiar global ca mijloc de schimb încă din cel de-al Doilea Război Mondial.
Pe lângă faptul că permite SUA să imprime bonuri de trezorerie și să-și vândă datoria la nivel global, supremația dolarului este un motiv central pentru care SUA este capabilă să impună sancțiuni puternice unor țări precum Rusia și Iran, excluzându-le de la tranzacțiile financiare internaționale.
Unii analiști se așteaptă ca eforturile de a înlocui dolarul să câștige mai multă popularitate, în special printre inamicii SUA, în urma sancțiunilor fără precedent pe care Washingtonul și aliații săi le-au impus Rusiei pentru invadarea Ucrainei.
Potrivit sursei citate, saudiții iau în calcul în continuare să efectueze majoritatea tranzacțiilor petroliere în dolari.
Will Smith l-a pălmuit pe Chris Rock la Premiile Oscar 2022, care au avut loc duminică noapte, după o glumă despre soția lui, Jada. Momentul a stârnit rumoare atât în sală cât și în mediul online.
„Nu pronunţa numele soţiei mele cu gura ta nenorocită”, i-a strigat Will Smith lui Chris Rock, după care a urcat pe scenă şi l-ar fi agresat pe actorul care prezenta Oscarul pentru „cel mai bun documentar”.
Chris Rock a făcut glume despre soţia lui Will Smith
Actorul de stand-up a început să facă glume. Când i-a văzut pe Will Smith, nominalizat la categoria „Cel mai bun actor” pentru rolul din „King Richard”, şi pe soţia lui Jada Pinkett-Smith aşezată în primul rând, a decis să facă ceea ce credea că este o glumă. El a menţionat că Jada, care în prezent este cheală, ar putea juca în „G.I. Jane II”.
„Jada Pinkett-Smith, abia aştept să văd G.I. Jane II”, a spus Christ Rock, făcând aluzie la faptul că soţia lui Will Smith este tunsă la zero.
Aproximativ 40 de minute mai târziu, Smith s-a întors pe scenă pentru a accepta Oscarul pentru cel mai bun actor și și-a cerut scuze colegilor săi nominalizați, dar nu l-a menționat și pe Chris Rock. A acceptat cu lacrimi în ochi premiul pentru rolul lui Richard Williams, în filmul „Regele Richard”.
Probleme de sănătate pentru unul dintre cei mai titrați arbitri români ai momentului. Vestea că Ovidiu Hațegan a ajuns în grija medicilor a cutremurat lumea „sportului rege”.
UPDATE: S-au anunțat primele informații oficiale cu privire la starea lui Ovidiu Hațegan, după ce s-a aflat că arbitrul a suferit un infarct.
Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Timișoara, doctorul Luca Constantin Tudor, a făcut precizări într-o conferință de presă, oferind detalii despre starea arbitrului de la momentul sosirii la unitatea medicală – unde a și fost supus unei intervenții de montare a unui stent, dar și de la momentul de față.
„Domnul Haţegan a ajuns în cursul nopţii, de urgenţă, adus cu ambulanţa de la Arad, într-o stare gravă. Noi suntem singurul institut din vestul României care tratează infarctul miocardic acut prin mijloace intervenţionale. În concluzie, deoarece avem o linie de gardă care asigură permanenţa la laboratorul de angiocoronografie, a fost introdus de urgenţă în sală, i-am făcut angiografia, am constatat că are o arteră înfundată şi (…) i s-a pus un stent. Starea lui – stabilă, în prezent este foarte bine, continuăm să-i facem nişte investigaţii suplimentare şi în acest fel vom ști să vedem şi ce se va întâmpla în continuare cu cariera dânsului”, a declarat oficialul Institutului de Boli Cardiovasculare timișorene.
Managerul a mai punctat că Hațegan „este stabil, comunică, e conștient, e foarte bine”.
Cum nu sunt puțini cei care se întreabă ce se va întâmpla cu cariera cunoscutului arbitru de fotbal, managerul institutului a explicat că la momentul de față nu se poate face un anunț exact. „Referitor la gravitate, sigur, toată lumea ştie că un infarct miocardic acut are o mortalitate care poate să meargă până la 10%. În condiţiile în care pacientul este adus într-un timp util la spital, ceea ce a fost şi cazul dânsului, sigur că prognosticul lui este mult mai bun. Nu cred că se pune problema de complicaţii ulterioare majore, iar în ceea ce priveşte cariera sportivă sigur nu ne putem pronunţa în acest moment, dar depinde de cum vor evolua lucrurile în continuare şi, bineînţeles, de opţiunea lui”, a declarat Luca Constantin Tudor.
Ovidiu Hațegan a ajuns de urgență la spital, după ce, în ultima zi a săptămânii trecute, a simțit dureri puternice în piept. Conform gsp.ro, arbitrul în vârstă de 41 de ani ar fi suferit un infarct. Și a fost operat de urgență la Timișoara, fiindu-i montat un stent.
Potrivit primelor informații, Hațegan se afla în locuința acestuia din Arad, iar la scurt timp după ce a terminat antrenamentul zilnic, a simțit dureri puternice în zona pieptului, alegând să meargă la spital, pentru a fi văzut de un medic. După ce a fost supus unui control de specialitate, medicii din Arad ar fi dat un verdict.
Și anume „i-au comunicat arbitrului că a suferit un infarct și a fost transportat de urgență la Timișoara”, conform sursei citate. Odată ajuns în orașul de pe Bega, „centralul” a fost dus în sala de operații, unde medicii i-au montat un stent.
Ce spune un apropiat al cunoscutului arbitru de fotbal
Ar mai fi de precizat faptul că site-ul specialarad.ro publică o declarație a unui apropiat al lui Hațegan și informația că arbitrul este internat la Timișoara.
„În timpul antrenamentului a simțit o durere în piept. Cum este medic de profesie, și-a dat seama de simptome și a urcat în mașină, mergând singur la spital. Investigat la Arad, a ajuns în cele din urmă la „Pădurea Verde”, la Timișoara, și în urma unui EKG i s-a spus că are ceva venă înfundată. I-a fost montat un stent”, a afirmat o persoană apropiată arbitrului Ovidiu Hațegan, pentru site-ul arădean.
Rămâne de văzut dacă „centralul” sau reprezentanți ai unității medicale unde este tratat acesta vor face publice precizări cu privire la starea de sănătate a lui Hațegan și referitor la diagnosticul primit de către arbitrul arădean.
Preşedintele american Joe Biden afirmă că nu a cerut o schimbare de regim în Rusia atunci când a spus, sâmbătă, că Vladimir Putin “nu poate rămâne la putere”, informează The Guardian.
„Domnule preşedinte, vreţi ca Putin să fie înlăturat? Domnule preşedinte, aţi făcut un apel pentru o schimbare de regim?”, l-a întrebat un reporter pe Biden în timp ce preşedintele american ieşea dintr-o biserică, la Washington. „Nu”, a răspuns liderul de la Casa Albă.
Veteranul diplomat american Richard Haass, președintele Council on Foreign Relations, l-a criticat pe președintele american Joe Biden pentru comentariul său la adresa lui Putin.
Casa Albă a încercat ulterior să explice că nu a fost vorba de un apel direct la răsturnarea de la putere a lui Putin şi că Biden a vrut de fapt să spună că liderul de la Kremlin „nu poate fi lăsat să îşi exercite puterea asupra ţărilor vecine sau a regiunii”.
Un oficial de la Casa Albă a spus că liderul american a fost înțeles greșit: „Ceea ce a vrut să zică președintele (Biden) e că lui Putin nu i se poate permite să își exercite puterea asupra țărilor vecine sau asupra regiunii. El nu a vorbit despre puterea lui Putin în Rusia, nici despre o schimbare de regim”.
Ucraina promite o „investigație imediată” după ce pe Internet au fost difuzate filmări în care soldații ucraineni împușcă prizonieri ruși.
Un video arată soldați ucraineni care împușcă în genunchi câțiva prizonieri ruși, în timpul unei operațiuni în regiunea Harkov.
„Tratăm prizonierii conform Convenției de la Geneva”
În videoclipul de aproape șase minute, soldații ucraineni sunt auziți spunând că au capturat un grup de recunoaștere rus care operează de la Olkhovka, o așezare din Harkov la aproximativ 20 de mile de granița cu Rusia, informează CNN.
Întrebat despre videoclip, un consilier prezidențial ucrainean, Oleksi Arestovici, a spus într-un interviu postat duminică pe YouTube: „Guvernul ia acest lucru foarte în serios și va fi o anchetă urgentă. Suntem o armată europeană și nu ne maltratăm prizonierii. Dacă acest lucru se dovedește a fi real, acesta este un comportament absolut inacceptabil”.
Într-un briefing separat, Arestovici a spus: „Tratăm prizonierii în conformitate cu Convenția de la Geneva, indiferent de motivele emoționale personale”.
Șeful armatei ucrainene: „Inamicul distribuie clipuri puse în scenă”
CNN a contactat Ministerul Apărării ucrainean pentru comentarii. Ca răspuns, ministerul a transmis o declarație a șefului Forțelor Armate, Valeri Zalujni. Declarația nu se referea direct la incident, ci spunea: „Pentru a discredita forțele de apărare ale Ucrainei, inamicul filmează și distribuie videoclipuri puse în scenă care arată tratamente inumane din partea a presupuși soldați ucraineni față de prizonierii ruși”.
„Subliniez că militarii Forțelor Armate ale Ucrainei și ale altor formațiuni militare legitime respectă cu strictețe normele dreptului internațional umanitar”, a spus Zalujni. „Vă îndemn să țineți cont de realitățile războiului informațional și psihologic și să aveți încredere numai în sursele oficiale”.
S-a câștigat marele premiu la Loto 6/49 la tragerea de duminică, 27 martie 2022. Biletul norocos a fost jucat în București, sectorul 4, și a costat 8,50 lei.
Premiul de categoria I la Loto 6 din 49, în valoare de aproape 3 milioane de euro, a fost câștigat la extragerea de duminică, 27 martie 2022, cu un bilet jucat la o agenție din Sectorul 4 București, anunță Loteria Română.
Norocosul căruia îi revine premiul de 14.823.497,68 lei (aproximativ 3 milioane de euro) a investit doar 8,50 de lei, completând biletul cu o variantă simplă la Loto 6/49 și o variantă la Noroc. Biletul câștigător a fost jucat la agenția 74-097 din Sectorul 4, București.
Acesta este primul câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49. Ultima dată, premiul de categoria I la Loto 6/49 a fost câștigat în data de 12.12.2021 și a fost în valoare de 5.606.404 lei.
De asemenea, tot la extragerea de duminică, a fost înregistrat un câștig de categoria a II-a în valoare de 63.957,90 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție din Buzău.
Noi incendii au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forțele ruse, potrivit autorităților ucrainene.
„În zona de excludere au început incendii semnificative, care pot avea consecințe foarte grave”, a scris duminică seara vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk pe contul său Telegram.
„Imposibil să fie stinse în totalitate”
Aceste incendii ar putea răspândi radiațiile în Belarus și în restul Europei
„Cu toate acestea, acum este imposibil să controlăm și să stingem în totalitate incendiile din cauză că forțele ruse de ocupație controlează zona de excludere”, a adăugat ea.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat duminică că situația securității la centralele nucleare din Ucraina a rămas neschimbată. Ea estimase săptămâna trecută că incendiile forestiere din jurul Cernobîlului nu prezentau un risc radiologic major, scrie AFP.
AIEA a încetat, din 9 martie, să primească date în direct de la Cernobîl. Agenția și-a exprimat duminică îngrijorarea cu privire la lipsa de rotație a personalului din fabrică, din 20 martie. Centrala a fost preluată de armata rusă pe 24 februarie, în prima zi a invaziei.
Pe de altă parte, forțele ruse au părăsit orașul ucrainean Slavutici, unde locuiește personalul centralei de la Cernobîl, a declarat primarul Iuri Fomicev, luni dimineața.
Macron a declarat că el „nu va folosi” termenii pe care i-a folosit preşedintele american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept „măcelar”, „tupeist”, „mincinos”.
Îndemnul lui Macron
Macron spune că „nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni” în războiul din Ucraina.
„Cred că ar trebui să fim factuali și, în primul rând, să facem totul pentru ca situația să nu scape de sub control. Nu aș folosi acești termeni. (…) Dorim să oprim războiul pe care Rusia l-a lansat în Ucraina” – Emmanuel Macron
„Acesta este obiectivul nostru de o lună (…) Este foarte important pentru că este de datoria mea ca președinte francez să protejez bărbații și femeile franceze de războiul pe pământul nostru. Ar trebui să fim faptici și să facem totul pentru ca situația să nu scape de sub control”, a spus Emmanuel Macron la televiziunea France-3, în legătură cu remarca lui Biden despre necesitatea de părăsire a lui Putin de la conducerea Rusiei.
Discuții pentru cordoane umanitare
Emmanuel Macron a mai anunţat duminică, de asemenea, că va discuta cu preşedintele rus „mâine sau poimâine”, pentru a organiza o operaţiune de evacuare din oraşul Mariupol, din estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cât mai curând.
De asemenea, Emmanuel Macron a subliniat că SUA rămâne un aliat important.
„Nu este o problemă ÎNTRE ALIAȚI. Împărtăşim multe valori comune, dar cei care trăiesc alături de Rusia sunt europenii” – Emmanuel Macron
Înainte de invazia din Ucraina, Macron s-a detașat ca actor principal în eforturile diplomatice ale Europei de a detensiona situația dintre Moscova și Occident. Chiar și după începerea conflictului armat, liderul francez a continuat să discute cu Putin la telefon.
La începutul acestei săptămâni se dă startul în cadrul simulării examenului de Bacalaureat. Elevii claselor a XII-a şi a XIII-a (seral/frecvenţă redusă) vor susține, luni, 28 martie, prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română.
Proba va începe la ora 9:00, moment în care, în fiecare sală, vor fi distribuite subiectele, din câte a anunțat Ministerul Educației. S-a mai precizat că accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30.
Și tot la nivel organizatoric, e de menționat faptul că, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor, elevii au la dispoziție trei ore pentru a elabora lucrarea scrisă, respectiv pentru a le rezolva. Cu speranța, evident, că vor reuși să obțină o notă cât mai mare.
Conform Calendarului anunțat de Ministerul condus de către Sorin Cîmpeanu, simularea examenului național de Bacalaureat va continua marți, 29 martie, cu proba scrisă obligatorie a profilului, iar miercuri, 30 martie, elevii vor susține proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.
În ultima zi a acestei luni, și anume pe 31 martie, elevii minorităților naționale vor da proba scrisă la limba şi literatura maternă.
Când vor fi afișate rezultatele
Cât despre rezultatele la simularea Bacalaureatului, ele vor fi afișate pe 14 aprilie. Conform precizărilor venite de la Ministerul Educației, „rezultatele obținute de elevi la simulare sunt analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ în care acestea s-au desfășurat, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare”.
De asemenea, s-a comunicat că „rezultatele obținute la simulare nu se contestă și nu se trec în catalog. Totuși, în situațiile excepționale în care se dorește consemnarea notelor în catalog, acest lucru se poate face în baza unei cereri scrise depuse de cei interesați”.
Chestiunea „neutralităţii” Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru încheierea conflictului, este „studiată în profunzime”, a asigurat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat presei ruse independente.
Una dintre clauzele negocierilor se referă la „garanțiile de securitate și neutralitatea, statutul denuclearizat al statului nostru”, o cerință a Moscovei, a spus Zelenski în acest interviu online difuzat pe canalul Telegram al administrației prezidențiale ucrainene.
Acordul va fi supus unui referendum
„Suntem gata să acceptăm”, a continuat el. „Acest punct al negocierilor (…) este în discuție, este studiat în profunzime”, a asigurat el.
„Dar nu vreau să fie un alt document de tip Memorandumul de la Budapesta”, a adăugat președintele, referindu-se la acordurile semnate de Rusia, SUA și Marea Britanie în 1994, care garantează integritatea și securitatea a trei foste republici sovietice, inclusiv a Ucrainei, în schimbul renunțării la armele nucleare moștenite de la URSS.
Acordul dintre cei doi beligeranți va trebui „ratificat în mod obligatoriu de către parlamentele țărilor garante”, a subliniat Zelenski, repetând că va fi supus unui referendum, informează Le Journal de Montreal.
Șeful statului ucrainean a mai declarat că o victorie pentru Ucraina ar fi ca trupele ruse să se „retragă în teritoriile separatiste”. Zelenski a cerut „întoarcerea acolo de unde a început totul și de acolo vom încerca să rezolvăm problema Donbasului”.
Putin „tergiversează negocierile”
„Înțelegem că este imposibil să eliberăm complet teritoriul, să forțăm Rusia. Acest lucru ar duce la al treilea război mondial, înțeleg pe deplin și îmi dau seama”, a spus el, adăugând că „aproximativ 20.000 de oameni” au murit de la începutul conflictului.
„Cred că putem pune capăt războiului rapid, dar Vladimir Putin și anturajul său sunt cei care tergiversează lucrurile. Trebuie ne punem de acord cu președintele Rusiei. Dar pentru asta trebuie să iasă de unde este și să vină să mă întâlnească” – VOLODIMIR Zelenski
Prima zi a săptămânii aduce vreme frumoasă, cu temperaturi cât se poate de plăcute. Sunt, așadar, vești bune despre regimul termic, pentru ziua de luni.
Vremea va fi caldă pentru această dată, iar cerul mai mult senin. Vântul va sufla slab și moderat, local cu unele intensificări, trecător, în Moldova, pe litoral și în zona Deltei, dar și în Carpații Orientali.
Temperaturile maxime vor mai crește, față de ziua precedentă, îndeosebi în regiunile estice, și se vor situa, în general, între 10 și 20 de grade Celsius.
Vremea în București
Și în Capitală se anunță o zi cu vreme frumoasă. Maxima se va situa în jurul a 19 grade Celsius, o valoare termică plăcută, de primăvară.
Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat.
Cea de-a 94-a gală de decernare a premiilor Oscar a avut loc, duminică noapte spre luni, la Dolby Theatre din Los Angeles. Evenimentul a fost prezentat de actriţele Regina Hall, Amy Schumer şi Wanda Sykes.
Pelicula „CODA” a primit de titlul de cel mai bun film. La titlu au mai fost nominalizate producțiile Belfast”, „Don’t Look Up”, „Drive My Car”, „Dune”, „King Richard”, „Licorice Pizza”, „Nightmare Alley”, „The Power of the Dog”, și „West Side Story”.
Cel mai așteptat premiul al serii a fost înmânat de Lady Gaga şi Liza Minnelli, potrivit Variety. „CODA” a câștigat în ciuda faptului că a avut doar trei nominalizări generale la ceremonia de pe 27 martie.
Jessica Chastain a fost cea care a câștigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol principal, în timp ce Oscarul pentru cel mai bun actor în rol principal i-a revenit lui Will Smith.
Câștigătorii premiilor Oscar 2022
Cel mai bun film: „CODA”
Cel mai bun actor în rol principal: Will Smith („King Richard”)
Cea mai bună actriță în rol principal: Jessica Chastain („The eyes of Tammy Faye”)
Cea mai bună actriță în rol secundar: Ariana DeBose („West Side Story”)
Cel mai bun actor secundar: Troy Kotsur („CODA”)
Cel mai bun regizor: Jane Campion („The power of the Dog”)
Cel mai bun film de animație: „Encanto”
Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune: „The Long Goodbye”
Cel mai bun film internațional: „Drive My Car”
Cel mai bun scenariu original: Kenneth Branagh („Belfast”)
Cel mai bun scenariu adaptat: „Coda”
Cel mai bun film documentar: „Summer of soul”
Cele mai bune efecte speciale: „Dune”
Cea mai regie de imagine: „Dune”
Cel mai bun sunet: „Dune”
Cea mai bună cinematografie: „Dune”
Cea mai bună coloană sonoră: „Dune”
Cel mai bun design de producție: „Dune”
Cele mai bune costume: „Cruella”
Cel mai bun machiaj și coafură: „The Eyes of Tammy Faye”
Ucraina reprezintă 50% din comerțul mondial cu floarea-soarelui. Dar lipsa combustibilului amenință sezonul agricol și, în cele din urmă, securitatea alimentară a zeci de milioane de oameni din întreaga lume.
Fermierii au început semănatul. O parte din viitoarea recoltă este în joc în Bahate, pe pământurile argiloase ale lui Alexander Petkov din sud-vestul Ucrainei, lângă granița cu România.
„Sezonul începe aici, în zonele neafectate de război, spre deosebire de Mikolaiv sau Herson care nu vor putea participa în mod normal”, a spus Petkov, un fermier de 47 de ani, unul dintre cei mai importanți din regiune.
Este îngrijorat, deoarece motorina riscă să se epuizeze în cinci zile și “nu există nicio aprovizionare nouă”.
Guvernul ucrainean a ridicat posibilitatea exportului de cereale prin portul Constanţa, dar fără progrese concrete în această direcţie, în timp ce agricultorii din Ucraina nu își pot vinde ultimele recolte în porturile de la Marea Neagră, notează AFP.
„Ucraina este puternic dependentă de importurile de combustibil, cu aproximativ 70% din benzină și motorină provenind din Rusia și din Belarus”, potrivit raportului publicat vineri de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Pesticidele și îngrășămintele sunt, de asemenea, probabil să se epuizeze. Din 1.300 de întreprinderi agricole mari din Ucraina, doar o cincime au suficient combustibil pentru a semăna.
Dacă rezervele Ucrainei sunt suficiente pentru a-și asigura securitatea alimentară timp de un an, invazia rusă „riscă să provoace o reducere cu 30% a suprafețelor cultivate”, potrivit Ministerului Agriculturii, care estimează la 100 de milioane de persoane afectate în țară în lume.
Înainte de război, Ucraina era al patrulea exportator mondial de porumb și era pe cale să devină al treilea exportator de grâu, după Rusia și Statele Unite.
Alexander Petkov susține că invadatorii ruși i-au incendiat o parte din pământuri și au distrus utilaje agricole.
Românii care nu-și plătesc amenzile în termen de 30 de zile riscă să ajungă la închisoare, potrivit unei legi votate de deputați. Teoretic, contravenienții vor avea și un termen de 90 de zile pentru a presta muncă în folosul comunității ca să scape de detenție, însă este puțin probabil să poată efectua orele necesare în acest termen.
Polițiștii se plâng de ani de zile că nu mai au nicio autoritate în fața celor care comit fapte contravenționale, care le rup în față procesele verbale, știind că nu vor suporta niciun fel de consecință. Este vorba, bineînțeles, despre cei certați permanent cu legea, care nu au nici proprietăți pe numele lor, și nici locuri de muncă. Și chiar polițiștii au cerut, în repetate rânduri, reintroducerea închisorii pentru contravenienții care refuzau să-și plătească amenzile, însă nimic nu s-a întâmplat în acest sens. Tocmai de aceea decizia de acum a deputaților, de a vota o lege care să-i trimită la închisoare pe contravenienți, pare cam dubioasă, având în vedere milioanele de amenzi date în cei doi ani de stare de alertă celor care nu au respectat restricțiile impuse de Guvern.
Potrivit legii adoptate de Camera Deputaților, cei care nu își achită în termen de 30 de zile amenzile sunt obligați după acest termen să presteze muncă în folosul comunității. Dacă nu vor apuca să efectueze orele stabilite de instanță în 90 de zile, atunci merg direct la închisoare, pentru o perioadă cuprinsă între 3 luni și doi ani. La cât sunt de săraci românii, o amendă de 2.000 de lei sau de 10.000 de lei este imposibil de plătit în 30 de zile. În Germania, de exemplu, orice amendă sau datorie neachitată către un furnizor poate fi plătită în rate. Chiar și amenzile de circulație date de polițiști. Important este să respecți planul de rate, căci altfel mergi direct la închisoare. O zi de închisoare în Germania echivala, acum trei ani, cu 50 de euro, timpul petrecut după gratii echivalând, astfel, cu suma sancțiunii contravenționale. În România nu există așa ceva și nimeni nu s-a gândit să instituie un astfel de sistem.
Legea este pentru toţi
Deputaţii liberali, iniţiatori ai legii, susţin că asistăm la un fenomen social periculos care a sporit în dimensiuni, dat fiind faptul că tot mai multe persoane sancționate contravențional se sustrag de la rigorile legii şi că cetățenii români săvârșesc în mod repetat fapte antisociale grave, care atrag angajarea răspunderii contravenționale, dar nu suportă niciuna dintre urmările patrimoniale și nepatrimoniale ale aplicării unor sancțiuni specifice.
”Prevenția specială și prevenția generală a comportamentului antisocial, care sunt scopuri ultime ale legislației contravenționale, nu se mai realizează. Combaterea fenomenului contravențional este grav afectată de imperfecțiunea dreptului nostru pozitiv și de atitudinea celor certați cu legea, care speculează această slăbiciune a sistemului nostru de drept”, arată deputații PNL. Problema este că legea votată se extinde la orice fel de contravenție, de la o parcare neregulamentară, până la un pensionar care nu a purtat mască de protecție. Iar dacă până acum amenzile ajungeau la direcția de impozite și taxe și oamenii le plăteau când puteau sau când aveau nevoie de vreun document de la fisc, noua lege îi obligă să le achite fix în termen de 30 de zile.
Cadrul legal pentru dictatură
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept semnalează faptul că actul normativ adoptat de Camera Deputaților, care modifică OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi Codul Penal, înseamnă crearea unui cadru legal pentru instaurarea dictaturii.
”Va trebui să ne temem pentru libertatea noastră dacă nu ne supunem unei norme neconstituționale care ni se bagă pe gât prin OUG dat într-o noapte, de exemplu, fără dezbatere publică”, a afirmat av. Elena Radu, președintele Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept.
A apărut Național – Italia, ziarul românilor din Italia. Se găsește la chioșcurile de ziare și în aeroporturi.
Gata, războiul din Ucraina este în grafic… Cel puțin pentru Statele Unite ale Americii! Administrația Biden reușind o ”reconquista” la care nu ar fi îndrăznit să viseze nici măcar cel mai înverșunat democrat american. Mai ales după fuga ”sănătoasă”, ca să nu zic de-a dreptul rușinoasă, din Afganistan. Cea cu colaboratorii Administrației americane din ultimii 20 de ani agățați de roțile avioanelor care decolau de pe Aeroportul din Kabul…
Rușii se retrag în Donbas, CIA a câștigat războiul din Ucraina
Și pe când Joe Biden se prăbușea pur și simplu în sondajele interne. În timp ce, pe plan internațional, Statele Unite ale Americii nici măcar nu mai îndrăzneau să bată cu pumnul în masă, știind foarte bine că nimeni nu mai tremură în fața lor, ”înghițind” orice ”ofertă de nerefuzat”. Cele mai mari umilințe diplomatice, economice și de intelligence suferindu-le emisarii Administrației Biden tocmai în Europa aliată. Mai ales că, după decizia înființării propriei armate, Uniunea Europeană dădea semnale tot mai fățișe că s-a cam săturat de ”hegemonia” americană. Și mai ales de ”taxa de protecție” exorbitantă plătită de atâta amar de vreme.
Ursula von der Leyen plătește oricât pentru gazul american
Astfel că, de la Washington, nimeni nici măcar nu mai promova ”gazul lichefiat” american în Europa! În plus, până și cei mai loiali șefi de guverne europene începând să tragă de timp cu semnarea unor noi contracte cu subcontractorii Pentagonului de armament. Însă cea mai dureroasă ”criză americană” din Europa era percepută la nivelul securității geo-strategice. Agenții americani fiind retrași pe capete de la posturile cu acoperire diplomatică. De multe ori chiar la cererea ”gazdelor” sătule de ”prețioasele indicații” primite de la Secțiile Politice ale Ambasadelor SUA din capitalele europene. Dar cel mai adesea pentru că, pur și simplu nu mai aveau ”obiectul muncii”, devenind doar ”țintele” glumelor colegilor de la DGSE sau BND…
Liderii europeni, aliniați în spatele lui Biden
Însă, în doar câteva luni, situația s-a schimbat radical. Iar acum Statele Unite ale Americii sunt din nou nu doar ”jandarmul lumii”, dar și singurul protector recunoscut al ”lumii libere”. Liderii Uniunii Europene semnând, cu ochii închiși, cumpărarea ”în grup” de gaz lichefiat american, în locul celui rusesc. Capitularea economică necodiționată făcând ca ”prețul corect” să fie stabilit de-abia ulterior… De asemenea, toate statele europene, nu doar cele membre NATO, dar și neutrele Austria, Suedia sau Finlanda se înghesuie să cumpere armament american de ultima oră.
Putin trimite gazul refuzat în UE direct în China
Dar cea mai mare victorie este înregistrată tot pe ”frontul nevăzut” al spionajului. Acolo unde toate statele europene solicită trimiterea ”de îndată” nu doar de noi trupe armate, dar mai ales de ”experți militari”. De parcă, așa cum se șușotește tot mai intens la un anumit nivel al sistemului de la noi, ”experții militari” americani s-au retras atât de precipitat din Afganistan, tocmai pentru a avea răgazul necesar de a ”manageria” de acum deloc surprinzătoarea invazie rusă din Ucraina… Altfel fiind greu de crezut că Agențiile de peste Ocean ar fi putut renaște chiar așa, din propria cenușă afgană, în doar câteva luni…
Ce NATO? Ce UE?
La Bruxelles tocmai ce a trecut o zi istorică, cu nu mai puțin de trei summit-uri organizate. Cel al UE, cel NATO și reuniunea G7 privind războiul din Ucraina. Însă absolut toată lumea a vorbit doar de Joe Biden. Același Biden care, înainte de invazia rusă în Ucraina înregistra practic cel mai rușinos scor al vreunui președinte american după această perioadă din mandat. Iar toți liderii Uniunii Europene, ca și cei ai celorlalte state membre NATO au recunoscut din nou supremația absolută americană, aliniindu-se în spatele lui Biden. Iar America este din nou pe valul mondial, din moment ce Președintele Senatului României, adică al doilea om în statul român – fie el și ”spălătorul de vase” Florin Cîțu… – a ajuns să anunțe triumfător pe facebook că a fost primit la Washington de un anume Derek Chollet, consilier politic la Departamentul de Stat… De care s-a milogit din nou, ca toți liderii statului român în ultimii ani, să asculte barem despre ”importanța includerii cât mai rapide a României în programul Visa Waifer”.
Gazele americane…
Însă cel mai zdrobitor succes al ”summiturilor americane” de la Bruxelles este, fără putință de tăgadă, ”acordul istoric” semnat de Joe Biden cu Ursula von der Leyen. Acum, ce este drept, acesta a fost ”ambalat ecologic”, astfel că președintele american a insistat doar că” am făcut pași importanți pentru a furniza energie curată. Este important să facem acest lucru și să nu intrăm cu scopul de a intra în conflict cu încălzirea globală. Trebuie să facem asta pentru a respecta regulile climatice și trebuie să construim infrastructura pentru energia curată , verde”. În timp ce, într-adevăr, președinta Comisiei Europene nu s-a mai obosit să ”pedaleze” pe strategia ecologistă a contractului.
Șefii GRU, țapii ispășitori ai invaziei ratate
Așa că Ursula von der Leyen s-a mulțumit doar să recunoască franc că ” am semnat acordul cu SUA pentru a furniza Uniunii Europene cel puțin 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate în acest an, și cel puțin 50 de miliarde metri cubi anual până în 2030. Această cantitate ar însemna o treime din gazele cumpărate anual din Rusia”. Despre preț însă, nici măcar o vorbă… Cu toate că ”ajutorul american”anunțat de președintele Biden nu este în nicun caz unul ”umanitar”. Ci pe bani… Foarte mulți bani… Gazul lichefiat importat din SUA urmând a suporta ”taxarea aferentă”, bineînțeles… Și când te gândești că, doar cu câteva zile în urmă, tot analiștii economici europeni calculau că statele UE plătesc un miliard pe zi companiilor rusești pentru livrarea de gaze și petrol… Astfel încât contractul Biden – Leyen chiar că este unul istoric! Cel puțin din punct de vedere al ”sumei confidențiale” al acestuia…
Gazele rusești…
Acum însă, nici Federația Rusă nu trebuie plânsă de milă… Mai ales în domeniul afacerilor cu gaze. Și nu ne referim aici neapărat la faptul că, fie și la peste o lună de la invazie, Moscova încă plătește ”cu sfințenie” Ucrainei prețul stabilit pentru transportarea gazelor naturale către restul Europei! Ca să nu mai vorbim că, tot de atunci, fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu 50 % față de minimele lunii ianuarie! Lucru recunoscut de către chiar Iuri Vitrenko, CEO al NJSC Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze deținută de statul ucrainean. Și încă în valută forte…
S-au retras din Kabul doar ca să pregătească Ucraina…?
Numai că, practic concomitent cu anunțul de la Bruxelles cu privire la Acordul UE – SUA pentru gazul natural lichefiat, și de la Moscova s-a făcut un alt anunț istoric. Managerul general al colosului Gazprom, Alexei Miller anunțând, după întâlnirea avută cu viceprim – ministrul Mongoliei, Sainbuyan Amarsaikhan, că a fost semnat un acord pentru realizarea lucrărilor de proiectare și construcție a unei noi conducte de gaze naturale spre China! Astfel că, gazele rusești care nu vor mai fi exportate într-o Uniune Europeană care urmează să fie ”branșată” la SUA vor lua calea Chinei. Prin viitorul gazoduct ”Unirea Estului”, ”Soiuz Vostok”. Iar Federația Rusă pare interesată mai mult de asigurarea ”coridorului estic” între China și Turcia, decât să confrunte SUA, pe teritoriul Europei Occidentale.
CIA. Just CIA.
Astfel că, la acest moment, CIA nu doar că și-a luat revanșa după pierderea ”pieței arabe”, dar a reușit și să ”își ia Europa înapoi”. Astfel că Agenția este, cel puțin până la acest moment, marea câștigătoare a războiului din Ucraina. După cum la fel de clar este că marele pierzător rămâne GRU. Recentul anunț al Ministerului rus al Apărării, cel cu privire la ”axarea” așa-numitei ”operațiuni militare speciale” doar pe ”eliberarea completă a regiunii estice Donbas” nu face decât să întărească varianta de lucru a ”țapului ispășitor” care va fi găsit de orgoliosul Putin pentru a justifica ”retragerea mascată” din restul Ucrainei: GRU. Astfel că, ani buni de acum înainte, la nivel de intelligence este de așteptat ca în statele europene membre ale UE, NATO sau neutre să conteze doar CIA…
A apărut Național – Italia, ziarul românilor din Italia. Se găsește la chioșcurile de ziare și în aeroporturi.
Muntenegru a fost mult timp un magnet pentru super iahturi, turiști și speculatori imobiliari din Rusia. Dar țara de pe marginea Adriaticii a promis să se alinieze la sancțiunile împotriva Moscovei.
Micul stat candidat la UE, care a aderat la NATO cu doar cinci ani în urmă, se confruntă cu o mare problemă. Aplicarea sancțiunilor impuse de Bruxelles Rusiei i-ar putea amenința sectorul turistic – un sfert din PIB – la care rușii au contribuit în mare măsură în ultimii zece ani.
„Iubim rușii. Și depindem de ei”, a declarat pentru AFP Danica Kazanegra Gregovic, directorul agenției de turism Gulliver Muntenegru, la Budva, pe coasta Adriaticii. În stațiunea de pe litoral, o serie întreagă de magazine și școli sunt dedicate miilor de ruși expatriați.
Momentul nu putea fi mai rău. Profesioniștii din turism contau foarte mult pe sezonul de vârf pentru a atrage oameni dornici de o vacanță după ce au fost privați de aceasta de pandemie.
„Am supraviețuit deja la două sezoane turistice groaznice. Vom primi mai multe lovituri decât ne-am dori”, mărturisește Gregovic.
De ani de zile, legile laxe ale investițiilor, faptul că rușii nu au nevoie de viză pentru a merge în Muntenegru, au încurajat afluxul de bani, alimentând o frenezie de construcție de vile.
„Majoritatea banilor investiți pe coastă au venit din Rusia”, spune Dejan Milovac, director adjunct al Le Mans, un grup anticorupție. „Muntenegru era o destinație foarte favorizată de rușii bogați care doreau să cumpere proprietăți imobiliare sau să-și ascundă bunurile”.
Rușii au beneficiat foarte mult și de „pașapoartele de aur”, program de acordare a cetățeniei străinilor care investesc până la 450.000 de euro în țară. Peste 60% dintre aceste pașapoarte au fost eliberate rușilor în ultimele 14 luni.
“De la invazia rusă în Ucraina, totul s-a oprit în Budva, și investiții și construcții. Suntem la câteva luni distanță de sezonul estival și toate acestea pun probleme afacerii noastre”, a declarat Jovan, un patron de restaurant.
Muntenegru și Rusia au menținut relații destul de armonioase de secole, bazate pe moștenirea lor slavă și ortodoxă și pe alianțele lor.
În 2006, Muntenegru s-a separat de Serbia și s-a îndreptat către Occident, dar relațiile cu Rusia au rămas relativ stabile.
Din Melbourne şi până la Amsterdam, mii de cumpărători au luat cu asalt magazinele de ceasuri Swatch. S-au călcat în picioare pentru o nouă versiune low-cost a modelului de lux Omega Speedmaster, care costă aproximativ 260 de dolari.
O coadă impresionantă s-a format încă de sâmbătă dimineața pe Rue du Marche, unde se află principalul magazin Swatch din Geneva. Pe la prânz, un reprezentant al companiei le-a spus cumpărătorilor că stocurile se vor epuiza în curând şi ar trebui să revină săptămâna următoare. S-a iscat agitație, poliția a intervenit și cel puțin o persoană a fost arestată, notează Bloomberg.
Aceeași poveste și la Londra, un magazin Swatch situat în centrul metropolei a trebuit să fie închis pe fondul unor scene haotice, cu mulţimi încercând să intre în interior.
Denumit MoonSwatch, noul ceas seamănă cu faimosul model Omega Speedmaster Professional, care poartă şi denumirea de Moon Watch pentru că a fost purtat de astronauţii americani.
În timp ce un Omega Speedmaster Professional are un preţ care începe de la 6.300 de franci elveţieni (6.769 dolari), noul Omega MoonSwatch costă doar 250 de franci. În loc de carcasă de metal şi componente mecanice, versiunea low-cost este produsă din ceramică şi plastic şi are mecanism cu quartz.
Colaborarea dintre Omega şi marca low-cost Swatch reprezintă o colaborare unică pentru grupul Swatch, cel mai mare producător mondial de ceasuri, care vrea să genereze interes pentru produsele sale prin oferirea unui aspect glamour la un preţ redus.
Dar reprezintă și un adevărat tun de marketing, deoarece ambii producători au văzut că vânzările de ceasuri sub 500 de franci nu au revenit după perioada pandemiei.
Modelele low-cost Moon Swatch nu sunt ediții limitate și vor continua să fie produse.
Prețurile pentru unele dintre cele mai importante produse din lume – alimente, combustibili, materiale plastice, metale – cresc dincolo de ceea ce își permit mulți cumpărători.
Acest lucru îi forțează să reducă achizițiile și, dacă tendința crește, poate duce economiile deja lovite de pandemie înapoi în recesiune.
Fenomenul se întâmplă deja. Creșterea prețurilor gazelor naturale în China obligă fabricile de ceramică care ard combustibilul să-și reducă la jumătate operațiunile.
Oțelăriile europene care utilizează cuptoare cu arc electric reduc producția pe măsură ce costurile cu energia cresc, făcând metalul și mai scump.
Prețurile globale ale alimentelor au stabilit luna trecută un record , potrivit Națiunilor Unite, deoarece invazia Rusiei în Ucraina a perturbat transporturile din țările care, împreună, furnizează un sfert din cerealele lumii și o mare parte din uleiul de gătit.
Mâncarea mai scumpă înseamnă și foamete
Mâncarea mai scumpă poate fi frustrantă pentru clasa de mijloc, dar este devastatoare pentru comunitățile care încearcă să iasă din sărăcie. Pentru unii, „distrugerea cererii” va fi sinonimă cu foametea.
În lumea dezvoltată, efectele costurilor mai mari ale energiei și alimentelor ar putea obliga gospodăriile să reducă cheltuielile discreționare – seri la restaurant, vacanțe, cel mai recent iPhone sau PlayStation.
Decizia Chinei de a pune centrul său principal de producție de oțel sub blocarea Covid-19 ar putea limita oferta și ar putea crește prețurile pentru o serie de bunuri, cum ar fi electrocasnicele și mașinile.
Vehiculele electrice de la Tesla, Volkswagen și General Motors pot fi viitorul transportului, cu excepția faptului că litiul din bateriile lor este cu aproape 500% mai scump decât acum un an.
Recesiune globală?
“Ce înseamnă scumpiri? Înseamnă că se pregătesc semnalele pentru o recesiune globală” ,avertizează Kenneth Medlock, directorul Centrului pentru Studii Energetice la Universitatea Rice.
Fondul Monetar Internațional este gata să-și reducă prognoza de creștere globală din cauza războiului din Ucraina și vede riscuri de recesiune într-un număr tot mai mare de țări.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell , a declarat că invadarea Ucrainei de către Rusia agravează presiunile inflaționiste prin creșterea prețurilor la alimente, energie și alte mărfuri „într-o perioadă de inflație deja prea mare”.
Pericolul, mai acut în Europa
În Europa, facturile la energie cresc din cauza dependenței de livrările rusești. Prețurile gazelor naturale pe continent sunt de șase ori mai mari decât acum un an, iar electricitatea costă de aproape cinci ori mai mult. Acele prețuri se pot contopi cu conflictul care se desfășoară la ușa Uniunii Europene, pentru a face companiile și gospodăriile să fie confruntate cu orice fel de cheltuieli în creștere.
Marea Britanie și-a redus previziunile economice la 3,8% de la 6%, deoarece consumatorii se confruntă cu cea mai gravă presiune asupra standardelor de viață din cel puțin șase decenii.
„Nu există nicio îndoială că inflația va rămâne mai ridicată pentru mai mult timp, ca urmare a războiului din Ucraina”, a spus James Smith, economist pentru piețele dezvoltate la ING.
Dinamica se manifestă în produse la fel de omniprezente precum petrolul și la fel de specializate precum litiul, un ingredient cheie în bateriile avansate pentru electronice de larg consum și mașini plug-in.
Producătorii de îngrășăminte, care folosesc gazul natural ca materie primă, au început să reducă operațiunile. Italia, Germania și Regatul Unit examinează dacă ar trebui să ardă mai mult cărbune iarna viitoare pentru a ușura nevoia de gaz în generarea de energie.
“Dacă prețurile petrolului rămân ridicate pentru un nivel susținut, se prefigurează distrugerea cererii”, estimează ecnomiștii JPMorgan Chase. “Europa este cea mai mare parte a unei posibile recesiuni”.
Ascunse în spatele zidurilor înalte, proprietățile de lux sunt o parte mai puțin vizibilă a bogăției oligarhilor ruși decât iahturile care le-au fost confiscate în porturile europene.
Cap d’Antibes, o peninsulă care se întinde în Marea Mediterană la est de Cannes, și așa-numitul Golf al miliardarilor din apropiere formează o enclavă în care s-au instalat și rușii bogați la scurt timp după căderea Uniunii Sovietice.
Castelul de la Croë
Castelul de 26.000 de metri pătrați, cu o piscină pe acoperiș, se află izolat la vârful Cap d’Antibes, pe o proprietate de 18 acri și a fost achiziționat de Roman Abramovici în urmă cu aproximativ două decenii.
Construit la sfârșitul anilor 1920 pentru un magnat al presei, a fost anterior reședința mai multor celebrități.
Regele Eduard al VIII-lea s-a mutat imediat după ce a abdicat în mod controversat în 1937 pentru a se căsători cu Wallis Simpson.
Castelul a fost apoi deținut în anii 1950 de miliardarul grec Aristotel Onassis și mai târziu de rivalul său de o viață, Stavros Niarchos. Un incendiu a distrus o parte a proprietății în anii 1970 și a rămas abandonată timp de zeci de ani până când Abramovici a intervenit și a cheltuit peste 150 de milioane de euro pentru renovări de-a lungul anilor.
Abramovici nu a făcut niciodată un secret că deține castelul, ceea ce este confirmat și de o dispută legală între el și autoritățile fiscale franceze. Franța a înghețat imobiliare în valoare de peste jumătate de miliard de euro, inclusiv aproximativ 30 de proprietăți.
Vila Hier
Miliardarul Suleiman Kerimov a fost legat de reședința de lux din Cap d’Antibes. Autoritățile franceze au spus că proprietatea a fost achiziționată pentru 127 de milioane de euro în 2008. Kerimov a fost acuzat în 2017 că a folosit fonduri frauduloase pentru a cumpăra mai multe proprietăți pe Riviera, inclusiv Villa Hier. El a negat faptele, dar cazul este încă în atenția procurorilor francezi.
Vila Altaïr
Magnatul Andrei Melnichenko a făcut destul de mult zgomot în 2005 la nunta sa de la Vila Altaïr, cu spectacole live de Whitney Houston și Christina Aguilera, potrivit Forbes. Fondatorul și acționarul de control al EuroChem este listat drept proprietarul beneficiar 100% al companiei care deține proprietatea.
Melnichenko este cunoscut și pentru că are două superyacht-uri proiectate de Philippe Starck. Unul – cel mai mare iaht cu vele din lume – a fost confiscat de autoritățile italiene la Trieste, în timp ce celălalt este ancorat în prezent aproape de Seychelles.
La Chabanne și Lusetto
Alexander Ponomarenko a cumpărat aceste două vile una lângă alta în 2008 pentru 83,5 milioane de euro înainte de a întreprinde lucrări de renovare. Ponomarenko a achiziționat 70% din proprietăți în nume propriu, dar registrul proprietarilor beneficiari al Franței o listează acum pe mama copiilor săi ca deținând 95% din compania care deține clădirile.
Vila Nellcôte
Reședința a căpătat un statut mitic atunci când Rolling Stones și-au înregistrat acolo albumul Exile On Main Street în anii 1970, cu mult înainte ca magnatul oțelului Victor Rashnikov să pună ochii pe ea.
Președintele Magnitogorsk Iron & Steel Works ar fi achiziționat conacul Belle Epoque – situat într-un oraș adiacent Saint-Jean-Cap-Ferrat – în 2007 pentru 83 de milioane de euro.
De asemenea, pe lista milionarilor ruși sancționați de Uniunea Europeană se află Alexei Kuzmincev, unul dintre fondatorii Alfa Group, care a achiziționat propretatea La Petite Ourse, și Vadim Moscovici, acționar majoritar la Ros Agro și proprietarul unei vile în Saint Jean Cap Ferrat.
Astfel că, de la Washington, nimeni nici măcar nu mai promova ”gazul lichefiat” american în Europa! În plus, până și cei mai loiali șefi de guverne europene începând să tragă de timp cu semnarea unor noi contracte cu subcontractorii Pentagonului de armament. Însă cea mai dureroasă ”criză americană” din Europa era percepută la nivelul securității geo-strategice. Agenții americani fiind retrași pe capete de la posturile cu acoperire diplomatică. De multe ori chiar la cererea ”gazdelor” sătule de ”prețioasele indicații” primite de la Secțiile Politice ale Ambasadelor SUA din capitalele europene. Dar cel mai adesea pentru că, pur și simplu nu mai aveau ”obiectul muncii”, devenind doar ”țintele” glumelor colegilor de la DGSE sau BND…
Micul stat candidat la UE, care a aderat la NATO cu doar cinci ani în urmă, se confruntă cu o mare problemă. Aplicarea sancțiunilor impuse de Bruxelles Rusiei i-ar putea amenința sectorul turistic – un sfert din PIB – la care rușii au contribuit în mare măsură în ultimii zece ani.
O coadă impresionantă s-a format încă de sâmbătă dimineața pe Rue du Marche, unde se află principalul magazin Swatch din Geneva. Pe la prânz, un reprezentant al companiei le-a spus cumpărătorilor că stocurile se vor epuiza în curând şi ar trebui să revină săptămâna următoare. S-a iscat agitație, poliția a intervenit și cel puțin o persoană a fost arestată, notează Bloomberg.
Cap d’Antibes, o peninsulă care se întinde în Marea Mediterană la est de Cannes, și așa-numitul Golf al miliardarilor din apropiere formează o enclavă în care s-au instalat și rușii bogați la scurt timp după căderea Uniunii Sovietice.