Acasă Blog Pagina 1374

Drona ucraineană care a survolat România purta o bombă cu fragmentare. Unde s-a prăbușit

La 10 martie, la aproximativ două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, o dronă Tu-141 „Strizh” de concepție sovietică, s-a prăbușit într-un cartier din Zagreb, în Croația, fără a face victime, aproape de un oraș universitar, după ce a zburat timp de șapte minute în spațiul aerian croat.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Croat al Apărării, aparatul ar fi decolat „după toate evidențele” din Ucraina, înainte de a survola România și Ungaria timp de 40 de minute. În plus, ulterior au fost găsite urme de explozibili pe epava aeronavei.

Bombă cu fragmentare

„Acesta este spațiu aerian NATO, românesc, maghiar și croat și nu mai putem tolera o astfel de situație. Nu ar trebui să se întâmple din nou. A fost o amenințare evidentă la care ar fi trebuit să reacționăm”, a declarat premierul croat, Andrej Plenkovic.

Având 14 metri lungime și o greutate de aproximativ șase tone, Tu-141 „Strizh” a fost proiectată în anii 1970 pentru misiuni de recunoaștere în spatele liniilor inamice. Cu o rază de acțiune de 1.000 km, drona poate zbura cu o viteză maximă de 600 de noduri, la o altitudine de 20.000 de picioare. Și, până în prezent, doar forțele ucrainene le-ar avea, omologii lor ruși le-au scos oficial din inventar.

La puțin după o lună de la incident, un prim raport a fost publicat de experții în balistică. Din analizele efectuate reiese că drona transporta o bombă cu fragmentare OFAB 100-120, transportată în general de avioane MiG-29, Su-30, Su-27, Su-25 și Su-17, scrie Opex 360.

Mister cu privire la ținta urmărită

Cu toate acestea, bomba cu care era înarmată Tu-141 „Strizh” nu conținea explozibili de calitate militară. Astfel, expertul criminalist Ivana Bacic, citat de agenția Reuters, a vorbit mai degrabă despre o „substanță explozivă” care s-ar fi „descompus în întregime în timpul exploziei dronei, ceea ce a complicat identificarea acesteia”.

Cât despre drona în sine, descrisă ca fiind „bine întreținută”, s-ar fi prăbușit din cauza unei „defecțiuni” a „sistemului său automat de aterizare”. Cu toate acestea, misterul rămâne: experții au refuzat să precizeze originea acestei drone și să confirme dacă Zagreb a fost într-adevăr destinația sa finală.

Meteo, 14 aprilie. Temperaturile mai cresc, în a patra zi săptămânii. Cum va fi vremea în Capitală

0

Veștile despre vremea de joi sunt cât se poate de bune, mai ales când vine vorba despre regimul termic.

Vremea va fi predominant frumoasă, iar temperaturile vor fi în creștere, chiar dacă dimineața va fi rece, îndeosebi în centrul țării.

Temperaturile maxime se vor încadra între 15 și vor ajunge spre 21-22 de grade Celsius.
Cerul va fi variabil spre senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări, ușoare, în prima parte a zilei, în estul și sud-estul țării.

Vremea în București

Și în Capitală vremea se menține frumoasă. Iar temperaturile vor mai crește, față de ziua precedentă, semn că vremea va continua să se încălzească și în București. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla în general slab.

Temperatura maximă se va situa în jurul a 20 de grade Celsius.

Totul Verde.a început să dea contur viitorului parc Tudor Arghezi

1

Se lucrează intens la viitorul parc Tudor Arghezi. De dimineața până seara, utilajele muncesc continuu pe șantierul deschis de Primăria Sectorului 4, la intersecția bulevardului Metalurgiei cu strada Dealul Bisericii.

Ușor ușor, cu ajutorul lucrătorilor de la Totul Verde., lucrarea începe să prindă contur! Și asta, deoarece zilnic sosesc  tiruri cu copaci, care, într-o primă etapă  sunt plantați în zonele de extremitate ale parcului și care dau astfel o imagine a zonei  ce se întinde pe o suprafață de 28.000 de metri pătrați. Specii vaste de copaci, cum ar fi platani, tei, ulmi, aceri ori catalpa sosesc zilnic în tiruri, pentru a putea acoperi necesarul  planificat. Sunt copaci de talie mare, falnici, cu înălțimea de peste 7 metri, care vor da aspectul  unui parc înfloritor, ce va deveni  o adevărată oază de verdeață și de relaxare, pentru toți vizitatorii.

Parcul ultra-modern, care va fi gata până în vara anului 2023, va fi dotat cu zone de agrement și de promenadă, dar  și de o parcare supraetajată.

Poza Zilei

Surorile Gabor din Bacău, pe lux în Dubai

Roman Abramovici, active de 7 miliarde de dolari blocate în Insula Jersey.

0

Active în valoare de peste şapte miliarde de dolari aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici au fost îngheţate de autorităţile din Insula Jersey, un paradis fiscal din Canalul Mânecii.

Potrivit Bloomberg, aceste active ar însemna echivalentul a jumătate din averea estimată a lui Abramovici.

Roman Abramovici se numără printre mai mulţi miliardari ruşi adăugaţi luna trecută pe lista persoanelor sancţionate de Marea Britanie şi Uniunea Europeană din cauza invadării Ucrainei de către Rusia. Între timp guvernele au început să ia măsuri pentru a pune sub sechestru iahturi şi alte active aparţinând oligarhilor apropiați de Kremlin.

Într-un comunicat de presă publicat miercuri, Guvernul local din Insula Jersey a anunţat că, în data de 12 aprilie, tribunalul regal a impus un ordin de îngheţare asupra unor active cu o valoare de peste şapte miliarde de dolari care sunt bănuite că ar avea legătură cu Roman Abramovici şi care fie sunt amplasate în Jersey fie sunt deţinut de entităţi încorporate în Jersey.

De asemenea, poliţia din Jersey a efectuat percheziţii la o serie de locaţii care sunt bănuite că ar avea legătură cu activităţile de afaceri ale lui Abramovici.

Oligarhul în vârstă de 54 de ani a păstrat în aparenţă o oarecare distanță față de structura de conducere de la Kremlin de când a ajuns la putere Vla dimir Putin. Abramovici a făcut afaceri în special în sectorul metalurgic, după dezmembrarea URSS. În prezent, revista Forbes apreciază că averea lui depășește 14 miliarde de dolari.

Ca parte a “Insulelor Channel”, Jersey este o dependență autonomă a coroanei britanice, la 14 mile distanță de Franța, care se bazează pe Marea Britanie pentru apărarea sa. Pe lângă firmele de servicii financiare și turiști, insula a fost mult timp un magnet pentru cei bogați.

Prof. dr. Coșea: ”Nu am încredere în BNR. Inflația va crește și mai mult”

Inflația nu va scădea în lunile septembrie-octombrie, așa cum a prognozat Banca Națională a României, ci, dimpotrivă, va crește și mai mult, susține prof. dr. Mircea Coșea, fost ministru de stat. Acesta arată că toate analizele internaționale indică o scădere economică la nivel mondial și o explozie a inflației. Analistul economic atrage atenția că Guvernul trebuie să ia măsuri imediate pentru atenuarea crizei, pornind de la scăderea prețurilor la energie, gaze și combustibili.

Analistul economic prof. dr. Mircea Coșea, fost ministru de stat, susține că nu are încredere în prognoza BNR referitoare la o eventuală scădere a inflației. În fapt, inflația a constituit și un subiect de scandal între Guvern și Institutul Național de Statistică, după ce conducerea Executivului nu a fost alertată de INS despre creșterea indicelui la peste 10%.

”Ce s-a întâmplat acum cu acest pachet este că sunt niște măsuri care ajută o parte din populație și anumite ramuri, nu toată economia, să treacă de lunile care vin în care inflația va crește. Nu am niciun fel de încredere în ceea ce spune Banca Națională a României, că inflația va scădea în septembrie-octombrie, din contră, toate analizele internaționale arată că inflația este în creștere pe parcursul acestui an. Totodată, ratele de creștere economică scad peste tot, inflația crește peste tot, uitați-vă la ce creștere record a ajuns inflația în Statele Unite, deci nu avem niciun motiv să credem că, dacă trecem de luna august, vom intra într-o curbă descrescătoare a inflației. Trebuie să ne pregătim pentru o perioadă foarte complicată, iar dacă cei care ne conduc nu iau măsuri rapide, nu vom putea decât să reparăm relativ pe ici, pe colo niște situații disperate”, ne-a declarat prof. dr. Mircea Coșea. Acesta arată că măsurile pe care Guvernul le-a luat sunt măsuri anti-criză care vizează, punctual, o anumită situație rezultată din criza care deja a început, odată cu creșterea facturilor la energie.

Plafonarea nu rezolvă problema

Trebuie luate măsuri la esența lucrurilor, adică să se rezolve problema facturilor la energie, care este principala cauză a ridicării prețurilor în România, susține prof. dr. Mircea Coșea. Fostul ministru de stat consideră că plafonarea pe timp de un an nu rezolvă această problemă, că trebuie revizuit modul în care s-a făcut liberalizarea, total greșit, pentru că nu a fost impusă de UE, așa cum spunea Orban, și că alte țări au negociat și au obținut cea au vrut.

”Ei au făcut liberalizarea nerespectând nicio condiție inițială și cunoscută în procedura de liberalizare din întreaga lume. Trebuia să ai o piață concurențială, iar noi nu am avut, în al doilea rând trebuia să ai o producție care să acopere minimum 80% din consumul intern, nu am avut și trebuia să avem înainte un pachet de legi de protecție a consumatorului vulnerabil și a economiei, ca să te asiguri că nu ai lovituri din acestea, de creștere fantastică a prețurilor. S-a făcut o liberalizare pe hârtie, în avantajul evident al producătorilor și al statului. Iar raportul dintre producători, distribuitori și consumatori trebuie regândit, în sensul în care deocamdată Guvernul nu are curajul să discute cu producătorii. Și nu are curajul, pentru că, prin menținerea acestor prețuri, Guvernul câștigă. Și, dacă nu se rezolvă acest lucru, nu se va rezolva nici problema inflației”, ne-a precizat prof. dr. Mircea Coșea.

O rușine pentru România

Măsurile sociale anunțate de Guvern ajută populația aflată sub nivelul subzistenței, adică o populație pe cale de dispariție economică, dacă nu este ajutată, ne spune prof. dr. Mircea Coșea.

”Este o rușine pentru România că are o astfel de populație cu cel mai mic nivel de trai din Europa, România se descalifică, nu este o țară europeană prin prezența acestei populații, care trebuie să fie ajutată cu câteva pachete de mâncare. Gândiți-vă la un venit de 1.500 de lei, și nu au pus în calcul asigurările și medicamentele, mai rămâne pentru mâncare aproape nimic. Toate țările au luat măsuri în direcția asta, noi tot întârziem, iar măsurile prezentate în pachetul Guvernului nu vor fi operaționale până la 1 iunie”, a mai afirmat prof. dr. Mircea Coșea, fost ministru de stat.

Măsuri sociale și mai puțin economice. Soarta firmelor, ultima grijă a Guvernului

Cu inflația sărită de 10 procente, toată lumea a așteptat nerăbdătoare măsurile socio-economice promise de Guvernul Ciucă. Entuziasmul s-a stins imediat ce pachetul propus a fost făcut public și în el s-au regăsit o serie de ajutoare pentru studenți, persoane vulnerabile și pensionari, dar foarte puțin și insuficient sprijin acordat IMM-urilor și acelor firme fără de care economia s-ar prăbuși. În contextul dat, cu scumpiri pe bandă rulantă, de la alimente la energie, cu lanțurile de aprovizionare amenințate, cu securitatea Europei în mare pericol, autoritățile de la București aleg să se comporte de o manieră total neprofesionistă.

Încă o dată, guvernanții noștri au pus căruța poverilor înaintea boilor care trag după ei economia țării.

Impact de miliarde, economia, tot cu frâna de mână trasă

Programul „Sprijin pentru România” ar trebui să se numească mai degrabă „Lovitură pentru România”.

Liderii coaliției de guvernare se laudă că au pregătit un pachet de măsuri socio-economice menit să scoată România din criză. În realitate, însă, avem o serie de ajutoare electorale, ca și cum aleșii neamului se pregătesc mai degrabă de mers la vot, nu la suflecat mânecile pentru rezolvarea situației disperate în care am ajuns.

Zic guvernanții că impactul financiar al acestui pachet este de 17,3 miliarde de lei, bani de la bugetul de stat și din fonduri europene. Însă unele măsuri pe care populația le aștepta, cum ar fi amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de până la 12 luni, nici măcar nu au fost luate în calcul. La presiunea giganților din Big Finn, evident, fiindcă România nu mai stăpânește piața financiară internă după ce și-a vândut cele mai mari bănci din portofoliu; ba, umblă vorba că nici măcar conducerea CEC Bank nu mai ascultă ordinele venite de la Palatul Victoria.

Vouchere de 50 de euro la fiecare două luni. Ura, suntem salvați!

„Think big” spun americanii și știu ei de ce gândesc astfel. Puțin îți propui, puțin primești, puțin vei avea.

Un singur exemplu: în Ungaria, Viktor Orban a anticipat criza din prezent luând din timp o serie de măsuri adecvate. Și nu (neapărat) în sprijinul studenților și al pensionarilor, ci pentru companiile din economie care aduc plus valoare și fac banul să circule. Reducerea TVA este cea mai importantă dintre măsurile luate de Budapesta. Și de Varșovia, ca să vedem cum stă treaba și acolo! Iar Slovenia a anunțat plafonarea prețurilor la combustibili. Altfel, ca măsuri sociale, plafonarea prețurilor la alimente a fost decisă în toate cele trei state.

Când vine vorba de sprijin și măsuri concrete, vedem că unii doar se joacă, pe când alții acționează.

În schimb, România nu face decât să prelungească agonia. Niciuna dintre măsurile luate de autorități nu sprijină în mod real economia! Se vorbește despre vouchere de 50 de euro o dată la două luni pentru persoanele vulnerabile. Ura, cu 25 de euro pe lună românii cu venituri mici s-au îmbogățit! Au înfrânt și de data asta!

Pentru statul român, sectorul privat nu există

Dacă acești bani s-ar fi dus spre sectorul privat, care asigură locuri de muncă și trebuie sprijinit să reziste în fața acestei ofensive (creșteri de prețuri) pe care corporațiile au declanșat-o împotriva statului, atunci poate că România ar fi avut o șansă să treacă peste criza asta.

De fapt, vedem că pentru statul român firmele nu există, privatul trebuie să supraviețuiască pe cont propriu. Dar, în același timp, la final de an are obligația să-și achite toate impozitele, altfel vine ANAF peste el!

Ajutor de 75% din salariu pentru angajații aflați în șomaj tehnic, promit guvernanții. Cu alte cuvinte, încurajăm firmele să-și trimită personalul în șomaj și să sisteze activitatea, că plătește statul 75% din bani. Cu excepția reducerii de 50 de bani la combustibil pentru marii transportatori, restul măsurilor, de la ajutoare pentru susținerea fermelor de reproducere (porc, vită, oaie) și până la 100 de milioane de euro pentru Casa de comerț Unirea sunt combinații politice, bani fără niciun impact real în economie.

Mega afacere la MAI. Un tun de zeci de milioane de euro

Afacerea noilor uniforme ale polițiștilor se anunță un tun de mare proporții la MAI. În realitate, noile uniforme nu ar fi chiar atât de noi, 80% din elemente suferind modificări imperceptibile, doar pentru a justifica achizițiile centralizate. Prin târg umblă vorba că există deja firme favorite pentru accesarea acestor contracte, în condițiile în care sunt în joc zeci de milioane de euro, susțin sindicaliștii de la Europol.

După discuții începute din 2018, noile uniforme ale polițiștilor au fost oficializate, cel puțin pe hârtie, pentru că în realitate nu a fost confecționat niciun model măcar. Sindicaliștii de la Europol ne spun că, din specificațiile tehnice și din descrieri, reiese faptul că, în proporție de 80%, uniformele rămân aceleași. Au mai pus un genunchi la un pantalon, au mai schimbat o stemă, au mutat un năsturel, au scos din nou cozorocul căciulii de iarnă, au adăugat un șnur, justificând, astfel, achiziții de zeci de milioane de euro, doar la prima strigare.

”Noi în continuare suntem nemulțumiți de lipsa de transparență a MAI cu privire la aceste uniforme și la faptul că atât designul, cât și specificațiile tehnice nu au fost stabilite cu oamenii care vor purta aceste uniforme. Totodată, suntem de mulțumiți pentru că termenul asumat de minister până la finalizarea achiziției întregii norme de echipare, de la șosete până la șapcă, este decembrie 2024. În aceste condiții, polițiștii nu vor mai avea, timp de doi ani și jumătate, nici bani să-și cumpere haine, care trebuie schimbate la un an, cel puțin cele folosite zi de zi în stradă. Polițiștii de la Rutieră își aduc cu ei trei cămăși, pentru că, după două ore de stat în praf, căldură și noxe, cămașa devine din albă, gri”, ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.

Dispare, din nou, cozorocul

Sindicaliștii din MAI ne spun că, potrivit caietelor de sarcini emise de minister, noii pantofi ai polițiștilor nu ar trebui să coste mai mult de 389 de lei, deși înainte se puteau cumpăra și cu 120 de lei.

”Pot înțelege că sunt pantofi tehnici, și pot fi mai scumpi, dar, din toate discuțiile pe care le-am avut cu specialiștii din domeniu, a reieșit că elementele din specificațiile tehnice pot fi înlocuite cu unele chinezești, astfel că sunt pantofi care costă 180 de lei, cu aceleași specificații din caietul de sarcini, dar de calitate mai proastă. Cel mai frapant este faptul că noua uniformă nu este chiar atât de nouă, pentru că, în afară de bluzon (geaca), de pantalonii tactici, care au genunchii predefiniți, și sigla, toate celelalte elemente sunt identice. De fiecare dată când vor să facă niște bani, să aibă niște comenzi, adaugă sau elimină câte ceva și gata, iese noua uniformă. Cel mai bun exemplu în acest sens este căciula de iarnă, care este din blană naturală, și care, în varianta actuală are cozoroc, iar în varianta nouă nu mai are cozoroc, seamănă cu modelul sovietic de căciulă”, ne-a precizat președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica. Pentru această modificare, în sensul în care au eliminat cozorocul, revenindu-se la căciula de până în 2006, polițiștii vor trebui să plătească alți 300 de lei.

Cum se aruncă banii

Polițiștii își cumpărau elemente de uniformă de calitate, și nu de la magazia MAI, pentru că erau de proastă calitate, dar și le cumpărau pe cele pe care le foloseau zilnic, adică pantaloni, cămăși, bluzoane, pantofi, arată sindicaliștii de la Europol. Ori noile achiziții prevăd și schimbarea mănușilor de iarnă, a gecii de iarnă, care costa 860 de lei, era cu blană naturală, și ținea 10 ani de zile, pentru că se folosește doar de la minus 15 grade.

”Noile uniforme vor fi băgate pe gât și colegilor care lucrează în civil, de la structurile de operațiuni speciale, criminaliștii, structurile de suport, și sunt peste 50% din polițiști care nu lucrează în uniformă. Toate achizițiile vor fi centralizate la nivelul MAI, iar de anul acesta va fi interzisă comercializarea uniformei de poliție de către privați. Am primit niște semnale din zona croitoriilor care asigurau uniforme pentru toate categoriile de personal că ar exista deja favoriți la câștigarea acestor contracte”, ne-a mai declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.

FinTech-urile și băncile digitale, noua spaimă a FMI

Combinația dintre creșterea rapidă și importanța crescândă a băncilor digitale și a FinTech-urilor implică riscuri la nivel de sistem pentru stabilitatea financiară, pe măsură ce noile platforme digitale se extind agresiv în segmente de afaceri, susține Fondul Monetar Internațional.

“Deși FinTech-urile pot extinde accesul consumatorilor la servicii financiare, pot reduce costurile și  crește eficiența, extinderea lor rapidă în „importanța sistemică” creează, de asemenea, provocări de reglementare”, a precizat Fabion Natalucci, director adjunct la departamentul de piețe monetare și  capital al FMI.

Cererea de plăți digitale și alte servicii FinTech a crescut în timpul pandemiei, deoarece tot mai mulți oameni folosesc serviciile bancare online pentru a transfera bani și pentru a plăti tranzacțiile de comerț electronic.

Piața globală FinTech este de așteptat să atingă 334 de miliarde de dolari până în 2026, crescând cu o rată anuală compusă de peste 25% între 2022 și 2027, a declarat compania de consultanță Market Data Forecast.

Plățile digitale vor crește la 8,26 trilioane de dolasri până în 2024, de la 4 miliarde în 2020, potrivit Statista.

Băncile, care concurează direct cu FinTech-urile pentru afaceri, investesc  sau își creează propriile divizii  pentru a valorifica cererea în creștere pentru serviciile digitale.

Expunerea FinTech-urilor și băncilor digitale,  se extinde, de asemenea, la o asumare mai mare a riscurilor în portofoliul lor de valori mobiliare, precum și la riscuri de lichiditate mai mari, în special în ceea ce privește activele lichide deținute în raport cu depozitele, deoarece acestea tind să fie mai mici decât cele deținute de băncile tradiționale.

Solidaritatea cu ucrainenii, pe bani. Patronii cer acum decontarea cheltuielilor

Agenții economici vor să obțină de la statul român decontarea cheltuielilor pentru solidaritatea și sprijinul umanitar acordat refugiaților din Ucraina. O inițiativă legislativă în acest sens a fost depusă la Senat, după consultarea cu antreprenorii, și prevede returnarea banilor folosiți pentru cazarea, hrana, transportul și serviciile de traducere oferite ucrainenilor.

Generozitatea și acțiunile umanitare pentru refugiații ucraineni încep să se devalorizeze, odată cu solicitările ”filantropilor” de a li se returna cheltuielile făcute. Parlamentarii au depus un proiect de lege la Senat, după consultarea cu operatorii economici și a autorităților locale implicate în ajutorarea ucrainenilor, în care se prevede decontarea din bugetul de stat a unei sume totale de 150 milioane de lei, folosite pentru refugiați. ”Propunem decontarea cheltuielilor efectuate de către autorităţile centrale, autorităţile locale şi/sau de către operatorii economici publici sau privaţi pentru asigurarea serviciilor de cazare, hrană, medicamente, traducere pentru cetăţenii ucraineni proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina. Decontul se va face pe bază de documente justificative, de o manieră cât mai simplă cu putinţă (în format electronic sau letric), prin intermediul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă «Dealul Spirii» Bucureşti-llfov. Procedura de decont precum şi limitele maxime ale costurilor aferente cazării (realizată în condiţii decente) şi serviciilor de hrană, traducere, transport (de la punctul de frontieră la spaţiul de cazare) se vor stabili prin hotărâre de guvern. Măsurile sunt prevăzute să dureze până la 31 decembrie 2022”, se arată în proiectul de lege.

Recuperarea banilor, tot din solidaritate

Inițiatorii proiectului de act normativ susțin că măsurile propuse, prin care se asigură recuperarea banilor cheltuiți de operatorii economici, ar avea un rol umanitar, în primul rând, arătând solidaritatea faţă de cetăţenii ucraineni, aflaţi în situaţii dificile. ”Pentru că trec prin momente extrem de grele, după ce şi-au părăsit casa şi chiar familia, în anumite situaţii, au nevoie de sprijinul nostru pentru a le scurta cât mai mult suferinţa, neliniştea, nesiguranţa. Autorităţile locale au arătat bunăvoinţă şi au amenajat spaţii de cazare sau au asigurat hrana/transportul acestora către locaţia dorită. Acelaşi lucru l-au făcut şi operatorii economici privaţi, antreprenorii, organizându-se, în mod cu totul exemplar, în scurt timp, pentru această situaţie extraordinară, neprevăzută. Corect este ca statul român să sprijine aceste entităţi, asigurându-le decontul cheltuielilor avansate (cu atât mai mult cu cât există posibilitatea rambursării acestora prin fonduri europene)”, arată parlamentarii. Impactul bugetar estimat de inițiatori ar fi de 150 milioane de lei, semn că s-au întocmit deja listele cu cei care vor să le fie decontate cheltuielile, iar sursa de finanțare nu este din fonduri europene, ci din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Neagreații, lăsați pe dinafară

Parlamentarii explică faptul că, prin OUG 15/2022, s-au decontat cheltuielile pentru cazarea şi utilităţile primare efectuate în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau unităţile subordonate. Numai că, prevederile acestei ordonanţe nu au acoperit perioada de la începutul conflictului armat (când autorităţile locale şi operatorii economici privaţi au pus la dispoziţie spaţii de cazare) și a limitat aria de beneficiari doar la autorităţile şi/sau operatorii care au fost agreaţi /stabiliţi de către comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgență.

Scandalul corvetelor: SUA se leapădă de DAMEN!

Continuăm seria dezvăluirilor cu privire la ”dedesubturile operative” ale campaniei de deturnare a construcției de corvete multirol de la Șantierul Naval Constanța către Șantierul DAMEN din Galați.

Generalul Savu de la Damen, încă o înfrângere pe ”frontul corvetelor”

Totul după ce chiar ieri avertizam că serviciul secret olandez de spionaj AIVD tratează România drept o ”colonie Algemene Inlichtingen en Veiligheidsdienst”. ”Capul de pod” al olandezilor în România fiind reprezentat de Șantierul Naval din Galați al DAMEN. Companie condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei.

”Lovitură în cap” de la Pentagon

Astfel că propaganda operativă susținută inclusiv din fondurile operative ale serviciului secret al Ministerului Apărării Naționale s-a năpustit zilele trecute să trâmbițeze că dacă francezii de la Naval Group nu semnează ”contractul corvetelor” până la sfârșitul lunii aprilie, atunci DAMEN își ”menține oferta inițială”. Cea cu care de altfel a pierdut atât licitația internațională inițială, cât și toate celelalte dosare din instanțele de judecată. ”Încrederea oarbă” a companiei condusă în România de generalul Savu bazându-se pe faptul că ”prețul corect” ar rămâne același pentru piesele de navă. Și lăsând de înțeles că americanii ar agrea o colaborare pe acest subiect.

SUA nu pot trimite ”piesele de navă” solicitate

Numai că, la doar o zi de la dezvăluirea ”jocurilor AIVD” în ”scandalul corvetelor” revenim cu informația confirmată că DAMEN a primit o adevărată ”lovitură în cap” tocmai din Statele Unite ale Americii. Confirmarea venind chiar de la Pentagon, de unde s-a informat că industria americană de armament nu poate livra la timp părțile de navă pentru DAMEN! Pentagonul convocând o întâlnire cu cei mai importanți producători americani de armament pentru a le solicita ”concentrarea capacității de producție pe comenzile pentru sprijinirea Ucrainei”. Așa că tocmai ce s-a ”fâsâit” încă o ”bombă” a ”Frăției DGIA – DAMEN”…

Nu e Bianca Drăgușanu! E șeful Batalionului 500 Diversiune!

Nu mai este seară în care, din studioul Antenei 3, psihoza războiului nuclear să nu fie întreținută cu o fervoare propagandistică mai ceva decât la Revoluție și Mineriade la un loc. Iar privitorul de rând chiar nu are cum să nu ”pună botul”, atunci când invitații din platou sunt ”fostul șef SIE, Cătălin Harnagea”, ”fostul șef SRI, Costin Georgescu”, ” fostul ministru al Apărării, Cornel Dobrițoiu”, ” fostul șef al Marelui Stat Major, generalul Eugen Bădălan” și mai ales ”fostul comandant NATO, generalul Mircea Mîndrescu”.

Psihoza ”valizei nucleare”, propagată la Antena 3

Cel care, de la izbucnirea războiului din Ucraina a apărut ca din ”neant” în spațiul public. Și s-a lipit ”ca marca de scrisoare” de emisiunile în care românii sunt supuși unei presiuni psihice deja greu de suportat. Mai ales după pandemie… Și atunci când campania este promovată de tot felul de astfel de șefi de servicii secrete, ai Ministerului Apărării sau chiar comandanți NATO! Toți ”molfăind” în gură aceleași ”teze” aduse în discuție de generalul Mîndrescu… Despre cum pregătește Putin rachetele hypersonice care vor rade de pe suprafața pământului totul în jur, despre minele care vor dinamita Marea Neagră, despre aducerea în Ucraina, prin ”poduri aeriene” militare de nelimitate trupe din Siberia…

Și, de câteva zile, mai ales despre ”valiza nucleară” de care Vladimir Putin ar fi nedespărțit. Iar toți ceilalți invitați repetă ”papagalicește” cam tot ceea ce propagă ”fostul comandant NATO” ajuns un fel de Bianca Drăgușanu, nelipsit din studiourile TV. Dar care, spre deosebire de restul ”idioților utili” care îi iau vorbele din gură, generalul Mîndrescu pare a ști ce face. Și chiar a îndeplini astfel o misiune operativă bine pusă la punct. Ca și trecutul său profesional mai puțin știut. Pentru că generalul Mîndrescu nu este doar ”fostul șef al Colegiului Național de Apărare” și ”fost comandant NATO”…

Avem nota contrainformativă!

Niciunul dintre generalii care îl aprobă orbește pe Mîndrescu prin studiourile TV nu își pune problema că, oricât de ”radicalizat” ai fi, tot nu poți crede varianta cu ”bodyguardul lui Putin” și ”valiza nucleară” pe care acesta o poartă la vedere, de fiecare dată. Fie și pentru simplul fapt că dintre toate gărzile de corp ale președintelui rus, posesorul ”valizei nucleare” este de departe cel mai impresionant din punct de vedere fizic. Ceea ce, așa după cum o cere cutuma gărzilor demnitarilor, de la Service Secret și până la SPP, un astfel de ofițer de protecție este special ales pentru ca să poarte ”valiza antiglonț”.

”Moș Teacă” Dobrițoiu și generalul Bădălan par niște simpli ”idioți utili”

Cea care se desface prin apăsarea unui buton și asigură o protecție antiglonț dacă se trage asupra obiectivului. ”Amănunt” banal, pe care l-ar fi putut explica ”rezerviștilor” lui Mîndrescu absolut orice SPP-ist cu o minimă experiență. Dar nu… Românii sunt ținuți acum în psihoza apăsării butonului nuclear în orice clipă… De parcă generalul Mîndrescu ar fi un adevărat profesionist al ”diversiunii militare”… Și chiar este! De fapt chiar cel mai bun specialist în domeniu cu care s-ar putea mândri Direcția Generală de Informații a Armatei! După cum reiese din ”nota contrainformativă” intrată în posesia noastră!

Psihologie militară… Artă operativă… Misiuni speciale…

Principalele ”borne” ale carierei militare a generalului Mircea Mîndrescu sunt cu adevărat impresionante… Șef Secție relații militare bilaterale/ Direcția integrare euroatlantică și relații militare internaționale… Consilier pentru apărare/ Misiunea României la NATO… Șef Birou inițiative cooperare NATO/ Direcția politici de apărare… Șef al Colegiului Național de Apărare… Șef de Stat Major al Componentei operaționale terestre/ Statul Major General… Comandant organizație NATO din Structura Centrală de Comandă a NATO… Comandant al NATO Joint Analysis and Lessons Learned Center, Lisabona, Portugalia… Locțiitor al comandantului Componentei operaționale terestre/ Statul Major al Forțelor Terestre… Șef Direcție planificare strategică/ Statul Major General…

Printre disciplinele studiate și aplicate în toate aceste funcții la loc de cinste aflându-se psihologia militară, arta operativă, analiza și lecțiile învățate, jocuri de război la nivel de teatru de operații.

404… 500… Buzău…

O pregătire pentru care cu adevărat l-ar invidia orice ofițer de Informații Militare. Și cu a cărui școlarizare inclusiv externă ar trebui să se mândrească până și Direcția Generală de Informații a Armatei. Mai ales că, până să ajungă general și comandant al unei structuri NATO de ”Analiză și Lecții Învățate”, Mîndrescu a urmat între 1981 și 1984 Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni, o adevărată pepinieră recunoscută a DGIA de când lumea și pământul… În 1987 devenea comandant de companie iar între 1989 și 1991 obținea Diploma de licență în Știință Militară. Între 1997 și 1999 a fost Șef de stat major (primul locțiitor al comandantului)/Batalionul 500 Misiuni Speciale/ Comandamentul Trupelor de Parașutiști. Iar pe 01.08.1999 era împuternicit comandant al Batalionului 500 Misiuni Speciale. Celebru Batalion 500 de la Buzău… Considerat în sistem continuatorul și mai celebrului Batalion 404 ”Cercetare – Diversiune” Parașutiști Buzău al Informațiilor Militare. Temuții ”spioni parașutiști ai colonelului Truțulescu” care, la izbucnirea Revoluției de la Timișoara au fost trimiși să se infilitreze și să îi ”anihileze” pe capii mișcării populare. Misiunea lor fiind suspendată doar odată cu sinuciderea generalului Vasile Milea.

De la Batalionul 404 la Batalionul 500

Numai că legenda Batalionului 404 Parașutiști Buzău a rămas… Ca și cea a Batalionului 500 Misiuni Speciale Parașutiști Buzău, condus de generalul Mîndrescu. Cel care astfel este greu de crezut că poate ”debita” acum astfel de ”gogorițe propagandistice” ca ”valiza nucleară” a lui Putin din lipsă de profesionalism. Precum colegul de platou ”Moș Teacă” Dobrițoiu. Sau celălalt general condamnat pentru fapte de corupție, Eugen Bădălan. Pentru că dacă nici generalul Mîndrescu nu se mai pricepe la ”Cercetare – Diversiune sau ”Misiuni Speciale”, ”Arta Operativă” sau ”Analize Militare”, atunci chiar nimeni nu o mai face. Numai că, înainte de începerea războiului din Ucraina, într-o dezbatere strategică pentru inițiații sistemului, același general Mîndrescu se declara un adept convins al impunerii ”PAX AMERICANA” în numele ”Intereselor Prioritare ale României”.

Așa că, înainte de a ”zugrăvi buncărul” de la subsolul blocului când îl ascultați pe generalul Mîndrescu la Antena 3, nu uitați de specializarea acestuia. Și de faptul că a condus Batalionul 500 Misiuni Speciale… Urmașul Batalionul 404 Cercetare Diversiune…

Europenii au ajuns să mănânce brânză ieftină de la americani

Camembert, Roquefort, Mozarella, Gouda, Brie…Europa este renumită pentru delicioasele sale sortimente de brânzeturi, dar tocmai se confruntă cu probleme în aprovizionarea cu lapte. Prin urmare, europenii cumpără tot mai multă brânză americană ieftină.

De exemplu, Țările de Jos au devenit un cumpărător major de brânză procesată din SUA, care vine în felii și este folosită la burgeri.

Totul are legătură cu preţurile mai mici la brânză în Statele Unite, și ar  putea conduce la achiziţii mai mari peste hotare. Costurile pentru producţia de lapte şi brânză au crescut în aproape toată lumea, în special în Europa, spune Mary Keough Ledman, analist la banca Rabobank.

“Mai întâi seceta şi apoi invadarea Ucrainei de către Rusia au crescut preţurile la porumb, ceea ce a declanșat creşterea preţurilor la nutreţurile pentru animale. Costurile cu mâna de lucru, energia şi echipamentele au crescut şi ele, contribuind la diminuarea livrărilor de lapte. Fermierii din Europa au fost reticenţi să majoreze producţia deoarece sunt îngrijoraţi de înăsprirea normelor de mediu”, a declarat Nate Donnay, director la firma de consultanţă StoneX Group Inc.

Datele furnizate de U.S. Census Bureau arată că Europa a importat 306 de tone de brânză din SUA în luna februarie a acestui an, de trei ori mai mult decât media multianuală pentru această lună.

Ţările de Jos, care au devenit cel mai mare cumpărător, găzduiesc o serie de mari firme de trading. Este posibil ca aceşti traderi să importe brânză din SUA în scopul re-exportului la nivel mondial, aşa că nu există nicio garanţie că europenii vor consuma în continuare această brânză, susţine Nate Donnay.

Exceptând actuala criză de aprovizionare cu lapte, exporturile de brânză ale SUA în Europa sunt relativ mici.Mai puțin de 2000 de tone pe an, în timp ce producția Uniunii Europene depășește 10 milioane de tone anual.

Autodiagnosticarea pe Tik Tok. Cât de periculoasă este publicitatea medicală?

1

O reclamă pe Tik Tok îndeamnă o adolescentă să „preia controlul” tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție(sindromul ADHD) – solicitând o consultație și medicamente de la o comanie farmaceutică. Proliferarea acestor reclame i-a convins pe tineri să se autodiagnosticheze cu afecțiuni pe care nu le au.

Anunțul, de la start-up-ul de telesănătate Cerebral, cu sediul în San Francisco, este unul dintre zecile de pe platformele de socializare, cum ar fi TikTok și Instagram, care încurajează adolescenții și adulții tineri să își pună singuri diagnosticul  cu afecțiuni de sănătate mintală, oferind tratamente costisitoare ca soluție.

Tacticile de marketing au fost etichetate drept “prădătoare” de către grupurile de supraveghere în UE, SUA și Marea Britanie, care susțin că „ simplifică excesiv” condițiile de sănătate și încurajează diagnosticarea greșită”, potrivit Financial Times.

Plângeri recente au determinat atât TikTok, cât și proprietarul Instagram, Meta, să elimine unele reclame din Cerebral – companie susținută  de SoftBank  și evaluată recent la 4,8 miliarde de dolari – pe baza faptului că acestea constituie informații medicale greșite și  dăunătoare.

Lăsând la o parte publicitatea, fenomenul atinge o explozie alimentată de pandemie a conținutului de sănătate mintală.

Influencerii se concentrează pe diferite afecțiuni precum tulburarea de identitate disociativă și autismul. Au apărut subculturi considerabile de bolnavi: pe TikTok, hashtag-ul ADHD are 10,6 miliarde de vizualizări, anxietatea are 13,1 miliarde și  neurodivergența  aproape 3 miliarde.

Cercetările publicate recent în Canadian Journal of Psychiatry, care analizează primele 100 de videoclipuri cele mai populare de pe TikTok despre ADHD, au descoperit că 52% dintre ele au fost „înșelătoare”. În unele cazuri, sugerau în mod eronat că simptome precum anxietatea, furia și schimbările de dispoziție erau specifice doar ADHD.

“Autodiagnosticarea poate fi o dorință teribilistă a adolescenților de a se răzvrăti de la normele sociale pentru construirea unui tipar diferit, sau de  a găsi un teren comun cu un nou grup de colegi”, a spus Doreen Magee, psiholog și autoare a cărții “Deviced! Balancing Life  and Technology in a Digital Age”.

Ea avertizează că, pe măsură ce utilizatorii rețelelor de socializare se concentrează pe un singur diagnostic medical, algoritmii platformei le oferă “conținut nesfârșit,  cu puternice tendințe de confirmare fără niciun context”.

Unii experți de la British Medical Journal au descris autodiagnosticarea „efectul de horoscop” – în esență o “profeție” care se împlinește chipurile de sine.

Dar acolo acolo unde există tendințe TikTok, agenții de publicitate nu sunt departe. Brandurile medicale imită postările de influență în ton și format.

“Utilizatorii vulnerabili sunt exploatați cu ușurință de companiile oportuniste care taxează nu doar pentru o consultație, ci și pentru abonamentele lunare la medicamente înscrise automat”, subliniază Olivia Little, cercetător senior la Media Matters

“Platformele de social media trebuie să supravegheze cu mai multă atenție atât publicitatea medicală, cât și conținutul generat de utilizatori – și să îmblânzească algoritmii care se hrănesc cu ele”.

Cum ne văd americanii. SUA, raport incendiar despre România / „Mita, frecventă în sectorul public”

Departamentul de Stat al SUA și-a publicat raportul său privind situația respectării dreptului omului în România, document care denunță că practicile corupte au rămas larg răspândite.

Legea prevede sancțiuni penale pentru funcționarii corupți. Cu toate acestea, practicile corupte au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale importante. Au existat numeroase rapoarte de corupție guvernamentală în timpul anului, uneori cu impunitate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite, se arată în raport.

Mita, comună în sectorul public, în special al sănătății

De exemplu, arată raportul, pe 13 octombrie, „jurnaliștii de investigație ai Organized Crime and Corruption Reporting Project au publicat un raport în care se susținea că primarul în exercițiu al Sectorului 3 București, Robert Negoiță, ar fi canalizat, între 2012 și 2014,  83 de milioane de euro (95,5 milioane de dolari) din fonduri publice către o rețea de companii offshore legate de familia sa”.

„În noiembrie, fostul senator al Partidului Social Democrat și ministru al Transporturilor, Dan Șova, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare de la Curtea de Apel București pentru trafic de influență. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, fostul ministru a primit 100.000 de euro (115. 000 dolari) de la o firmă de avocatură în schimbul utilizării influenței sale asupra directorului unei societăți publice pentru a încheia mai multe contracte de consiliere juridică cu respectiva firmă de avocatură. Anchetatorii au susținut că acest aranjament a dus la plata către firma de avocatură de către societatea publică a peste 1,3 milioane de lei (307.000 de dolari)”.

Mita a fost comună în sectorul public, în special în domeniul sănătății. „Agențiile executive individuale au fost lente în aplicarea sancțiunilor, iar organele de inspecție proprii ale agențiilor au fost în general inactive”.

„În timpul pandemiei Covid-19, Direcția Națională Anticorupție a lansat mai multe investigații privind fraude în domeniul achizițiilor publice legate de achiziționarea de echipamente de protecție personală și de ventilatoare. Aceste investigații erau în curs de desfășurare. La 21 septembrie, Direcția Națională Anticorupție a lansat, de asemenea, o investigație privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice pentru decizia guvernului de a achiziționa 120 de milioane de doze de vaccin anti-Covid pentru o populație adultă de aproximativ 14 milioane de persoane. Ancheta era în curs de desfășurare și nu a menționat nicio persoană anume”, mai este subliniat în document.

Politizarea presei, jurnaliștii-prestatori de servicii

Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor, arată raportul.

Reporterii și reprezentanții societății civile au spus că libertatea lor de exprimare a fost limitată și de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvern și instituțiile publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau oferte care implică fonduri publice și dosarele academice ale oficialilor și dosarele privind pandemia.

Departamentul de Stat critică faptul că, de multe ori, „știrile și poziția editorială” a instituțiilor media controlate indirect de politicieni „reflectau frecvent opiniile proprietarilor lor și criticau adversarii politici și alte organizații media”.

Violența domestică și hărțuitea sexuală

Raportul notează și că, potrivit presei și ONG-urilor, pe parcursul anului au avut loc mai multe incidente de hărțuire, discriminare, abuzuri împotriva refugiaților și migranților, respingeri și abateri de la procedurile de azil în zonele de frontieră, deși majoritatea incidentelor nu au fost raportate din cauza fricii, lipsei de informații, sprijinului inadecvat.

Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a continuat să fie o problemă serioasă pe care guvernul nu a abordat-o în mod eficient, se mai arată în raport. Instanțele au urmărit foarte puține cazuri de violență în familie. Multe cazuri au fost rezolvate înainte sau în timpul procesului, când presupușii supraviețuitori au renunțat la acuzațiile sau s-au împăcat cu presupusul abuzator.

În ceea ce privește hărțuirea sexuală, raportul arată că guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Potrivit rapoartelor ONG-urilor, poliția își bate joc de victimele hărțuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângere.

Discriminarea femeilor și abuzul asupra copiilor

Nici în privința discriminării guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Femeile au fost discriminate în căsătorie, divorț, custodia copiilor, angajare, credit, salariu, deținerea sau administrarea de afaceri sau proprietăți, educație, proces judiciar și locuințe.

Segregarea în funcție de profesie a existat, femeile fiind suprareprezentate în locurile de muncă prost plătite. Au existat rapoarte de discriminare la angajare. Femeile s-au confruntat cu discriminare în ceea ce privește accesul la pensie.

Abuzul asupra copiilor, inclusiv violența și neglijența emoțională, fizică și psihologică, au continuat să fie probleme serioase. Instituțiile de presă au raportat mai multe cazuri grave de abuz sau neglijență în casele de familie, în instituțiile de plasament și în instituțiile de protecție a copilului.

Antisemitismul, în creștere

Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminarea legată în principal de utilizarea limbii maghiare. Etnicii maghiari au raportat că guvernul nu a aplicat legea care prevede că minoritățile etnice au dreptul de a interacționa cu autoritățile locale în limba lor maternă în localitățile în care o minoritate reprezintă cel puțin 20 la sută din populație.

În privința antisemitismului, raportul notează că, într-o declarație adoptată la 31 martie, parlamentul a declarat că incidentele antisemite sunt în creștere și a condamnat încercările de a glorifica criminalii de război din epoca Holocaustului.

Străzile, organizațiile, școlile sau bibliotecile au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit Institutului Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România.

Pe internet au apărut materiale de promovare a opiniilor antisemite și de glorificare a mișcării legionare. Potrivit unui studiu publicat de Institutul Wiesel în aprilie, mai multe articole publicate online susțin că evreii sau statul Israel profitau de pe urma crizei de sănătate Covid-19 și produc vaccinuri dăunătoare.  Potrivit aceluiași studiu, majoritatea discursurilor antisemite de pe rețelele de socializare au inclus teorii ale conspirației evreiești.

Discriminarea persoanelor cu dizabilități, munca forțată

În privința persoanelor cu dizabilități, raportul Departamentului de Stat consideră că și aici guvernul nu a implementat pe deplin legea, iar discriminarea persoanelor cu dizabilități a rămas o problemă.

Persoanele cu dizabilități nu puteau accesa educație, servicii de sănătate, clădiri publice și transport în condiții de egalitate cu ceilalți. Străzile, clădirile și transportul public au rămas în mare parte inaccesibile persoanelor cu dizabilități.

Discriminarea copiilor cu dizabilități în educație a fost o problemă larg răspândită din cauza lipsei de pregătire adecvată a profesorilor privind incluziunea copiilor cu dizabilități și a lipsei de investiții pentru a face școlile accesibile.

În egală măsură discriminarea persoanelor cu HIV sau SIDA le-a împiedicat accesul la îngrijirea medicală și stomatologică de rutină, deoarece în unele cazuri personalul medical a refuzat să trateze persoanele cu HIV sau SIDA.

Pe de altă parte, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, 16% dintre victimele traficului de persoane identificate oficial în 2020 au fost exploatate special în scopuri de muncă forțată.

Raportul complet poate fi consultat aici.

Paris. La trei ani de la incendiu, Notre-Dame își redobândește măreția

1

Deși cauzele incediului din 15 aprilie 2019 rămân încă necunoscute, Notre-Dame din Paris și-a recăpătat albul ogirinal, datorită străduinței unei armate  de restauratori și meșteri  pentru redeschiderea catedralei, prevăzută în 2024.

„Îndepărtarea prafului şi curăţarea bolţilor, pereţilor şi podelei, precum şi pregătirea arcadelor pentru reconstrucţia lor, au redat catedralei albul iniţial”, a declarat instituţia publică responsabilă de şantierul de restaurare, cu trei zile înainte de împlinirea a trei ani de la incendiul care a distrus parţial această capodoperă a arhitecturii gotice.

Înainte de incendiu, catedrala primea aproape 12 milioane de vizitatori şi găzduia 2.400 de slujbe şi 150 de concerte pe an, potrivit AFP. Flăcările au provocat prăbuşirea şarpantei, a celebrei turle, a ceasului şi a unei secţiuni din boltă, sub privirile uluite a milioane de oameni din întreaga lume.

Orga imensă, datând din 1733, cea mai mare din Franţa, a fost ferită de foc, însă a fost acoperită cu praf de plumb. A fost demontată, la fel şi vitraliile, şi se află în curs de curăţare, ca şi 22 de tablouri de format mare din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, în timp ce mai multe statui, deja restaurate, sunt expuse la Paris.

În curând vor demara lucrările de reconstrucţie a şarpantei medievale a naosului şi a corului şi a turlei lui Viollet-le-Duc, cu un cadru din lemn masiv de stejar, care ar trebui să se înalţe deasupra Parisului în primăvara anului 2023.

Lucrările de restaurare au început în aprilie 2019, cu  securizarea celor 28 de contraforturi suspendate, demontarea schelei care înconjura turla, curăţarea molozului, îndepărtarea celor 450 de tone de plumb. Până în vara lui 2021, costurile s-au ridicat la 151 de milioane de euro.

Până în prezent au fost strânse 844 de milioane de euro de la 340.000 de donatori din 150 de ţări.

Omenirea a avut doi ani de pandemie. Fotbalul românesc are opt

   1. În 2014 s-au învăpăiat împăiații din presă și au salutat transformarea fotbalului românesc într-o Daciada corporatistă. În 2022, neglijabilii combinagii județeni – prevăzuți cu drept de vot împotriva Guadalajarei ’70, Sevillei ’86 sau Americii ’94 – și-au reafirmat complexele periferice manifestate în 2014 și în 2018. Un fotbal pitoresc și cu performanțe a fost înlocuit cu un trosbal bolnav și falit. Omenirea a avut doi ani de pandemie. Fotbalul românesc are opt și eu îi doresc încă 28. E un fotbal în care Divizia C a devenit elită (votează și futsalul), e un fotbal care nu a fost în stare să aducă un selecționer. Ultimul nostru selecționer adevărat a fost Victor Pițurcă. De la Pițurcă încoace am avut selecționeri care au venit la națională să învețe meseria de antrenor și un selectioner străin (Daum, cel mai îngrămădit om care a trecut vreodată prin Aeroportul Otopeni) care a aterizat la București ca să-și aducă aminte cum e să fii antrenor. Îi felicit pe cei 266 de votanți. Am tot respectul pentru acești tarabagii care au ajuns să călătorească la clasa business a declinului.

2. În aceste zile de război în Ucraina și admirabilă ospitalitate în România, am un sfat pentru cei care latră „ești kaghebist!” atunci când nu mai au argumente. Dacă îi ziceți unuia că e kaghebist înseamnă că îi urați la mulți ani și sănătate. La vârful politicii noastre de după ’90, am avut un kaghebist sărit azi de 90 de ani și un kaghebist trecut bine de centenar. Amândoi au dus-o extraordinar pe vremea lui Stalin. Amândoi au dus-o foarte bine chiar și în a doua parte a domniei lui Ceaușescu, atunci când „odiosul dictator” nu i-a mai lăsat să fie miniștri sau șefi prin ministere, retrogradându-i ca directori pe acolo, pe dincolo. Amândoi au dus-o din nou extraordinar după revoluție, când unul a ajuns președinte, celălalt ministru. Nu le scriu numele. N-aș vrea să mă dea în judecată, fiindcă s-ar putea să mor înaintea lor și nu și-ar lua banii băiețașii ăștia doi.

3. Duminică va fi Paștele Catolic. O povestioară a lui Fănuș Neagu. Aprilie 1971. Fănuș era cu Nichita Stănescu la Roma, într-o osteria din piața „Il Popolo”, ținută de un calabrez. „Ce l-a uimit și l-a desfigurat aproape sufletește pe Nichita era faptul că atât corul de la San Pietro cât și de la celelalte biserici ale Romei erau false, după el. Toate erau înregistrate pe bandă de magnetofon și asta nu se putea! Nichita nu accepta, drept pentru care am făcut drumul de la San Pietro până la Academia di Romania pe deasupra mașinilor, călcând ca Iisus pe ape, peste capote de lux, pedepsind locuitorii Romei pentru această erezie.” Fănuș știa să-și împrimăvăreze și amintirile. Fănuș avea talent. Ziaricii au laptopuri.

Au rămas mască! Ce s-a întâmplat după ce polițiștii au tras pe dreapta o mașină condusă de un bărbat de 91 de ani!

0

Din rândul situațiilor inedite cu care ajung, uneori, să se confrunte polițiștii care fac controale în traficul rutier se numără și un episod despre care s-a aflat la mijlocul acestei săptămâni.

Protagonistul e un bărbat de o vârstă venerabilă, respectiv un bătrân în vârstă de 91 de ani. S-a aflat că mașina la volanul căreia urcase bărbatul a fost trasă pe dreapta de către polițiștii rutieri, în afara orașului Dorohoi, din județul Botoșani. Ce a urmat? Un șir de constatări care, cel mai probabil, i-au uimit și pe oamenii legii.

În primul rând, s-a aflat că bătrânul a pornit la drum, cu mașina, fără să fi avut permis de conducere, potrivit monitorulbt.ro. Mai mult, polițiștii au stabilit că autoturismul avea număr de înmatriculare fals.

Bărbatul se deplasa, pe D.N. 29 A, în afara municipiului Dorohoi, cu un autoturism cu număr de înmatriculare fals, fără inspecție tehnică periodică și fără a deține asigurare obligatorie a vehiculului”, au transmis reprezentanții IPJ-ului local.

În cazul de față, cercetările sunt continuate de către polițiștii Biroului Rutier Dorohoi, fiind avute în vedere săvârșirea infracțiunilor de conducere fără permis și punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.

Nu a fost singurul șofer tras pe dreapta, recent, de către polițiștii din Botoșani

Pe de altă parte, miercuri, reprezentanții IPJ Botoșani au anunțat ce a ieșit la iveală în urma unei recente acțiuni a polițiștilor rutieri, în cadrul căreia s-au verificat aproape 80 de autovehicule.

„La data de 12 aprilie 2022, polițiștii din cadrul Biroului Rutier au organizat, în municipiul Botoșani, o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, care au ca principală cauză de producere, neacordarea priorității de trecere persoanelor care au acest drept.

Astfel, în cadrul activităților desfășurate au fost legitimate peste 100 de persoane și verificate 79 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 34 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 13.000 de lei.

Totodată, polițiștii au reținut 10 permise de conducere pentru neacordarea priorității de trecere persoanelor angajate în traversarea părții carosabile pe marcajul pietonal”, se precizează în comunicatul IPJ.

Parlamentul a adoptat primele măsuri din pachetul „Sprijin pentru România”. Ciolacu, replică tăioasă pentru contestatarii programului

6

Liderul Partidului Social Democrat a făcut referire la cele două măsuri din cadrul inițiativei „Sprijin pentru România”, care au primit, miercuri, undă verde din direcția Legislativului. Și le-a dat o replică scurtă, dar categorică acelora care au criticat acest program, săgetându-i pe reprezentanții USR-ului, partidul condus interimar de către Cătălin Drulă.

„Astăzi, Parlamentul a adoptat primele două măsuri din pachetul ”Sprijin pentru România”! Am dublat valoarea normei de hrană în spitale la 22 lei/zi și am majorat la 3.000 de lei salariul minim în agricultură și industria alimentară. Ambele măsuri vor intra în vigoare de la 1 iunie”, a transmis Marcel Ciolacu, pe Facebook, în după-amiaza zilei de miercuri, 13 aprilie.

Totodată, liderul PSD a dat asigurări că „toate măsurile din acest pachet economic și social vor fi aplicate EXACT cum au fost anunțate”, susținând că „românii, agricultura și economia românească au nevoie de soluții și de sprijin pentru a trece cu bine peste această criză, nu de contre politice”.

Ciolacu: „Rușine! De asta trebuie să rămână în opoziție!”

Politicianul aflat la șefia PSD a ținut să dea și o replică Opoziției. „Iar celor care au atacat sau criticat acest program, le reamintesc că nu au fost în stare să prezinte nicio soluție alternativă. Doar au criticat Guvernul, dar nu au propus nimic în loc.

PS: Miniștrii USR ai Sănătății au găsit 780 de milioane de euro pentru a cumpăra zeci de milioane de doze de vaccin, cu mult peste necesar, însă nu au găsit resurse să asigure o masă decentă pacienților din spitale. Rușine!! De asta trebuie să rămână în opoziție!”, susține Ciolacu în încheierea mesajului postat pe rețeaua de socializare.

Năsui: „Scopul PSD-PNL nu e să ajute pe cineva”

Mesajul liderului PSD vine pe fondul criticilor îndreptate din direcția USR față de una dintre măsurile din cadrul acestui pachet anunțat, recent, de către președinții Coaliției de guvernare – VEZI AICI. Și anume acele vouchere de 50 de euro destinate persoanelor cu venituri foarte mici.

„4 lei pe zi! Coaliția PSD-PNL-UDMR oferă vouchere de 50 de euro, o dată la două luni, românilor cu venituri foarte mici. Dar ce înseamnă acești 50 de euro?

După ce îi vor schimba în lei, românii vor avea 247 de lei. Iar după ce îi vor împărți la 60, numărul de zile în care vor trebui să-i drămuiască, vor vedea că voucherele de 50 de euro sunt, de fapt, 4 lei pe zi.

O bătaie de joc! Ce poate cumpăra un român cu 4 lei pe zi? Nici măcar o pâine și-un kilogram de cartofi”, au acuzat reprezentanții USR, într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook, în seara zilei de marți, 12 aprilie.

„Scopul PSD-PNL nu e să ajute pe cineva. Scopul lor este să continue să paraziteze banii contribuabililor, dar să lase impresia că ajută românii. Iar dacă nu-i ajută măcar să lase impresia că au încercat. Nu e prostie. E strategie”, susține deputatul USR Claudiu Nasui, fost ministru al Economiei, citat în aceeași postare.

Rușii chiar habar n-au ce face armata lor în Ucraina?

Atrocitățile pe care trupele ruse le-au comis în Ucraina ridică două întrebări despre rușii de acasă: știu ei că armata lor face aceste grozăvii? Și dacă le face, sunt de acord cu asta?

Gradul de ignoranță al civililor ar putea să nu conteze prea mult pentru mântuirea Rusiei, dacă va deveni posibilă vreodată. Nu a contat în Germania de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Când germanii „pașnici” le-au spus ocupanților aliați că nu știu ce fac naziștii, uneori erau duși în grupuri să vadă lagărele morții. Mulți au fost uimiți și îngroziți. Indiferent dacă acele emoții erau sau nu reale, exprimându-le, germanii „nevinovați” nu făceau decât să-i provoace pe aliați și să aprofundeze teribila moștenire a lui Hitler.

Cu toate acestea, chiar dacă Rusia lui Putin nu este învinsă militar, darămite  de-putinizată cu forța, întrebarea – “Știai despre crimele de război?” — va fi pusă rusului de rând atunci când solicită vize, interviu pentru locuri de muncă în străinătate sau pur și simplu în conversații ocazionale cu ucrainenii sau occidentalii.

Vor adopta rușii aceeași apărare pe care au folosit-o germanii? Vor susține oare că regimul Putin le-a întrerupt accesul la toate informațiile, cu excepția propagandei și i-a alimentat forțat cu ideea că civilii neînarmați executați au fost de fapt fake news?

“Aparent, regimul Putin a făcut tot posibilul să-i înfometeze pe ruși de informații veridice. Posturile de știri independente au fost închise sau blocate pe internet. Cele încă active nu pot fi contactate fără o rețea privată virtuală”, subliniază Bloomberg.

În Rusia, în martie, cele mai descărcate patru aplicații atât pentru MacOS, cât și pentru Android  au fost VPN-urile. Dar o altă aplicație solicitată a fost messengerul criptat Telegram, probabil cea mai bună sursă disponibilă de știri necenzurate despre război.

Potrivit celor mai recente sondaje, televiziunea este principala sursă de informare pentru 50% dintre ruși, iar 45% au încredere în ea.

Pare o scuză, dar este exact ceea ce oamenii care trăiesc sub un regim autocratic spun celor care realizează sondaje – nu neapărat ceea ce cred ei cu adevărat.

Și chiar dacă datele sondajului reflectă realitatea, există o mare diferență de vârstă în privința televiziunii: tinerii se uită puțin la televizor, iar mai mult de un sfert dintre rușii adulți se bazează pe internet pentru știri și  nu au cum să se rupă de realitate.

Ei sunt cei care folosesc VPN-urile pentru a accesa surse independente de știri și pentru a se abona la canalele Telegram nefiltrate. Ei știu, de asemenea, că Google este un motor de căutare mai bun decât Yandex.

Chiar și dacă există o audiență TV pentru rușii în vârstă, și cei mai nepricepuți în tehnologie nu pot fi izolați de  comunicarea directă cu alți oameni ale căror orizonturi nu sunt la fel de limitate, indiferent de eforturile mașinăriei de propagandă a Kremlinului.

De prea multă vreme rușii au fost obișnuiți să primească “știri de sus”, de la comanditarii comuniști. Și nimeni nu a îndrăznit să le pună la îndoială, deși toată lumea știa că sunt minciuni rostogolite.

Puși în fața imaginilor masacrului de la Bucea, rușii se scarpină în cap și răspund invariabil: „Poate că e adevărat, poate că nu – de unde se știm noi?”

Ăstea nu sunt argumente și nu țin ca atare, nu ai cum să faci pe orbul și surdul într-o lume a digitalizării informației – și Rusia lui Putin nu e Coreea de Nord.

Chiar și rușii care se declară acum „păcăliți de propagandă” nu au crezut un cuvânt din ea. Și cu atât mai puțin că armata lor a atacat Ucraina ca să construiască poduri de flori cu Kievul.

“Comitetul de Est”. Cum au jucat nemții ruleta rusească – și au pierdut

Până la invazia Ucrainei, cel mai râvnit trofeu din calendarul corporatiștilor Germaniei era ceaiul cu Vladimir Putin, o întâlnire anuala de afaceri la Soci sau la Kremlin.

Dincolo de gaze și petrol, afacerile Germaniei cu Rusia se întind de la Mercedes la musli. Comerțul total cu Rusia –  țară confruntată cu sancțiunile occidentale din 2014 –  a totalizat 60 de miliarde de euro anul trecut.

Ost-Ausschuss

Hotărârea Germaniei de a face comerț cu Rusia este în mare parte opera unei organizații puțin cunoscute, dar extrem de influente, cunoscută sub numele de  Ost-Ausschuss, Comitetul de Est.

Cu sediul în Berlin, grupul a servit drept principalul braț de lobby al afacerilor germane din Europa de Est, de când a fost fondat în anii 1950, la ordinul lui Ludwig Erhard, ministrul german al economiei, care a creat renașterea economică postbelică a țării.

După căderea Zidului Berlinului, „Go East” a devenit rapid strigătul de război al industriei germane, în timp ce directorii din spatele motorului economic al Europei căutau noi piețe și forță de muncă ieftină, notează Politico. Cu o populație de 144 de milioane și o suprafață de patru ori mai mare decât cea a UE, ca să nu mai vorbim de vastele resurse naturale, Rusia a devenit Sfântul Graal al Germaniei.

După aderarea fostelor țări din Pactul de la Varșovia la UE la începutul anilor 2000, Comitetul de Est – ai cărui aproape 350 de membri includ conglomeratul de inginerie Siemens,compania de produse chimice BASF și gigantul industrial de gaze Linde – și-a concentrat eforturile pe a ajuta afacerile germane să se extindă în Rusia.

După zeci de ani de guvernare comunistă, economia ruinată a Rusiei avea nevoie de ceea ce Germania face cel mai bine: mașini și inginerie sofisticată.

Peste 3600 de companii germane, de la Henkel până la BMW și Mercedes s-au înființat în Rusia. În total, afacerile germane au aproximativ 25 de miliarde de euro în capital investit acolo, potrivit Bundesbank.

Apărătorii lui Putin

Dacă Putin ar fi rezistat îndemnului de a invada Ucraina în 2014, investițiile germane ar fi fost semnificativ mai mari. După ce a atins un vârf de 81 de miliarde de euro în 2012, comerțul cu Rusia a scăzut la doar 48 de miliarde de euro în 2016, ca urmare a sancțiunilor.

Prin urmare, mulți corporatiști germani lacomi și dornici să schimbe lucrurile, nu numai că au închis ochii la ceea ce făcea Putin, ci au devenit și unii dintre cei mai vocali apărători occidentali ai săi.

La câteva zile după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în primăvara anului 2014, Joe Kaeser, șeful executiv de atunci al Siemens, un obișnuit al Comitetului de Est, a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu Putin.

Când țările UE au decis pentru prima dată să-și extindă sancțiunile împotriva Rusiei în 2015, în legătură cu anexarea, președintele Comitetului de Est, Eckhard Cordes,  și-a exprimat nemulțumirea în presă, spunând că  „și-a dorit mult mai mult curaj din partea liderilor europeni pentru a mișca în direcția Rusiei.”

La începutul lui 2016, exact în timp ce Rusia bombarda regiuni din Siria, noul președinte al Comitetului de Est, Wolfgang Buchele(care a fost și director executiv al Linde),  a făcut eforturi pentru încetarea sancțiunilor împotriva Moscovei.

În același timp, Comitetul de Est a fost un susținător puternic al Nord Stream 2, proiectul controversat al gazoductului de sub Marea Baltică între Rusia și Germania.

Agenda pro-rusă de la Munchen

Pe lângă activitățile sale de la Berlin, un alt avanpost important pentru Ost-Ausschuss a fost Munchen, unde grupul și-a folosit vasta rețea de afaceri germane pentru a promova o agendă pro-Rusia la Conferința de Securitate (MSC), reuniunea anuală a politicienilor americani și europeni.

Rusia trimite de obicei o delegație numeroasă la eveniment, formată din oficiali guvernamentali, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, și directori de afaceri proeminenți precum Alexei Mordașov, președintele și acționarul de control Severstal, cea mai mare companie siderurgică și minieră din țară. Mordașov, conform Forbes, este cea mai bogată persoană din Rusia, cu o avere de 30 de miliarde de dolari.

Membri de profil înalt ai Comitetului de Est – inclusiv Siemens, Linde, BASF, Allianz și Deutsche Bank – au fost, de asemenea, afiliați la Conferința de la Munchen.

Kaeser, care s-a pensionat anul trecut din funcția de director executiv al Siemens, invitat frecvent la reuniunile Comitetului de Est cu Putin, este președinte al consiliului consultativ al MSC.  Acolo i se alătură colegii veterani ai Comitetului, președintele Deutsche Bank, Paul Achleitner, directorul executiv Allianz, Oliver Bate și președintele Linde, Wolfgang Reitzle. Herman Gref, șeful Sberbank din Rusia, cea mai mare bancă din țară, este și el membru.

“Dragă Serghei”

Într-adevăr, legăturile dintre Comitetul de Est, MSC și sponsorii conferinței sunt atât de extinse încât este greu de spus unde se termină un grup și unde începe celălalt. În plus, părerile lor despre Rusia au fost practic identice.

“Viziunile pentru cooperarea strategică cu Rusia merită mai multă atenție”, a scris Wolfgang Ischinger, președintele de lungă durată al MSC, în 2018.

Ischinger, care în acel an îl aborda pe Lavrov cu formula „dragă Serghei”, a cerut și liberalizarea vizelor pentru ruși.

Punctul culminant al  Comitetului de Est la MSC în ultimii ani a fost un mic dejun special  la care au participat Lavrov, precum și înalți oficiali și directori generali germani. În 2019, ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, s-a alăturat reuniunii, la fel ca și Mordașov.

Sfârșitul aventurii

Rusia a decis să renunțe la MSC anul acesta, cu doar câteva zile înainte de atacul din 24 februarie asupra Ucrainei. La ultima întâlnire în persoană din 2020, președintele Comitetului de Est,  Oliver Hermes, și-a încurajat oaspeții să transforme viziunea lui Putin pentru o zonă de liber schimb, de la estul Rusiei până la Atlantic!

Acum, companiile germane sunt supuse unor presiuni internaționale considerabile pentru a-și închide operațiunile în Rusia. O lovitură în coasta  Ost-Ausschuss, care urma să marcheze cea de-a 70-a aniversare.

La rândul său, Comitetul și-a schimbat brusc tonul,  a condamnat invazia Rusiei și și-a exprimat sprijinul total în spatele sancțiunilor occidentale. Site-ul său web este acum plin de steaguri ucrainene. Și, desigur, nu mai poate fi vorba de ceai cu Putin.

America arată pisica Chinei. Mesajul portavionului USS Abraham Lincoln

Grupul aeronaval din jurul portavionului USS Abraham Lincoln operează în apele din largul peninsulei coreene, a anunțat marți Marina SUA, pe fondul tensiunilor legate de lansările de rachete ale Coreei de Nord și ale temerilor că Phenianul ar putea relua în curând testarea armelor nucleare.

„Abraham Lincoln Carrier Strike Group desfășoară operațiuni bilaterale cu Forța de autoapărare maritimă a Japoniei în Marea Japoniei”, a declarat, într-un comunicat, comandantul Hayley Sims, purtător de cuvânt al Flotei a șaptea a SUA în Japonia.

Mesajul Washingtonului către China

În spatele misiunii portavionului american este și mesajul Washingtonului către China, țară ca împărtășește împreună cu Coreea de Nord faptul că SUA este o „amenințare comună”.

Liderii de la Casa Albă nu au putut convinge Beijingul să adopte sancțiuni împotriva regimului lui Kim Jong-un, care își continuă testele nucleare.

Legăturile SUA cu aliații Japonia și Coreea de Sud sunt văzute la Beijing o modalitate de a „crește presiunile asupra Chinei”.

Pe de altă parte, prăbușirea regimului lui Kim Jong-un ar genera un haos temporar în regiune, cu milioane de refugiați și cu trupe americane la granița cu China.

În februarie, președintele chinez Xi Jinping a subliniat că relațiile sino-nord-coreene au intrat într-o „nouă formă”, în timp ce Phenianul a indicat că „împreună” cele două țări vor opri „politicile ostile” ale SUA și aliaților.

Un test nuclear nord-coreean, iminent

Este pentru prima dată din 2017 când un grup aeronaval se desfășoară în apele dintre Coreea de Sud și Japonia și vine în timp ce oficialii americani sunt din ce în ce mai îngrijorați că Coreea de Nord ar putea efectua un test nuclear subteran în zilele următoare.

Sims a spus că portavionul efectuează „operațiuni bilaterale de rutină” pentru a-i asigura pe aliații și partenerii noștri cu privire la angajamentul SUA de a menține un spațiu indo-pacific liber și deschis, scrie Alarabiya News.

„Pregătirea noastră sporește credibilitatea descurajării convenționale, demonstrând puterea parteneriatelor noastre bilaterale”, a adăugat ea.

Pe 15 martie, USS Abraham Lincoln a condus exerciții militare în Marea Galbenă, lansându-și avioanele de luptă „stealth” F-35 și alte avioane în ceea ce armata americană a declarat că este o demonstrație ca răspuns la ritmul și amploarea crescută a lansărilor de rachete balistice ale Coreei de Nord.

Seul cere redistribuirea activelor strategice ale SUA

Luna trecută, Coreea de Nord a efectuat un test complet al unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) pentru prima dată din 2017. În timpul ultimului val de ICBM și teste nucleare din 2017, USS Ronald Reagan, Theodore Roosevelt și Nimitz și grupurile lor de atac multi-nave s-au desfășurat în Marea Japoniei, cunoscută în Coreea ca Marea de Est, într-un spectacol de forță.

Consilierii președintelui sud-coreean au cerut redistribuirea activelor strategice ale SUA, cum ar fi portavioane, bombardiere nucleare și submarine, în peninsula coreeană în timpul discuțiilor purtate în cadrul unei vizite la Washington, săptămâna trecută.

Ministerul sud-coreean al Apărării a declarat că are la cunoștință de prezența grupului aeronoval în apele internaționale, dar a refuzat să comenteze mai mult. Coreea de Nord a criticat anterior exercițiile militare americane ca o repetiție pentru război și a spus că acestea cresc tensiunile.

Șeful COTAR acuză un abuz al Euroins: „Am anunțat Autoritatea de Supraveghere Financiară”

8

Șeful COTAR, Vasile Ștefănescu, le atrage atenția șoferilor care au dosare de daună deschise la Euroins să fie foarte atenți asupra unui aspect.

Compania de asigurare Euroins este acuzată de Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) că nu achită integral despăgubirile aferente reparațiilor auto, potrivit puterea.ro.

Ce se semnalează, mai exact? Faptul că un conducător auto care a avut un incident ce trebuie achitat de Euroins și merge pentru a încheia un dosar de daună descoperă că asiguratorul îl pune să semneze o anume cerere.

Ștefănescu: „O dată semnată, păgubitul nu mai are dreptul să se ducă în instanță să ceară diferența”

În cazul de față, Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, acuză un abuz. „Ei, de acum un an și jumătate, despăgubesc în funcție de salariul minim pe economie și calculează ei cu cât trebuie să despăgubească pentru o reparație auto. Astăzi, asistăm la o nouă cerere de despăgubire inventată de acest asigurator, în care specifică o anumită sumă pentru reparații.

O dată semnată, păgubitul nu mai are dreptul să se ducă în instanță să ceară diferența. Noi, ne-am făcut datoria și am anunțat Autoritatea de Supraveghere Financiară; deja sunt câteva mii de dosare deschise de pe data de 1 aprilie și până acum. Probabil ca astăzi sau mâine ASF va stopa acest abuz al asiguratorului”, a declarat Vasile Ștefănescu la postul B1 TV.

Sfat important

Șeful COTAR le recomandă celor care au dosare de daună deschise la această companie de asigurare să fie foarte atenți.

„Îi sfătuiesc pe cei care au dosare de daună deschise la Euroins să nu semneze aceste cereri sau să le citească foarte bine pentru că mai mult ca sigur ASF va stopa acest abuz în următoarele zile”, a precizat Ștefănescu.