Acasă Blog Pagina 1350

RUSIA ARDE ÎN FLĂCĂRI. Incendii ucigașe în Siberia / Starea de urgență a fost declarată – VIDEO

Starea de urgență a fost declarată de autoritățile din regiunea Krasnoiarsk din estul Siberiei, în Rusia, din cauza incendiilor care se extind și care au afectat deja sute de clădiri. Cel puțin cinci persoane au murit.

Mai multe incendii agravate de vântul puternic sunt în curs de desfășurare în regiunea Krasnoiarsk (estul Siberiei), afectând sute de clădiri și provocând moartea a cel puțin cinci persoane, au anunțat sâmbătă, 7 mai, autoritățile locale.

Flăcările se extind extrem de repede

„Incendiul se extinde în peste 16 zone locuite, ard aproximativ 200 de clădiri, mai multe fabrici de cherestea, o grădiniță, există deja morți”, a declarat pe Telegram Ministerul pentru Situații de Urgență din această regiune, scrie France 24.

Până în prezent, au fost raportate cinci decese. Calificând situația drept „dificilă”, autoritățile au declarat stare de urgență în regiune. Potrivit autorităților, aproximativ 300 de persoane și peste 90 de vehicule sunt implicate în stingerea incendiilor.

„Operațiunea este complicată de condițiile meteorologice. Vânturile puternice accelerează răspândirea incendiilor și fac dificilă oprirea lor”, a adăugat ministerul local.

Vânturile suflă cu 40 metri pe secundă

După ce a organizat o reuniune de urgență, guvernatorul regiunii, Alexander Urs, a declarat că incendiile au fost provocate de vânturi de până la 40 de metri pe secundă în unele zone, față de 25 m/s, cât se preconiza. Vântul a provocat „căderi de copaci, surpări, linii electrice doborâte la pământ”, în urma cărora „incendiile au izbucnit simultan în mai multe zone din teritoriul din Krasnoiarsk”.

Se așteaptă ca vânturile să rămână la această intensitate pentru „cel puțin 4-6 ore”, a precizat biroul guvernatorului. „Am cerut ajutorul teritoriilor vecine, dar suntem conștienți că acest lucru se va întâmpla în cel mai bun caz în câteva ore”, a declarat Alexander Urs.

„Am dat ordin să se întrerupă curentul electric pe o parte din teritoriul regiunii, cu excepția instalațiilor de susținere a vieții, a benzinăriilor și a sistemelor de alimentare cu apă”, a adăugat el. În zonele cele mai afectate, „vor fi deschise puncte de cazare temporară, iar oamenilor li se va oferi asistență medicală și psihologică”.

Incendii fără precedent fac ravagii în Siberia de mai mulți ani. În 2021, incendiile, în special cele din estul Siberiei, au eliberat 16 milioane de tone de carbon (a patra cea mai mare cantitate de când au început măsurătorile, în 2003), potrivit raportului anual European Climate Report.

ŞOC! Un cadavru carbonizat a fost găsit într-o maşină arsă, la marginea Bucureştiului!

1

Descoperire şocantă a poliţiştilor, la marginea Capitalei. Oseminte carbonizate au fost găsite într-o mașină la intrarea în orașul Măgurele, județul Ilfov, într-un lan de rapiță.

În portbagajul autoturismului au fost descoperite rămăşiţe umane carbonizate, tranşate, iar maşina nu a putut fi identificată, în primă fază.

Maşina a ars vreme de 4 ore

Martoriii spun că maşina a ars mai bine de patru ore şi iniţial au crezut că este vorba de arderea gunoiului. Autoturismul a fost identificat, în cele din urmp, după seria de şasiu. Este fabricaţie 2017, înregistrată în Italia.

Polițiștii din Măgurele și pompierii au mers acolo pentru cercetări, a anunțat IPJ Ilfov.

La faţa locului s-au deplasat imediat poliţiştii din Măgurele si pompieri militari, pentru efectuarea de activităţi specifice din competenţă.

Verificările şi investigaţiile sunt continuate pentru stabilirea situaţiei de fapt de drept şi luarea măsurilor legale care se impun, urmărirea penală fiind în competenţa exclusivă a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov”, transmite Poliţia judeţului Ilfov.

Verificările și investigațiile sunt continuate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. În sprijinul procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, au fost trimiși specialiști IGPR, din cadrul DIC și INC.

Joe Biden şi-a trimis soţia la Bucureşti ca să ne mobilizeze, cu războiul la graniţa cu noi

17

Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, a avut, sâmbătă, o întâlnire cu soţia preşedintelui României, Carmen Iohannis. Cele două urmează să viziteze o şcoală publică din Bucureşti care găzduieşte elevi ucraineni refugiaţi.

Jill Biden a făcut o declarație sumbră la finalul unei ședințe de aproape o oră la Ambasada SUA din București cu privire la efortul masiv de ajutorare: „Din păcate este doar începutul”.

A lăudat solidaritatea României

Primei Doamne a Statelor Unite i s-a spus că România a „primit” aproape 900.000 de refugiați din Ucraina de când Rusia a invadat țara vecină, dar majoritatea au plecat în alte țări. Femeile și copiii reprezintă cea mai mare parte a refugiaților.

„Este uimitor. Este solidaritate aici, în România, că lucrați cu toții împreună. Cred că acesta este într-adevăr, din păcate, doar începutul. Doar începutul”, a spus Jill Biden.

Au vizitat o şcoală gimnazială

Jill Biden și Carmen Iohannis au sosit la școala gimnazială care găzduiești elevii ucraineni. Cele două au fost întâmpinate de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Prima Doamnă a Statelor Unite a fost întâmpinată, sâmbătă, în a doua zi a vizitei la Bucureşti, de preşedintele Klaus Iohannis şi de soţia acestuia, Carmen Iohannis.

Vineri seară, Jill Biden le-a servit mâncare militarilor americani aflaţi la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Jill Biden va călători apoi la Bratislava, Slovacia, pentru a se întâlni cu personalul ambasadei SUA.

9 mai, ziua când omenirea își ține răsuflarea. Ultimele repetiții în Piața Roșie din Moscova

Rusia organizează sâmbătă ultimele repetiții pentru tradiționala paradă militară din 9 mai de la Moscova, în Piața Roșie, care celebrează victoria asupra Germaniei naziste și care va fi o demonstrație de forță în mijlocul campaniei militare din Ucraina.

În ultimii ani, președintele Vladimir Putin a folosit parada pentru a prezenta puterea armatei sale, dezvăluind uneori noi arme de ultimă generație. Iar evenimentul din acest an nu face excepție.

În acest an, dacă tancurile și soldații ruși vor defila ca de obicei în emblematica Piață Roșie, gândurile vor fi la Ucraina, unde Moscova conduce de la sfârșitul lunii februarie o ofensivă care a pus sub semnul întrebării imaginea armatei sale.

„Avionul apocalipsei” va survola Piața Roșie

Intervenția militară, despre care mulți experți au prezis că va fi fulminantă, se află în a treia lună și a fost marcată de eșecuri, în special logistice.

După ce a eșuat să ajungă la porțile Kievului în fața unor forțe ucrainene mai bune decât se așteptau, înarmate de Occident, statul major rus a fost nevoit să își reducă obiectivele, restrângând ofensiva în estul și sudul țării, scrie TVA Nouvelles.

Fără îndoială, Putin, care urmează să țină un discurs foarte așteptat, va dori, de asemenea, să lase în urmă pierderea navei sale amiral din Marea Neagră, crucișătorul Moskva, care s-a scufundat luna trecută. Moscova spune că s-a scufundat în urma unui incendiu accidental, dar Kievul susține că apărarea sa de coastă l-a trimis la fund.

În timp ce parada este de obicei urmărită îndeaproape de capitalele occidentale, Putin va avea o nouă ocazie de a transmite avertismente, în timp ce Moscova a ridicat în mod repetat amenințarea nucleară.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, „avionul apocalipsei”, un Il-80 special conceput pentru a-i permite președintelui rus să continue să conducă țara din aer în cazul unui război nuclear, va survola Piața Roșie.

Nelipsitele rachete nucleare balistice

De asemenea, vor defila mai multe arme capabile să lanseze rachete nucleare, precum sistemul balistic intercontinental Iars RS-24 și sistemul Iskander cu rază mai scurtă de acțiune.

De asemenea, parada militară din acest an va avea loc în contextul în care mulți ruși se tem de o mobilizare generală în legătură cu Ucraina, deși Kremlinul a negat că ar fi planificată o astfel de acțiune.

Parada din 9 mai a devenit o tradiție anuală abia după căderea URSS, în 1991. Putin a transformat-o într-un eveniment spectaculos, cu o producție de televiziune, menită atât să intimideze adversarii Moscovei, cât și să mențină viu spiritul patriotic în Rusia. Sărbătoarea principală are loc în Piața Roșie, dar vor avea loc comemorări și în zeci de orașe din Rusia

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Biden, avertisment pentru Zelenski: Am ajuns la fundul sacului

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat vineri un nou ajutor militar pentru Ucraina pentru a lupta împotriva invaziei rusești, inclusiv muniție de artilerie și radare, dar a avertizat că fondurile alocate pentru arme pentru Kiev sunt acum „practic epuizate”.

Secretarul de Stat Antony Blinken a precizat, într-o declarație separată, că valoarea ajutorului se ridică la 150 de milioane de dolari, cu mult sub nivelul livrărilor anterioare de arme ale SUA.

Biden forțează mâna Congresului

Acesta include 25.000 de proiectile de 155 mm, radare de contrabaterie pentru a urmări tirurile de artilerie rusești și dispozitive de bruiaj ale comunicațiilor, a declarat un oficial.

„Congresul trebuie să asigure rapid finanțarea necesară pentru a întări Ucraina pe câmpul de luptă și la masa negocierilor”, a spus președintele Biden într-o declarație despre cererea uriașei sume de 33 de miliarde de dolari adresată Congresului SUA.

„Pentru ca Ucraina să reușească în această următoare fază a războiului, partenerii săi internaționali, inclusiv Statele Unite, trebuie să continue să își demonstreze unitatea și determinarea de a menține fluxul de arme și muniții către Ucraina fără întrerupere”, a insistat el, scrie Le Parisien.

De la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, administrația Biden a acordat Kievului un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari. Angajamentul anterior a fost de 800 de milioane de dolari. „SUA oferă o cantitate istorică de asistență de securitate Ucrainei într-un ritm constant”, a declarat președintele democrat, calificând sprijinul SUA și al altor aliați drept „critic” pentru victoria Ucrainei în „bătălia pentru Kiev”.

Joe Biden urmează să participe duminică la o reuniune virtuală a liderilor G7 cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia zilei de 8 mai, ziua care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Noi explozii în Transnistria. Atacuri cu drone la frontiera cu Ucraina

Potrivit separatiștilor pro-ruși din Transnistria, regiune a Republicii Moldova, dispozitive explozive au fost lansate în apropierea frontierei cu Ucraina, fără a provoca victime. Mai multe incidente similare au generat temeri că conflictul din Ucraina s-ar putea extinde.

Autoritățile autoproclamate din regiunea separatistă pro-rusă moldovenească Transnistria au declarat sâmbătă că patru explozii au avut loc vineri seara în apropierea unui fost aerodrom dintr-un sat de la granița cu Ucraina, fără a provoca victime.

Incidente provocatoare

„În apropiere de satul Voronkovo, raionul Rîbnița, în zona fostului aerodrom, au avut loc patru explozii”, a anunțat „Ministerul de Interne” al Transnistriei pe contul Telegram.

„În seara zilei de 6 mai, în jurul orei 21.40, primele două dispozitive explozive au fost lansate de o dronă. O oră mai târziu, atacul a fost repetat”, au declarat separatiștii, precizând că nu au existat victime. Satul Voronkovo, sau Vărăncău în limba română, se află la aproximativ cinci kilometri de granița cu Ucraina.

„O echipă de anchetatori se află la fața locului”, se arată în comunicatul publicat pe Telegram, adăugând că acesta este „al doilea atac în Voronkovo”. Primul a fost înregistrat pe 5 mai, (19.20 GMT), când „două bombe au fost lansate de o dronă”, fără a face victime.

Recent, în regiune au avut loc mai multe incidente, inclusiv focuri de armă în apropierea unui depozit de arme și o serie de explozii, ceea ce a ridicat temeri legate de o propagare a conflictului actual din Ucraina, scrie Le Figaro.

Autoproclamata „republică” Transnistria s-a separat de Republica Moldova în 1992, după un scurt război cu Chișinăul. De atunci, aproximativ 1.500 de soldați ruși sunt staționați acolo.

În ultimele săptămâni, temerile că conflictul din Ucraina s-ar putea extinde în Transnistria au crescut după ce un general rus a afirmat că ofensiva Kremlinului în Ucraina are ca scop stabilirea unui coridor către regiunea separatistă pro-rusă. La rândul său, Kievul a acuzat Rusia că vrea să „destabilizeze” Transnistria pentru a justifica o intervenție militară.

China trimite avioane pe cerul Taiwanului. Taipei se pregătește de „scenariul Ucraina”

12 avioane de vânătoare și două bombardiere chineze au pătruns pe teritoriul taiwanez, ridicând la 370 numărul incursiunilor aeriene ale Beijingului, de la începutul anului.

Guvernul de la Taipei a raportat vineri, o nouă incursiune semnificativă a avioanelor chineze în zona sa de apărare aeriană (ADIZ), a doua ca mărime din acest an, într-o singură zi, cu 18 aparate.

Ministerul taiwanez al Apărării a precizat că Beijingul a trimis 12 avioane de luptă J-11 și J-16 și două bombardiere H-16. Astfel, numărul incursiunilor aeriene chineze de la începutul anului a ajuns la peste 370, scrie Le Figaro.

„Scenariul Ucraina” dă fiori la Taipei

La 23 ianuarie, 39 de avioane chinezești au intrat în zona de apărare aeriană a Taiwanului (ADIZ). Ministerul taiwanez a declarat că a folosit propriile avioane pentru a emite avertismente și a desfășurat sisteme de rachete de apărare aeriană pentru a urmări avioanele chinezești.

Insula Taiwan trăiește sub amenințarea unei invazii din partea Chinei, care o consideră ca fiind parte a teritoriului său, pe care trebuie să îl recupereze într-o zi, cu forța dacă este necesar. Taipei a furnizat cifre privind astfel de incursiuni în zona sa de apărare aeriană din septembrie 2020.

În plus, invazia Rusiei în Ucraina alimentează și mai mult temerile unei operațiuni similare făcută de China împotriva Taiwanului.

În ultimul trimestru al anului 2021, acestea au crescut, în special în luna octombrie, cu 196 de incursiuni înregistrate și până la 56 de avioane numai într-o singură zi. Pentru întregul an 2021, AFP a numărat 969 de incursiuni ale avioanelor forțelor armate chineze în zona de apărare aeriană taiwaneză, mai mult decât dublu față de anul 2020 (380).

Germania interzice steagurile Ucrainei și Rusiei. Anunț de ultimă oră făcut de Berlin

Autoritățile din Berlin, Germania, au interzis arborarea steagurilor rusești și ucrainene în apropierea monumentelor comemorative din oraș în acest weekend, când se comemorează 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Actul de comemorare, precum și respectul pentru memoriale și monumente trebuie păstrate pe fondul actualului război de agresiune al Rusiei în Ucraina”, a declarat vineri poliția din Berlin într-un comunicat.

Pro și contra Putin

„Nu trebuie să se permită ca războiul să se răsfrângă în conflicte sau dispute în Berlin, dincolo de discursul democratic”.

După înfrângerea naziștilor, au fost ridicate monumente în tot Berlinul pentru a comemora pierderile de vieți omenești suferite de sovietici în timpul războiului. De exemplu, Memorialul de război sovietic, înalt de 12 metri, din cartierul estic Treptow, arată un soldat sovietic care rupe o svastică cu sabia sa.

Se așteaptă ca astfel de monumente să fie puncte de întâlnire populare în acest weekend pentru cei care condamnă războiul actual început de Rusia în Ucraina, dar și pentru cei care îl apără, scrie Politico.

Poliția a precizat că, pe lângă interzicerea steagurilor rusești și ucrainene în apropierea acestor locuri, este interzisă și difuzarea de muzică militară.

„Vom proteja comemorarea demnă la cele 15 memoriale și monumente prin reglementări cuprinzătoare menite să prevină orice confruntare în aceste locuri”, a declarat șefa poliției, Barbara Slowik.

„În același timp, luăm măsuri împotriva oricărei forme de susținere, aprobare sau chiar glorificare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în special în cadrul adunărilor”.

La începutul lunii aprilie, la câteva ore după ce au fost publicate imagini ale masacrului de la Bucea, în afara Kievului, o coloană de mașini pro-Putin, formată din 400 de vehicule, a trecut prin Berlin, atrăgând critici vehemente din întreaga Germanie și nu numai.

Sabotaje pe submarinele nucleare ale SUA! Măsuri disperate luate de US Navy

La începutul lunii aprilie, Serviciul de Investigații Criminale al Marinei SUA (NCIS) a emis un anunț prin care oferă o recompensă de 2.500 de dolari pentru informații care să conducă la identificarea autorului (autorilor) avariilor suferite de USS Texas, un submarin nuclear de atac (NAS) din clasa Virginia. Acest lucru a fost făcut fără a se oferi detalii despre acest caz.

În momentul comiterii faptelor, care se crede că au avut loc în jurul datei de 29 martie, submarinul se afla la șantierul naval Portsmouth (Maine), unde venise în septembrie 2020 pentru o operațiune majoră de întreținere și modernizare.

Recompensa s-a dublat, dar degeaba

Ulterior, NCIS a retras oferta de recompensă pe care o postase pe rețelele de socializare, ceea ce ar fi putut face să se creadă că acest caz a fost închis. În realitate, nu a fost așa, deoarece tocmai a publicat un nou anunț pentru același caz. Și de data aceasta, recompensa promisă este de 5000 de dolari, scrie Opex 360.

Iar Marina americană refuză în continuare să dea detalii despre pagubele suferite de USS Texas, limitându-se să declare că „echipamente guvernamentale” au fost „avariate” la bordul submarinului, al cărui proiect de modernizare era pe cale să se termine.

În orice caz, acest caz rămâne foarte misterios. Evident, este foarte complicat de pătruns într-un complex care găzduiește o navă atât de sensibilă cum este un submarin nuclear de atac. Cu atât mai mult cu cât supravegherea ar trebui să fie strictă.

De exemplu, în 2018, un grup de activiști anti-nuclear din cadrul mișcării religioase Plowshares a încercat să se infiltreze în perimetrul bazei de submarine Kings Bay din Georgia. Nu au reușit să ajungă prea departe, deoarece serviciul de pază îi avertizase că sunt autorizați să împuște orice intrus.

Nici o pistă serioasă deocamdată

Vizibil, NCIS nu are nicio pistă serioasă în acest moment, altfel nu și-ar fi dublat recompensa pentru informații. Sau poate că cei care ar putea avea informații cred că recompensa este prea mică?

Pe de altă parte, în trecut, navele US Navy reținute pentru întreținere au fost victimele unor acte de sabotaj. Așa s-a întâmplat în cazul submarinului USS Miami, care a fost incendiat de un angajat al șantierului naval. Sau nava de asalt amfibie USS Bonhomme Richard, care a ars timp de mai multe zile în iulie 2020. Ulterior, un marinar a fost acuzat de dezastru. Dar avariile suferite de ambele nave au fost atât de mari încât s-a decis dezarmarea lor.

Strategia lui Putin în cursa pentru Arctica. Rusia trimite nave care vor schimba totul

„Viktor Cernomîrdin”, cel mai puternic spărgător de gheață cu propulsie clasică (diesel) din lume, se află în călătoria sa inaugurală prin gheața groasă din Arctica. Rusia, care exploatează cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață, inclusiv cu propulsie nucleară, a făcut din zona arctică o prioritate strategică.

Nava de 147 de metri lungime, care poartă numele fostului prim-ministru rus, a sosit la 1 mai la Murmansk și, la scurt timp, a pornit spre apele înghețate ale Mării Kara. La sfârșitul zilei de 5 mai, puternica navă a ajuns pe țărmurile îndepărtate ale Peninsulei Taimîr.

Teste în cele mai periculoase ape

Viktor Cernomîrdin este una dintre cele mai puternice nave spărgătoare de gheață din Rusia. Dar nu a mai fost niciodată în Arctica. De când a fost pusă în funcțiune, în noiembrie 2020, nava a spart gheața în Golful Finlandei și a stat degeaba în portul Sankt Petersburg, scrie The Barents Observer.

Acum, spărgătorul de gheață cu o putere de 25 MW urmează să fie supus unor teste în unele dintre cele mai dure ape din lume. Nava este proiectată pentru escorte regulate de spargere a gheții de până la doi metri grosime și poate face alte operațiuni în gheață de trei metri grosime, informează operatorul naval de stat Rosmorport.

Autonomie de 60 de zile pe mare

La bordul navei se află un echipaj format din specialiști de la Institutul rus de Cercetări Arctice și Antarctice, de la Centrul de Cercetare de Stat Krilov și de la Rosmorport, armatorul navei. Se așteaptă ca testele să dureze până la 15 zile.

Potrivit Rosmorport, nava poate participa și la expediții de cercetare în Arctica, poate transporta containere și mărfuri și poate funcționa ca navă de stingere a incendiilor. Puternicele motoare diesel permit echipajului navei să rămână în mod autonom pe mare timp de până la 60 de zile.

Șantierul Baltic Yard din Sankt Petersburg a avut nevoie de mai mult de opt ani pentru a finaliza construcția, dublu față de termenul prevăzut inițial. Iar prețul de construcție a crescut rapid de la estimarea inițială de 7,95 miliarde de ruble la peste 12 miliarde de ruble. Viktor Cernomîrdin este prima și, cel mai probabil, și ultima navă rusă din cadrul proiectului 22600 (LK-25).

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Ce ar schimba o declarație oficială de război a lui Putin

Aflată în conflict cu Ucraina din 24 februarie, Rusia nu a declarat niciodată oficial război vecinului său. O schimbare de terminologie, posibilă la data simbolică de 9 mai, ar avea consecințe grave.

În timp ce occidentalii se întreabă cu privire la un posibil anunț al lui Vladimir Putin că va declara război Ucrainei, la 9 mai, data capitulării Germaniei naziste în 1945, ce diferență ar face acest anunț?

O mobilizare generală

Deși Rusia și Ucraina sunt în conflict din 24 februarie, Moscova nu a făcut până acum nicio declarație oficială de război vecinului său. Un anunț în acest sens ar face, prin urmare, ca conflictul să intre într-o nouă fază.

Va marca 9 mai o nouă etapă în invazia rusă în Ucraina? Deși întrebarea rămâne deschisă, o declarație de război a lui Vladimir Putin constituie un act recunoscut de dreptul internațional.

Un astfel de anunț i-ar permite mai întâi lui Vladimir Putin să lanseze o „mobilizare generală” în rândul populației ruse pentru a lupta împotriva ucrainenilor, consideră colonelul Michel Goya, consultant francez în domeniul apărării, informează BFMTV.

Consultantul subliniază că, până în prezent, dacă rușii sunt într-adevăr angajați militar pe teren, aceștia sunt doar „voluntari”. Rusia „nu poate angaja recruți” atâta timp cât nu este oficial în război, a spus el.

Pe hârtie, 2 milioane de rezerviști

Cu toate acestea, Michel Goya este prudent în ceea ce privește contribuția imediată a unei astfel de mobilizări. „Pe hârtie, există două milioane de rezerviști care pot fi mobilizați în caz de război. În realitate, din aceste două milioane, niciunul nu este instruit, iar stocurile de rezervă sunt într-o stare deplorabilă”, a spus el.

Nu există un bilanț uman oficial, dar unele surse occidentale afirmă că până la 12.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul conflictului, în timp ce NATO vorbește de 7.000-15.000 de oameni uciși de partea rusă. Acestea sunt pierderi majore pentru Moscova, care ar putea avea nevoie de noi brațe.

Economia de război

Declanșarea unui război ar permite, de asemenea, Rusiei să intre într-o economie de război. „Nu știm care este starea resurselor (lui Vladimir Putin) în acest moment, dar el a pierdut deja mult. Intrarea în război l-ar putea ajuta”, a declarat Sylvie Bermann, consultant în diplomație și fost ambasador al Franței în Rusia.

Într-adevăr, economia de război îi va permite șefului statului rus să preia controlul asupra gestionării resurselor economice și să le mobilizeze cu prioritate pentru a finanța efortul de război.

Patrick Sauce, specialist în relații internaționale amintește de rachetele lansate masiv de ruși de la începutul conflictului, o tendință care acum este în scădere. Lansarea unei economii de război ar permite probabil Moscovei să finanțeze, printre altele, mai multe rachete.

Mobilizarea aliaților

O declarație de război ar permite, de asemenea, Rusiei să își mobilizeze mai puternic aliații, în special prin intermediul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), creată în 2002 și din care Moscova face parte. Organizația politico-militară, din care mai fac parte Kazahstan, Belarus, Kârgâzstan, Tadjikistan și Armenia, prevede la articolul 4 că, în cazul unei agresiuni al unuia dintre membrii săi, ceilalți trebuie să-i vină în ajutor militar.

O declarație de război nu ar fi nesemnificativă pentru Moscova, care până acum s-a străduit să vorbească despre o „operațiune specială” sau o operațiune externă atunci când a vorbit despre luptele cu Ucraina. „Are sens din punct de vedere politic? Nu sunt sigură”, a declarat Sylvie Bermann.

„Ar schimba narațiunea Kremlinului”

„Ar schimba întreaga narațiune a Kremlinului”, a declarat pentru CNN Oleg Ignatov, analist la International Crisis Group, un ONG dedicat prevenirii și rezolvării conflictelor mortale. Expertul consideră că, vorbind despre război, Rusia ar recunoaște public dificultățile sale în Ucraina.

Anunțul ar putea avea, de asemenea, consecințe negative asupra sprijinului popular rusesc în conflict. Mulți civili sunt de acord cu „operațiunea specială” din Ucraina, dar nu vor să meargă pe front, susține Oleg Ignatov. În ciuda speculațiilor, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat asigurări că Moscova nu urmărește să pună capăt conflictului din Ucraina la 9 mai.

Republicile Donețk și Lugansk fac pasul deciziv către Moscova / Decretele au intrat în vigoare

Liderii autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk au anunțat că și-au numit ambasadorii la Moscova.

Astfel, liderul Republicii Populare Lugansk, Leonid Pasecinik, l-a numit pe Rodion Miroșnik în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Rusia. Decretul corespunzător a fost publicat vineri pe site-ul liderului LPR.

Occidentul și Ucraina nu recunosc „republicile” autoproclamate

„Rodion Valerievici Miroșnik va fi numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Lugansk în Federația Rusă”, se arată în document, scrie Tass.

Anterior, șeful Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, a numit-o pe Olga Makeeva în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Rusia.

„Olga Aleksandrovna Makeeva va fi numită ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Donețk în Federația Rusă”, se arată în document. Decretele intră în vigoare la data publicării lor oficiale.

La 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat recunoașterea Republicilor Populare Donețk și Lugansk. Cu liderii acestora au fost semnate tratate de prietenie, cooperare și asistență reciprocă. Ucraina și Occidentul nu recunosc autoproclamatele republici.

Cel mai mare ESCROC al Norvegiei, prins la Bucureşti. A dat un tun de 2,3 milioane de euro

0

Poliţiştii au depistat, în Bucureşti, un bărbat de 40 de ani, cetăţean norvegian, împotriva căruia autorităţile judiciare norvegiene au emis un mandat european de arestare pentru comiterea de fraude economice.

Suspectul s-a erijat în reprezentantul unei organizaţii secrete de informaţii şi a primit 1,2 milioane de euro pentru cauze umanitare. De asemenea, a scos din conturile rudelor sale 1,1 milioane de euro.

A inventat cauze umanitare

Din cercetări a reieşit că, în perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2021, folosind documente false, norvegianul a indus în eroare instituţii de credit şi rude de la care s-ar fi împrumutat cu sume de bani, erijându-se în reprezentantul unei organizaţii secrete de informaţii, care va folosi banii pentru diverse cauze umanitare, bani pe care însă şi i-ar fi însuşit. Prejudiciul cauzat astfel a fost de 1.230.000 de euro.

Norvegianul avea şi abilităţi de hacker. Folosind fără drept datele de logare în aplicaţiile de online banking ale unor membri de familie, ar fi transferat de pe conturile acestora, în contul său, mai multe sume de bani, cauzând un prejudiciu de aproximativ 1.140.000 de euro.

Interogat la Curtea de Apel

Norvegianul a fost dus la sediul Direcţiei de Investigaţii Criminale, pentru a fi audiat de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore.

Ulterior, un judecător din cadrul Curții de Apel București a luat, față de bărbat, măsura arestării provizorie, pentru 15 zile, în vederea predării.

Vucic: „Nu-mi pasă de presiunea UE”. Serbia își prezintă poziția față de Rusia și Bruxelles

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a precizat linia țării privind aderarea la UE și politica față de Rusia.

Serbia își menține angajamentul de a adera la Uniunea Europeană, dar nu își va schimba politica față de Rusia, a declarat vineri președintele Aleksandar Vucic într-o conferință de presă televizată.

Belgradul nu se raliază sancțiunilor occidentale

Fără să o spună direct, președintele sârb a reiterat că Belgradul nu va introduce sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina. „Din a treia zi a conflictului din Ucraina ne-am declarat poziția și 70 de zile mai târziu ne-o menținem”, a spus Vucic, relatează Sud Info.

La 25 februarie, Aleksandar Vucic a declarat că Serbia susține pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei, consideră invazia rusă ca fiind „ceva foarte rău”, dar nu va impune sancțiuni Moscovei.

Președintele sârb a subliniat că se află sub „presiune” pentru a armoniza politica Belgradului cu cea a statelor membre ale UE și pentru a introduce sancțiuni împotriva Rusiei. „Serbia nu își va călca în picioare sau va pune capăt prieteniilor din Europa de Est și nu-mi pasă cât de puternică este presiunea”, a spus el. „Doar forța intereselor Serbiei ar putea schimba poziția noastră”, a spus Vucic.

Vorbind despre presiunile la care este supusă Serbia în contextul războiului din Ucraina, Aleksandar Vucic a declarat că se așteaptă la „intensificarea presiunilor pentru ca Belgradul să recunoască independența Kosovo”, fosta provincie sârbă cu majoritate albaneză care și-a declarat independența în 2008 și pe care Belgradul, susținut de Moscova, nu o recunoaște.

Majoritatea sârbilor, împotriva UE

Serbia rămâne „și mai hotărâtă să își urmeze calea europeană”, a declarat președintele sârb.

Politica de aderare la UE va fi menținută în pofida faptului că, potrivit unui sondaj al agenției sârbe Ipsos, „pentru prima dată, o majoritate clară a cetățenilor este împotriva aderării la UE”, a precizat președintele sârb. Potrivit sondajului citat de președinte, 44% dintre cetățeni sunt împotriva aderării la UE, iar 35% sunt pentru.

Aleksandar Vucic jonglează cu succes de ani de zile între Est și Vest, asigurându-și un sprijin financiar substanțial din partea Uniunii Europene și încheind în același timp acorduri economice importante cu China.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Amanta lui Putin şi Patriarhul Kirill cad şi ei „VICTIME”!

Uniunea Europeană intenționează să impună sancțiuni și împotriva Alinei Kabaeva, despre care se zvonește de mult timp că ar fi iubita lui Vladimir Putin.

Legătura romantică dintre Kabaeva şi Putin ar fi început acum mai bine de un deceniu, pe vremea când tânăra era gimnastă medaliată.

Cum va fi afectată amanta lui Putin?

Sancţiunile propuse de Comisia Europeană constau în interzicerea accesului în Uniunea Europeană, dar şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia.

Documentul o descrie pe Kabaeva ca fiind “strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”. Kabaeva a câștigat aurul la Jocurile Olimpice din 2004 la gimnastică ritmică și a fost, de asemenea, portdrapel la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci din 2014.

Ea a fost deputat timp de șase ani, din partidului Rusia Unită al lui Putin și a ajuns să conducă un important grup media pro-Kremlin.

Şi Patriarhul Kirill, vizat de sancţiuni

În 2008, un ziar moscovit a afirmat că Putin divorțase în secret de soția sa Lyudmila și plănuia să se căsătorească cu gimnasta. Kremlinul a negat vehement povestea, iar ziarul a fost închis la scurt timp după aceea. Soții Putin și-au anunțat separarea în 2013, după 30 de ani de căsătorie.

În cel de-al şaselea pachet de sancţiuni impuse Rusiei, Comisia Europeană propune inclusiv sancționarea patriarhului Kiril al Moscovei. Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană.

Patriarhul Kirill, „un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei”, subliniază documentul Comisiei.

Explozie devastatoare la Havana, zeci de morți. Cuba, în stare de șoc – FOTO / VIDEO

Cel puțin 22 de persoane au fost ucise vineri, 6 mai, după ce o explozie puternică, cauzată probabil de o scurgere de gaz, a distrus parțial emblematicul hotel Saratoga din centrul Havanei, în Cuba. Patru cadavre au fost scoase dintre dărâmături în primele ore ale serii, a precizat televiziunea, la o oră după ce a fost anunțat un bilanț oficial de 18 morți, inclusiv un copil, și peste 50 de răniți.

Scene de groază la Havana

Autoritățile au declarat că sub dărâmături se află încă supraviețuitori și au trimis o echipă cu câini pentru a-i căuta, inclusiv o femeie cu care salvatorii au intrat în contact. „Până în prezent sunt 74 de răniți, din păcate 18 dintre ei sunt morți”, inclusiv un copil, a declarat Julio Guerra, șeful serviciilor spitalicești ale Ministerului Sănătății, într-o conferință de presă.

Președinția cubaneză a anunțat că 64 de persoane au fost rănite și 18 au murit în urma exploziei. Anterior, Miguel Garcia, directorul spitalului Calixto Garcia, unde sunt tratați unii dintre răniți, a declarat că unsprezece dintre ei se află într-o „stare extrem de gravă”, scrie Le Monde.

„Un copil de doi ani este operat pentru o fractură de craniu”, a declarat Miguel Hernan Estévez, directorul spitalului Hermanos Almejeiras. La rândul său, prim-secretarul Partidului Comunist de la Havana, Luis Antonio Torres Iribar, a declarat la prânz că „13 persoane (erau) dispărute” și a considerat „posibil ca altele să fie prinse” sub dărâmături. Potrivit autorităților, se crede că niciun străin nu se află printre victime.

O fisură la o butelie cu gaz

În inima Havanei vechi, cu fațada sa verde, hotelul, care se afla în lucrări, era închis turiștilor de doi ani. Singurele persoane care se aflau înăuntru erau angajații care se pregăteau pentru redeschiderea sa, programată pentru 10 mai. „Potrivit primelor constatări, explozia a fost cauzată de o scurgere de gaz”, a precizat contul de Twitter al președinției cubaneze.

Potrivit lui Alexis Costa Silva, responsabil de cartierul istoric al capitalei cubaneze, citat de presa de stat Cubadebate, în hotel se schimba o butelie cu gaz. Bucătarul a simțit miros de gaz și a descoperit o fisură în țeava buteliei, care a provocat explozia.

„Nu a fost nici o bombă, nici un atentat, a fost un accident nefericit”, a declarat președintele Miguel Diaz-Canel, care a sosit la fața locului la scurt timp după aceea, în încercarea de a pune capăt zvonurilor de pe rețelele de socializare potrivit cărora în anii ’90 ar fi avut loc atentate cu bombă în mai multe hoteluri, sponsorizate de exilați cubanezi.

Primele patru etaje ale Hotelului Saratoga de cinci stele, cu 96 de camere, două restaurante și o piscină pe acoperiș, au fost aruncate în aer în explozia produsă în jurul orei 11.00. La câteva minute după explozie, un nor gros de fum și praf s-a răspândit pe Prado Avenue, unde se află hotelul, la o aruncătură de băț de celebrul Capitoliu.

Emoție de la Washington la Caracas

Mai multe vehicule au fost distruse în apropierea hotelului, cunoscut pentru că a găzduit mai multe celebrități în ultimii ani, printre care Mick Jagger, Beyoncé și Madonna. Construită în 1880 pentru a găzdui magazine, clădirea a fost transformată în hotel în 1933 și renovată într-un stabiliment de lux în 2005.

Washingtonul, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a transmis „sincere condoleanțe tuturor celor afectați de tragică explozie”. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat pe Twitter că a vorbit cu ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez „pentru a aborda situația de după explozia din Havana și pentru a transmite condoleanțele mele și solidaritatea cu poporul cubanez”.

Nicolas Maduro, președintele Venezuelei, un aliat apropiat al Cubei, l-a sunat pe omologul său cubanez pentru a-și exprima condoleanțele: „Poporul cubanez primește solidaritatea și sprijinul tuturor popoarelor lumii și în special al poporului bolivarian din Venezuela.

Italienii l-au lăsat cu ochii în soare pe Vladimir Putin: „Șeherezada”, confiscată! (VIDEO)

Autoritățile italiene au confiscat vineri super-iahtul „Șeherezada” despre care se crede că ar aparține chiar președintelui Vladimir Putin. Gigantul de pe mare are o valoare estimată de 700 de milioane de dolari (636 de milioane de euro).

Ambarcaţiunea a fost investigată încă din luna martie pentru posibile legături cu guvernul rus, iar aceste cercetări „au evidențiat prezența unor legături economice și de afaceri semnificative” între proprietarul iahtului și „elemente proeminente ale guvernului rus”.

Nava voia „să fugă” din Toscana

Nava, andocată de mai multe luni în regiunea italiană Toscana, a fost pusă în apă și părea pregătită să plece. Ministrul Economiei și Finanțelor, Daniele Franco, a semnat un decret de reținere.

Proprietarul iahtului – al cărui nume nu a fost dezvăluit – are, de asemenea, legături cu alți cetățeni ruși incluși pe lista UE a oligarhilor sancționați pentru „acțiuni care compromit sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”, potrivit poliției italiene.

Ce lux ascunde „Șeherezada”

Super-iahtul, cu o lungime de 140 de metri, are șase etaje și întrece cu mult orice ambarcațiune din portul Marina di Carrara. Se spune că iahtul ar avea un SPA, mai multe piscine, două heliporturi, șemineu cu lemne și o masă de biliard special proiectată. Un ring de dans retractabil s-ar transforma în piscină, iar la baie ar fi robinete de aur.

Echipa disidentului rus Alexei Navalnîi atribuie acest monstru marin chiar lui Vladimir Putin. Aceasta se bazează în special pe o listă de membri ai echipajului, printre care se numără mai mulți membri ai FSO, serviciul federal rus de protecție a personalităților publice.

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, atunci când s-a adresat parlamentarilor de la Roma, a cerut Italiei să sechestreze iahtul, adăugând că Putin și oligarhii lui au fost frecvent în vacanță în Italia.

Avertismentul „apocaliptic” al lui Putin, de Ziua Victoriei. Ce va anunța Kremlinul pe 9 mai, în Piața Roșie

Președintele Vladimir Putin va lansa un avertisment „apocaliptic” către Occident, în timpul festivităților de luni, 9 mai, pentru a marca cea de-a 77-a aniversare a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste.

Înainte de 9 mai, la Moscova și în capitalele occidentale au circulat speculații potrivit cărora Putin pregătea un fel de anunț special privind Ucraina, poate o declarație de război sau chiar o mobilizare națională.

Nici un lider occidental nu a fost invitat

Putin va lua cuvântul în Piața Roșie, unde va observa festivitățile și parada militară. Cu toate acestea, Kremlinul nu a oferit informații despre ce ar putea spune Putin în discursul său. După discursul președintelui, este organizată o paradă militară de trupe, tancuri, rachete și rachete balistice intercontinentale.

Un survol deasupra Catedralei Sfântul Vasile va include avioane de vânătoare supersonice, bombardiere strategice Tu-160 și, pentru prima dată din 2010, avionul de comandă al „apocalipsei”, Il-80, care ar transporta conducerea Rusiei în cazul unui război nuclear, a declarat Ministerul rus al Apărării.

În urmă cu mai puțin de două decenii, președintele american George W. Bush s-a alăturat lui Putin la festivitățile de 9 mai de la Moscova. Anul acesta nu a fost invitat niciun lider occidental, a precizat Kremlinul.

În acest scenariu, Il-80 este conceput pentru a deveni centrul de comandă itinerant al președintelui rus. Acesta este plin de tehnologie, dar detaliile specific ale aparastului sunt secrete de stat.

De la început, Putin a comparat în mod repetat războiul din Ucraina cu provocarea cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când naziștii lui Adolf Hitler au invadat-o în 1941.

„Nu vom face o asemenea greșeală a doua oară, nu avem dreptul”

„Încercarea de a liniști agresorul în ajunul Marelui Război Patriotic s-a dovedit a fi o greșeală care a costat scump poporul nostrum”, a declarat Putin pe 24 februarie, când a anunțat ceea ce a numit o „operațiune militară specială în Ucraina”. „Nu vom face o asemenea greșeală a doua oară, nu avem dreptul”.

Putin prezintă războiul din Ucraina ca pe o bătălie pentru a-i proteja pe vorbitorii de limbă rusă de acolo de „persecuțiile naziștilor” și pentru a se apăra de ceea ce el numește amenințarea americană la adresa Rusiei reprezentată de extinderea NATO.

Ucraina și Occidentul resping afirmația de fascism ca fiind un nonsens și spun că Putin duce un război de agresiune neprovocat.

Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni în cel de-al Doilea Război Mondial, mai mult decât orice altă țară, iar Putin a criticat în ultimii ani ceea ce Moscova consideră a fi încercări ale Occidentului de a revizui istoria războiului pentru a minimiza victoria sovietică.

Decizia pe care a luat-o ONU pentru ziua de 9 Mai. Oare cum va primi Putin asta?

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, este așteptat în vizită în R. Moldova pe 9 mai pentru convorbiri cu președinta Maia Sandu și alți oficiali.

Guterres se va afla la Chișinău până pe 10 mai, când va vizita un centru pentru refugiații ucraineni.

Vor comemora separat victoria din Al II-lea Război Mondial

Vizita secretarului general ONU va avea loc în ziua în care autoritățile și opoziția vor comemora separat Ziua Victoriei în Cel de-al Doilea Război Mondial.

Comemorările au loc într-o atmosferă tensionată, după interzicerea în R. Moldova a „panglicii Sf. Gheorghe” și altor simboluri folosite de Rusia în războiul declanșat contra Ucrainei.

La 9 Mai, Rusia marchează cu parade fastuoase Ziua Victoriei în al Doilea Război Mondial, iar președintele Vladimir Putin este așteptat să transmită un „mesaj al apocalipsei” către Occidentul cu care se declară în conflict.

Republica Moldova, în pericol

În contextul războiului din Ucraina, şi Republica Moldova se află în cel mai periculos moment de la independenţa sa. Mica țară, cu statut de neutralitate în Constituție, dar cu trupe ruse pe teritoriul său în regiunea separatistă Transnistria, a preluat peste 450.000 de refugiaţi de război din Ucraina.

La sfârșitul lunii trecute, Rusia a atacat Kievul chiar în timpul vizitei pe care o făcea în capitala ucraineană secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres. Oficialul fusese anterior la Moscova, iar acolo iritase autoritățile criticându-le public pentru invazia din Ucraina.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Armata lui Zelenski spune că a eliberat 5 oraşe. 50 de civili, evacuaţi de la Azovstal

Armata ucraineană susţine că a recâștigat controlul asupra orașelor Oleksandrivka, Fedorivka, Ukrainka, Shestakovo, Peremoha și o parte din satul Cherkaski Tyshky.

Unitățile Forțelor de Apărare ale Ucrainei au recâștigat controlul asupra orașelor Oleksandrivka, Fedorivka, Ukrainka, Shestakovo, Peremoha și a unei părți din satul Cerkaski Tyshky, în urma unei ofensive”, se arată în postare.

Lupte grele la Donețk și Tavriia

Soldaţii lui Putin se concentrează acum asupra altor zone. Ei blochează mai multe sate și orașe îndepărtate din regiunea Harkov și efectuează atacuri frecvente, de mare intensitate, inclusiv atacuri cu lansatoare de grenade propulsate de rachete, în zonele în care sunt concentrate trupele ucrainene.

Pe fronturile Donețk și Tavriia, trupele ruse trag de-a lungul întregii linii de contact pentru a împiedica acțiunile trupelor ucrainene și a continua să efectueze lovituri aeriene și cu rachete.

50 de civili, evacuaţi de la Azovstal

Cel puțin 50 de civili au fost evacuați din uzina siderurgică Azovstal din Mariupol. O declarație în acest sens a fost făcută vineri de vicepremierul ucrainean Irina Veresciuk.

Am reușit să extragem 50 de femei, copii și bătrâni din Azovstal. Sâmbătă dimineață vom continua operațiunea de evacuare”, a spus Versciuk într-o declarație pe conturile sale de pe rețelele de socializare.

Oficialii ucraineni au indicat anterior că nu pot comenta în legătură cu evacuarea civililor din uzina Azovstal, organizată de Națiunile Unite și Crucea Roșie Internațională.

RUSISA ARDE CA O TORŢĂ! Val de incendii. Vladikavkaz-ul, înghiţit de un nor negru! (VIDEO)

Un incendiu uriaș a izbucnit vineri în orașul rusesc Vladikavkaz, capitala Oseției de Nord, fumul fiind vizibil de la mare distanţă şi fiind afectată o suprafaţă de peste 4.000 de metri pătraţi.

Focul s-a declanşat în piața Vikalina din oraș, cel puțin trei depozite de îmbrăcăminte arzând necontrolat, potrivit autorităților locale responsabile cu gestionarea situațiilor de urgență.

Acţiuni ale sabotorilor?

Deasupra pieței au apărut nori de fum negru în jurul orei 10 dimineața, aceștia putând fi văzuți acum de oriunde din oraș.

Acesta este ultimul dintr-o serie de incendii care au izbucnit în ultimele săptămâni în Rusia, unii utilizatori ai platformelor de socializare afirmând că acestea ar putea fi provocate de sabotori ce se opun războiului din Ucraina.

Ar mai fi o variantă cu partizanii ucraineni. Utilizatorii rețelelor de socializare au distribuit numeroase înregistrări video cu incendiul.

Conferinţa aniversară a liceenilor de la Bucharest Model NATO, în perioada 15-17 mai, la Bruxelles

Liceenii entuziaşti, participanti la proiectul dedicat lor, Bucharest Model NATO, anunţa că în a doua jumatate a acestei luni, la Bruxelles, la sediul central al NATO, va avea loc a X-a conferinta aniversara dedicata acestui minunat si indraznet proiect.

Pentru cei care cred în vise si isi urmeaza calea indiferent de dificultati, de obstacole sau de ceea ce spun ceilalti. Pentru cei care aud zilnic ca nu sunt capabili sa isi atinga obiectivele, deoarece acestea sunt prea mari, iar ei prea mici.

Pentru cei ale caror culori nu se incadreaza in lumea aceasta gri, continuati sa mergeti inainte pe drumul vostru, nu-i ascultati. Urmati-va calea si faceti miracolul sa se intample!

Aidoma am facut si noi”, au precizat liceenii.

Ce este Bucharest Model NATO?

Acum multă vreme, când am pornit proiectul Bucharest Model NATO, nu puteam decât să visam ziua în care vom putea spune mândri că reușim să încoronam a X-a ediție într-un mod așa unic.

BMNATO constituie o idee îndrăzneață, un proiect ambițios la care nu am renunțat, deși în fiecare an am luat-o de la capăt cu altă echipa de organizare, în altă locație, sub alte auspicii și cu alți invitați.

Au trecut 9 ani în care am visat mereu, iar ceea ce părea atunci o îndrăzneala se dovedește a fi azi cea mai frumoasă realitate.

Miracolul BMNATO a strâns de-a lungul timpului peste 1500 de participanți, 9 echipe de organizare și invitați de marca, precum Excelență Să Domnul Mircea Geoană, Secretar General Adjunct NATO, Excelență Să Domnul Emil Constantinescu, fost Președinte al României, Excelență Să Domnul Shane Dixon, Adjunctul Interimar al Șefului Misiunii Ambasadei SUA, Excelență Să Domnul Ludovic Orban, fost Prim-Ministru al României, Doamna Raluca Turcan, fost Ministru al Muncii, Domnul James Joye Townsend, Președintele AȚă (Atlantic Treaty Association), Domnul Alex Șerban, Vicepreședinte AȚă, Doamna Juxhina Sotiti Gjoni, Preseinte YATA Internațional, Domnul Sebastian Burduja, Ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizarii, Domnul Jose Maria Lopez-Navarro, Oficial NATO, Domnul General Maior Prof. Univ Dr. Adriean Pârlog, și mulți alții.

BMNATO a clădit, de fapt, cea mai puternică comunitate de tineri implicați într-un proiect de o seriozitate și de o asumare aparte, o adevărată familie cu care ne mândrim.

Este o onoare pentru noi să va anunțăm că am reușit să ducem ediția a X-a aniversară a conferinței noastre, unică în lume, în sediul NATO din Bruxelles, Belgia”.

Cine a avut iniţiativa BMNATO?

La jumătatea lunii mai vom fi prezenți în sediul NATO alături de oficiali NATO, unde vom trăi live emoția și bucuria pentru cele 9 ediții anterioare care au făcut că visul nostru să prindă aripi.

BMNATO este o inițiativa a Doamnei Profesor Daniela Bordei care, împreună cu un grup de liceeni, a reușit să creeze singură simulare NATO dedicată tinerilor din lume.

Începând cu anul acesta, BMNATO se află sub tutela Youni. Acum este mai important că oricând să înțelegem rolul organizației NATO în contextul politico-militar mondial și să pregătim tineretul pentru o înțelegere completă și complexă a viitorului.

Mulțumim NATO pentru sprijin, încredere și pentru inspirația care a făcut că visul nostru să nu se oprească până a devenit realitatea zilei de azi!”, spun liceenii de la BMNATO, în încheierea comunicatului de presă.

Miza războiului din Ucraina: vor impune SUA Noua Ordine Mondială? Lavrov, precizarea zilei: pentru ce luptă Rusia

Nicio sancţiune nu poate distruge voinţa poporului rus, a declarat vineri ministrul de externe Serghei Lavrov. Acesta a mai subliniat că Rusia este hotărâtă „să apere adevărul istoric şi interesele sale legitime”.

Nici o pedeapsă (şi) nicio sancţiune nu pot distruge voinţa poporului nostru, voinţa conducerii noastre, hotărâte să apere adevărul istoric şi interesele legitime ale Rusiei şi să oprească ameninţările directe la adresa securităţii, culturii şi istoriei noastre, create chiar de-a lungul graniţelor noastre, ceea ce se întâmplă de ani de zile”, a declarat Lavrov.

Războiul stabileşte Noua Ordine Mondială

Potrivit lui Lavrov, în acest moment se defineşte viitorul lumii, în timp ce se decide dacă va exista o ordine mondială multipolară, „controlată pe deplin de Statele Unite, ceea ce îşi doreşte Washingtonul şi tolerează alte ţări occidentale, sau lumea va fi dreaptă şi democratică”.

Diplomatul rus consideră că Rusia, împreună „cu marea majoritate a ţărilor”, a făcut apel la o ordine mondială corectă.

Eforturile noastre nu se bazează pe speculaţii, precum regulile pe care americanii le-au inventat şi încearcă să le impună tuturor, ci se bazează pe Carta Naţiunilor Unite, organizaţie care a fost creată după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a adăugat Lavrov.

Şeful diplomaţiei ruse a remarcat că „cei care nu acceptă egalitatea şi vor să dicteze lumii încearcă să rescrie” idealurile de justiţie şi egalitate suverană ale tuturor ţărilor, consacrate în document.

Crede că Occidentul muşamalizează nazismul

Lavrov mai spune „Occidentul încearcă acum să muşamalizeze nazismul, să încurajeze manifestările naziste în Europa modernă.

Ei încearcă deja nu numai să echivaleze învingătorii nazismului cu criminalii, ci şi să prezinte Rusia drept principalul vinovat al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Acest lucru se întâmplă în ţările baltice şi în Ucraina”, a susţinut Lavrov, îndemnându-i să-şi amintească lecţiile istoriei.

„La baza tuturor eforturilor noastre nu stau nişte construcţii speculative precum regulile inventate de americani care sunt impuse tuturor celorlalţi”, a explicat el, „ci Carta ONU, o organizaţie care a fost creată ca urmare a celui de-Al Doilea Război Mondial”, a încheiat Lavrov.

Veşti bune pentru clienții City Insurance: Guvernul a dat o lege care îi favorizează

Vești bune pentru clienții City Insurance. Guvernul a decis prelungirea termenului de valabilitate de la 90 la 150 de zile a poliţelor de asigurare încadrate în clasa de asigurări 15 – garanţii, emise de societăţi împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri de deschidere a procedurii de faliment.

Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Măsura se aplică foștilor clienți City Insurance care mai puteau depune cereri de plată doar până pe 20 iulie 2022.

Decizia Guvernului, obligatorie

„Guvernul a aprobat astăzi ordonanţa de urgenţă privind modificarea articolului 262, alineatul 3 indice 2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi pentru modificarea OUG nr. 19/2022 privind unele măsuri privind garanţiile de bună execuţie constituite în cadrul contractelor de achiziţie publică şi al contractelor sectoriale.

Guvernul a decis prelungirea termenului de valabilitate a poliţelor de asigurare împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri de deschidere a procedurii de faliment de la 90 la 150 de zile de la data pronunţării hotărârilor.

Sunt contracte de asigurare încadrate în clasa de asigurări 15 – garanţii din Anexa nr. 1 a Legii 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare”, a declarat Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Decizia Guvernului a fost necesară având în vedere consecinţele generate de deschiderea procedurii falimentului împotriva City Insurance care deţine în portofoliu poliţe în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei aferente contractelor de achiziţie publică, contractelor sectoriale.

Rusia vede NAZISMUL şi în Suedia. E incredibil ce postere au apărut pe stâlpii din Moscova!

Kremlinul a lansat o campanie publicitară în care Suedia este prezentată ca fiind nazistă. Rusia folosește aceeași retorică care a fost folosită împotriva Ucrainei în perioada premergătoare atacului. Au apărut afișe în stațiile de autobuz din Moscova.

Ruşii s-au folosit de simboluri suedeze, de personalităţi ale nordicilor, prezentați ca fiind naziști, cu citate precum „Am votat pentru Hitler” și „Am fost nazist” despre Kamprad.

Afişe anti-nazism lângă ambasada Suediei

Lângă ambasada Suediei, sunt lipite pe o stație de autobuz două afișe care prezintă fotografii ale regelui suedez Gustaf al V-lea, ale scriitorului Astrid Lindgren, ale regizorului de film Ingmar Bergman și ale fondatorului IKEA, Ingvar Kamprad. Sunt însoțite de mesajul: ”suntem împotriva nazismului, ei nu sunt”.

”Suedia nu are intenția de a se angaja într-o polemică publică cu organizația rusă „Victoria noastră”, care se pare că se află în spatele acestor afișe”, a declarat într-un comunicat biroul de presă al Ministerului de Externe al Suediei, întrebat despre afișe.