Acasă Blog Pagina 1345

Alertă în Transnistria. Două noi atacuri la Tiraspol / Petrol și cocktailuri Molotov

Autoritățile din regiunea separatistă moldovenească Transnistria, susținută de Rusia, au declarat vineri, 13 mai, că au avut loc două tentative de atac asupra infrastructurii din capitala regională Tiraspol.

Incidentele survin după ce au fost raportate o serie de atacuri în regiunea separatistă, existând temeri tot mai mari privind o propagare a conflictului din Ucraina vecină.

Cocktailuri Molotov și petrol

„În jurul orei 4:15 dimineața, o mașină s-a oprit în apropierea unui depozit de petrol al unei întreprinderi, din care un bărbat neidentificat a coborât, a aruncat un cocktail Molotov spre clădire și a fugit”, a precizat „Ministerul de Interne” al autoproclamatei republici într-un comunicat, scrie The Moscow Times.

Acesta a precizat că o parte din iarbă a luat foc, dar a fost stinsă „rapid”. Aproximativ 30 de minute mai târziu, „două cocktailuri Molotov au fost aruncate” asupra unui birou de conscripție din centrul Tiraspolului. „Unul a ricoșat pe trotuar, iar celălalt a rămas blocat în grilajele ferestrelor. Incendiul a fost stins rapid de către securitate”, a precizat ministerul.

Autoproclamata republică transnistreană, care se învecinează cu Ucraina, s-a separat de Republica Moldova în 1992, după un scurt război cu Chișinău. De atunci, aproximativ 1.500 de soldați ruși au fost bazați acolo.

Temerile legate de o propagare a conflictului din Ucraina au crescut după ce un general rus a declarat că campania militară a Kremlinului – lansată la 24 februarie – vizează crearea unui coridor terestru prin sudul Ucrainei către Transnistria.

 

UPDATE Antonina Radu, condamnată în dosarul Colectiv, găsită. Unde anume a fost localizată/Femeia fusese dată în urmărire

5

La o zi după ce Curtea de Apel București a anunțat decizia definitivă în dosarul Colectiv, s-a aflat că una dintre persoanele condamnate în această cauză ar fi fost de negăsit.

UPDATE 14.41: Detalii de ultimă oră. Dintr-o informare transmisă de Poliția Română reiese că Antonina Radu a fost găsită. Mai exact, că femeia a fost localizată în Republica Moldova.

„În urma cooperării polițienești internaționale, între Poliția Română și autoritățile din Republica Moldova, la data de 13 mai 2022, femeia, de 43 de ani, condamnată prin hotărârea definitivă a Curții de Apel București, în dosarul Colectiv, a fost localizată, în Republica Moldova.

În acest caz, au fost demarate procedurile legale”, se precizează în scurtul comunicat transmisă de la nivelul IGPR.

Știre inițială:

Antonina Radu, angajată a Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), are o condamnare de 8 ani şi 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei.

A fost acuzată că a făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit news.ro. Cum femeia nu a fost găsită la adresa de domiciliu şi nici nu s-a prezentat pentru a se preda în vederea încarcerării, ea a fost dată în urmărire.

Ce s-a anunțat pe site-ul Poliției Române

Numele și fotografia Antoninei Radu figurează pe site-ul Poliției Române la secțiunea persoane urmărite.

„Față de numita RADU ANTONINA Tribunalul București – Sectia I Penala a emis MEPI nr. 6253 din data de 12.05.2022, fiind condamnată la 8 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și uzurparea funcției” – stă scris pe site-ul Poliției Române.

Vă amintim că judecătorii Curții de Apel București au pronunțat, joi, 12 mai, decizia finală în dosarul Colectiv. Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, acesta ajungând în cursul după-amiezii la Penitenciarul Rahova.

BREAKING NEWS: Condamnare grea pentru Sorin Oprescu. Decizia definitivă a instanței

25

Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost condamnat definitiv, vineri, 13 mai, de Curtea de Apel București.

Instanța a decis condamnarea la 10 ani și 8 luni de închisoare a fostului edil al Bucureștilor.

UPDATE: „I. Descontopeşte pedeapsa rezultantă principală de 5 ani şi 4 luni închisoare, cu pedeapsa rezultantă complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani, şi cu pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi, prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, aplicate inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 4 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani, de 1 an închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani, şi de 3 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi k, Cod penal, pe durata de 3 ani. În temeiul art.367, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal, condamnă pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infrac?iunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în variantă agravată. În temeiul art.67, alin.2, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal, pe durata de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului acelora?i drepturi, prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal. În temeiul art.289, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.7, litera a din Legea nr.78/2000, condamnă pe acela?i inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită. În temeiul art.67, alin.1 ?i alin.2, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal, pe durata de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului acelora?i drepturi, prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal. În temeiul art.297, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.13/2 din Legea nr.78/2000, art.75, alin.2, litera b, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, Cod penal şi art.79, alin.3, Cod penal, condamnă pe acela?i inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvâr?irea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În temeiul art.67, alin.1 ?i alin.2, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal, pe durata de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului acelora?i drepturi, prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal. În temeiul art.49, alin.1, litera a din Legea nr.129/2019, condamnă pe acela?i inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor. În temeiul art.67, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal, pe durata de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului acelora?i drepturi, prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal. În temeiul art.38, alin.1, Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b, Cod penal, contope?te pedepsele de 6 ani şi 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare ?i de 3 ani şi 6 luni închisoare, astfel că aplică pedeapsa închisorii cea mai grea, ?i anume pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 4 ani ?i 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani ?i 8 luni închisoare. În temeiul art.45, alin.3, litera a, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal, pe durata de 5 ani, care se execută conform art.68, alin.1, litera c, Cod penal. În temeiul art.45, alin.5, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b ?i k, Cod penal. În temeiul art.72, alin.1, Cod penal, deduce perioada re?inerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 6.IX.2015 la data de 14.I.2016, inclusiv. Înlătură dispoziţia privind luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 25.000 euro. În temeiul art.112, alin.1, litera b, Cod penal, ia măsura de siguran?ă a confiscării speciale de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a dispozitivului gen smartphone marca „Xcomm”, cu inscrip?ia „The Swiss Secure Communication Network”, ridicate în baza procesului-verbal de perchezi?ie domiciliară din data de 6.IX.2015, întocmit de procuror (filele 458-464, volumul IX, dosar de urmărire penală). Înlătură dispoziţia privind restituirea către inculpat a sumelor de bani, ridicate la percheziţia domiciliară. În temeiul art.112/1, alin.1 şi alin.2, teza I, Cod penal, ia măsura de siguran?ă a confiscării extinse de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a sumelor de 102.400 lei şi de 9.500 euro, ridicate în baza procesului-verbal de percheziţie imobiliară din data de 6.IX.2015, întocmit de procuror, în Dosarul de urmărire penală nr.181/P/2015 (filele 458-464, volumul IX, dosar de urmărire penală). În temeiul art.112/1, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal, ia măsura de siguran?ă a confiscării extinse a imobilului situat în municipiul Bucure?ti, Str. Herăstrău, nr.42, Sectorul I, cumpărat de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea prin interpusul persoană interesată Nica Adriana-Elena. Înlătură dispoziţia privind luarea, în temeiul art.112/1, Cod de procedură penală, a măsurii de siguranţă a confiscării extinse de la inculpat a sumei de 695.871 lei. În temeiul art.404, alin.4, lit.c, Cod procedură penală, menţine măsura sechestrului asigurător asupra imobilului din municipiul Bucureşti, Str. Herăstrău, nr.42, Sectorul I, luată prin Ordonanţa din data de 26.X.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în Dosarul nr.181/P/2015 (filele 234-252, volumul XI, dosar de urmărire penală), precum şi asupra sumelor totale de 102.400 lei şi de 9.500 euro, ridicate de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în vederea executării măsurilor de siguranţă ale confiscării extinse. În temeiul art.404, alin.4, lit.c, Cod procedură penală, menţine măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat pe Str. Covrigarului, nr.1, sat Ciolpani, comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, compus din casă, în suprafaţă de 526 m.p., şi teren, în suprafaţă de 895 m.p., aparţinând inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, luată prin Ordonanţa din data de 16.XI.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în Dosarul nr.181/P/2015 (filele 283-287, volumul IX, dosar de urmărire penală), până la concuren?a sumelor de 472.228,61 lei, la care se adaugă suma de 50.000 lei, cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art.404, alin.4, lit.c, Cod procedură penală, ridică măsura sechestrului asigurător asupra cotei indivize de 5/6 din imobilul situat în municipiul Bucureşti, Str. Popa Savu, nr.42 (fost B-dul Aviatorilor, nr.43), parter, Sector I, luată prin Ordonanţa din data de 26.X.2015 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în Dosarul nr.181/P/2015 (filele 257-276, volumul XI, dosar de urmărire penală)” – se precizează în soluția pe scurt postată pe site-ul instanței, în 13 mai.

Condamnare dublă față de cea decisă în primă instanță

În mai 2019, Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștilor, a fost condamnat în primă instanță, de către Tribunalul București, la cinci ani și patru luni de închisoare.

DNA-ul l-a trimis în judecată pe Oprescu, în 2015, fiind acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și constituire a unui grup infracțional organizat

„Petrolul nu trebuie politizat”. OPEC, împotriva sancțiunilor Occidentale la adresa Rusiei

Secretarul general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și președintele Venezuelei i-au îndemnat pe liderii mondiali să nu folosească petrolul ca „armă” politică.

Mohammed Barkindo și Nicolas Maduro au discutat timp de o oră și jumătate la palatul prezidențial Miraflores din Caracas, fiind de acord că petrolul „nu trebuie politizat”.

Petrolul și gazele trebuie „excluse de la sancțiuni”

„Vreau să profit de această ocazie pentru a face un apel respectuos la lideri să respecte principiile de bază ale OPEC (…) că petrolul trebuie depolitizat, că petrolul nu poate fi folosit ca o armă politică sau ca o sancțiune”, a declarat Barkindo.

Această poziție a fost împărtășită de președintele venezuelean, care a subliniat că atât petrolul, cât și gazele ar trebui să fie excluse „de la orice fel de sancțiuni”, scrie Le Journal de Montreal.

Barkindo a sosit în Venezuela pe 6 mai pentru o vizită în timpul căreia a vizitat mai multe rafinării din țară în compania ministrului venezuelean al petrolului, Tareck El Aissami. Nigerianul s-a întâlnit, de asemenea, cu vicepreședintele Delcy Rodríguez, printre alții.

Efectul de bumerang

„Asistăm la așa-numitele sancțiuni împotriva petrolului și gazelor rusești și la efectul lor de bumerang asupra economiei și calității vieții în SUA, Europa și în lume”, a continuat Maduro, referindu-se la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, care a lansat o invazie în Ucraina la 24 februarie.

Șeful OPEC, care urmează să demisioneze în august, a avut întotdeauna relații bune cu guvernul venezuelean de la numirea sa în 2016. Venezuela, supranumită cândva „Venezuela saudită”, dar vizată de sancțiuni internaționale timp de mai mulți ani, are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume.

Alertă meteo! COD GALBEN de vijelii, ploi torențiale și grindină. HARTA zonelor vizate

0

Vremea se anunță temporar instabilă, vineri, în unele zone din țară, motiv pentru care meteorologii au emis o atenționare COD GALBEN.

Atenționarea a intrat în vigoare vineri, 13 mai, la ora 12 și va fi valabilă până la ora 23 a acestei zile.

Zonele aflate sub atenționarea COD GALBEN

foto: meteoromania.ro

Conform informațiilor venite de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în intervalul menționat, în Crișana, Maramureș, în cea mai mare parte a Moldovei, Transilvaniei și Banatului vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.

Meteorologii anunță că vor fi frecvente descărcări electrice, vijelii (viteze de 55…75 km/h și izolat de peste 80…90 km/h), grindină și averse torențiale. „Cantitățile de apă vor depăși 25…35 l/mp”, potrivit ANM.

Specialiștii ANM au anunțat, totodată, că vineri, 13 mai, vor fi fenomene specifice instabilității atmosferice pe arii restrânse și în restul teritoriului, iar sâmbătă, 14 mai, în regiunile sudice, sud-estice și la munte.

Prognoză specială pentru București – maximă de 32-32 de grade

De asemenea, ANM a transmis și o prognoză specială pentru București, valabilă în intervalul 13 mai ora 12 – 13 mai ora 23.

Din care aflăm că în Capitală vremea va fi călduroasă, cu o temperatură maximă de 32-33 de grade.

Cerul va fi senin, cu unele înnorări spre sfârșitul intervalului, iar vântul va sufla slab până la moderat, mai anunță ANM.

China, lângă submarinele SUA și aliaților. Spionaj incredibil în coasta Australiei – VIDEO

O navă chineză de spionaj a fost urmărită în largul coastei de vest a Australiei, la mai puțin de 50 de mile marine de o instalație de apărare sensibilă, a anunțat vineri, 13 mai, Australia, ceea ce a stârnit îngrijorare cu privire la comportamentul asertiv al Chinei în regiune.

Premierul Scott Morrison a declarat că nava marinei chineze nu se afla în apele teritoriale australiene, dar prezența sa este „îngrijorătoare”. „Este în mod clar o navă de spionaj, ne-a urmărit”, a spus el.

„Un act de agresiune”

Australia a urmărit nava de spionaj în cursul săptămânii trecute, în timp ce trecea pe lângă stația de comunicații navale Harold E. Holt din Exmouth, care este folosită de submarinele australiene, americane și aliate.

Ambasada Chinei în Australia nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Pe 21 mai au loc alegeri generale în Australia, iar problema amenințării la adresa securității naționale reprezentate de China a fost o temă majoră a campaniei electorale. „Cred că este un act de agresiune. Cred că mai ales pentru că au venit atât de departe în sud”, a declarat ministrul apărării Peter Dutton într-o conferință de presă.

Relații tensionate între Canberra și Beijing

„A fost în imediata apropiere a instalațiilor militare și de informații de pe coasta de vest a Australiei”. Relațiile dintre China și Australia, doi mari parteneri comerciali, au fost tensionate în ultimii ani din cauza diverselor probleme, inclusiv influența chineză în Australia și în regiunea Pacificului, scrie U.S. News.

Dutton a pus în chestiune „momentul ciudat” al apariției navei, deși ministrul de interne Karen Andrews a refuzat să facă legătura cu campania electorală, iar Morrison a declarat că navele marinei chineze au mai fost în largul coastelor australiene. Partidul Laburist, aflat în opoziție, a declarat că a solicitat o informare din partea guvernului.

Navele marinei chineze au fost urmărite în largul coastelor de nord și de est ale Australiei de mai multe ori în ultimii ani, iar aceeași navă chineză a monitorizat anul trecut exercițiile marinei australiene cu armata americană în largul coastei de est.

În februarie, China și Australia au făcut un schimb de acuzații în legătură cu un incident în care Australia a declarat că unul dintre avioanele sale de patrulare maritimă a detectat un laser îndreptat spre el de către o navă a Marinei Armatei Populare de Eliberare.

La 50 de mile de o locație sensibilă

Referitor la cel mai recent incident, departamentul de apărare al Australiei a afirmat într-un comunicat că nava auxiliară de informații din clasa Dongdiao, numită Haiwangxing, a călătorit de-a lungul coastei de vest, trecând în zona de excludere economică a Australiei pe 6 mai și ajungând la mai puțin de 50 de mile marine de stația de comunicații pe 11 mai.

„Cu siguranță nu cred că, atunci când o luați împreună cu multe alte acte coercitive și cu numeroasele declarații care au fost făcute și care au atacat interesele naționale ale Australiei, ați putea să o descrieți ca pe un act de construire a unei punți sau de prietenie”, a declarat Morrison.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Papa Francisc nu poate aduce pacea / „Să nu-i zgârie ursul rus pe catolici”

Săptămânalul polonez Polityka publică pe prima pagină un articol despre înclinațiile pro-ruse ale Papei Francisc. Publicația concluzionează că acestea se datorează în mare parte „Ostpolitik-ului” Sfântului Scaun, care preferă „să evite să zgândăre ursul rus” în legătură cu războiul din Ucraina.

Poziția ambiguă a Papei Francisc cu privire la agresiunea rusă în Ucraina este un subiect de preocupare pentru presa poloneză în această săptămână, până într-acolo încât două săptămânale, începând cu Polityka, i-au consacrat primele pagini.

Eșecul papei de a aduce pacea în Ucraina

Pe copertă, șeful Bisericii Catolice salută mulțimea sub forma unui ”Z” – celebrul semn folosit de tancurile rusești în războiul din Ucraina. Într-un lung articol analitic, revista social-liberală poloneză remarcă eșecul flagrant al Papei Francisc de a aduce pacea în Ucraina.

„El este incapabil să își folosească autoritatea morală, prietenia sa cu patriarhul Kirill, contactele sale cu Putin sau diplomația Vaticanului pentru a opri vărsarea de sânge. Chiar și solicitarea aparent evidentă a Vaticanului de a se face un armistițiu în timpul Paștelui ortodox pentru a evacua în siguranță civilii ucraineni din Mariupol a eșuat”, spune autorul articolului.

„Lătratul NATO la ușa Rusiei”

Acest lucru a fost agravat de comentariile liderului catolic în cotidianul italian Corriere della Sera, care a sugerat că comportamentul lui Vladimir Putin ar fi putut fi legat de faptul că „NATO lătra la ușa Rusiei”.

În căutare de explicații, Polityka trece în revistă diferitele teorii și argumente care ar putea lămuri atitudinea Papei, scrie Courrier International. Una dintre ele este că sfântul părinte nu este de pe continentul european, ci din America Latină. „În lumea latino-americană, Occidentul și SUA sunt percepute negativ de mulți. La fel ca Rusia în Europa – mai ales în perioada post-comunistă”, explică Polityka

Deși Polityka înțelege că Vaticanul nu-și poate da binecuvântarea pentru transporturile de arme, consideră că „ar trebui să se abțină de la a specula că furia lui Putin este rezultatul unei provocări și că războiul a fost cauzat de «alții»”.

„Să nu-i zgârie ursul pe catolici”

Săptămânalul explică, de asemenea, că atitudinea papală își are rădăcinile mai ales în „Ostpolitik”-ul („politica răsăriteană”, termen inițial folosit pentru reorientarea politicii Republicii Federale Germania în timpul cancelarului Willy Brandt) Sfântului Scaun.

„Papa și diplomația papală încă mai cred că drumul spre Kiev trece prin Moscova și nu invers. În această privință, Vaticanul continuă să urmeze doctrina cardinalului Pietro Parolin, la care Papa face cu ușurință referire, de a «evita zgândărirea ursului» în speranța că ursul nu-i va zgâria pe catolici și structurile lor ecleziastice”.

Autorul, care consideră că acest război a îngropat orice speranță a unei „Europe creștine care să respire prin cei doi plămâni ai săi”, concluzionează că cheile păcii nu constau într-o mutare în Rusia, ci în „sancțiuni și solidaritate occidentală, ajutor militar pentru cel agresat și condamnarea morală și politică a agresorului”.

Joe Biden sună ADUNAREA împotriva Chinei / Summit crucial cu țările Asiei de Sud-Est la Casa Albă

Președintele SUA, Joe Biden, a deschis o reuniune a liderilor din Asia de Sud-Est cu promisiunea de a cheltui 150 de milioane de dolari pentru infrastructura, securitatea, pregătirea pentru pandemii și alte eforturi menite să contracareze influența rivalului China.

Joi, Biden a început la Washington un summit de două zile cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), formată din zece țări, cu un dineu pentru lideri la Casa Albă, înainte de discuțiile de vineri, la Departamentul de Stat.

„Trebuie să ne intensificăm jocul în Asia de Sud-Est”

Biden a afișat un zâmbet larg în timp ce făcea o fotografie de grup pe peluza de sud a Casei Albe înainte de dineul cu reprezentanții din Brunei, Indonezia, Cambodgia, Singapore, Thailanda, Laos, Vietnam, Malaezia și Filipine. În timp ce invazia Rusiei în Ucraina se află pe ordinea de zi, administrația lui Biden speră că eforturile vor arăta țărilor că Washingtonul rămâne concentrat pe regiunea Indo-Pacifică și pe provocarea pe termen lung a Chinei, pe care o consideră principalul competitor al țării.

Numai în luna noiembrie, China a promis 1,5 miliarde de dolari în asistență pentru dezvoltare pentru țările ASEAN, pe o perioadă de trei ani, pentru a combate Covid-19 și pentru a stimula redresarea economică. „Trebuie să ne intensificăm jocul în Asia de Sud-Est”, a declarat reporterilor un înalt oficial al administrației americane. „Nu cerem țărilor să facă o alegere între SUA și China. Vrem să precizăm, totuși, că Statele Unite caută relații mai puternice”, scrie U.S. News.

Munți de bani contra influenței Beijingului

Noul angajament financiar include o investiție de 40 de milioane de dolari în infrastructura menită să ajute la decarbonizarea aprovizionării cu energie electrică a regiunii și 60 de milioane de dolari în securitatea maritimă, precum și aproximativ 15 milioane de dolari în finanțarea sănătății pentru a ajuta la detectarea timpurie a Covid-19 și a altor pandemii, a declarat un oficial. Fonduri suplimentare vor ajuta țările să dezvolte legi privind economia digitală și inteligența artificială.

Paza de coastă a SUA va desfășura, de asemenea, o navă în regiune pentru a ajuta flotele locale să contracareze ceea ce Washingtonul și țările din regiune au descris ca fiind pescuitul ilegal al Chinei.

Cu toate acestea, angajamentele pălesc în comparație cu legăturile și influența profundă a Chinei. Biden lucrează la mai multe inițiative, printre care investițiile în infrastructură Build Back Better World și un cadru economic Indo-Pacific (IPEF). Dar niciuna dintre ele nu este finalizată.

Țările ASEAN, frustrate de întârzierile americane

Summitul marchează prima dată când liderii ASEAN se reunesc în grup la Casa Albă și prima lor reuniune găzduită de un președinte american din 2016. Opt lideri ASEAN iau parte la discuții. Liderul din Myanmar a fost exclus din cauza unei lovituri de stat anul trecut, iar Filipine se află în tranziție după alegeri, deși Biden a vorbit miercuri cu președintele ales al țării, Ferdinand Marcos Jr. Țara a fost reprezentată la Casa Albă de secretarul său de stat pentru afaceri externe.

Aceste țări împărtășesc multe dintre preocupările Washingtonului cu privire la China. Afirmarea suveranității Chinei asupra unor vaste zone din Marea Chinei de Sud a pus-o în opoziție cu Vietnamul și Filipine, în timp ce Brunei și Malaezia revendică, de asemenea, anumite părți. Cu toate acestea, țările din regiune au fost, de asemenea, frustrate de întârzierea SUA în detalierea planurilor de angajament economic de când fostul președinte Donald Trump a renunțat la un pact comercial regional în 2017.

„SUA ar trebui să adopte o agendă mai activă”

„SUA ar trebui să adopte o agendă mai activă în materie de comerț și investiții cu ASEAN, ceea ce va aduce SUA beneficii economice și strategice”, a declarat joi premierul malaezian Ismail Sabri Yaakob. IPEF urmează să fie lansat cu ocazia deplasării lui Biden în Japonia și Coreea de Sud, săptămâna viitoare. Dar, în prezent, nu oferă accesul extins la piață pe care îl doresc țările asiatice, având în vedere preocuparea lui Biden pentru locurile de muncă americane.

Analiștii spun că, deși țările ASEAN împărtășesc preocupările SUA cu privire la China, ele rămân prudente în a se poziționa mai ferm față de Washington, având în vedere legăturile economice predominante cu Beijingul și stimulentele economice limitate ale SUA. Kao Kim Hourn, un consilier al premierului cambodgian Hun Sen, a declarat pentru Reuters că țara sa nu va „alege tabăra” între Washington și Beijing, deși investițiile americane în țara sa sunt în creștere.

China pregătește apocalipsa pentru portavioanele SUA / „Furtuna deșertului”, varianta Beijingului – VIDEO

Armata chineză a construit ținte sub forma unui portavion american și a altor nave de război americane în deșertul Taklamakan, ca parte a unui nou complex de poligon de tragere, potrivit fotografiilor furnizate către USNI News de către compania de imagini prin satelit Maxar.

China continuă să se concentreze pe capacitățile anti-portavioane, punând accentul pe navele de război ale marinei americane. Spre deosebire de ținta în formă de portavion a marinei iraniene din Golful Persic, noua instalație prezintă semnele unui poligon de tragere sofisticat și instrumentat.

Test cu rachete balistice

China a construit ținte simulate într-un deșert îndepărtat pentru a testa rachete balistice cu rază lungă de acțiune. Noi imagini din satelit arată că Armata Populară de Eliberare (APL) a construit o „țintă la scară largă”, inclusiv o bază navală, pentru a-și perfecționa abilitățile de distrugere a navelor în deșertul Taklamakan.

Replicile au fost construite de-a lungul marginii estice a deșertului, potrivit unor noi fotografii din satelit. Mai multe dintre acestea sunt navale, iar două dintre ele au amenajări care par a fi modelate după nave în port, a relatat USNI News.

Imaginile din satelit au demonstrat anterior că China a construit o replică elaborată a unui portavion american pe un sit cu diguri la scară mare. O rachetă de test a lovit replica navei în februarie, după care ținta au fost rapid dezasamblată.

Dispunerea țintelor, calculată în amănunt

Noile ținte au fost descoperite de All-Source Analysis, iar mai multe detalii au fost dezvăluite de imaginile satelitare de înaltă rezoluție de la Maxar Technologies. O altă țintă a bazei navale a fost de asemenea descoperită, la aproximativ 190 de mile sud-vest, de către un analist independent în domeniul apărării, Damien Symons.

Natura, locația și loviturile de pe aceste situri sugerează că acestea sunt pentru testarea rachetelor balistice. Există semne de țintire sofisticată, a declarat Damien Symons, citat de USNI News. „Dispunerea țintelor este foarte calculată. Orientările, formele și dimensiunile sunt consecvente în cazul țintelor multiple. Nu există nimic întâmplător în legătură cu aceste situri”, a adăugat el.

Și o rachetă hipersonică

Se pare că China dezvoltă mai multe rachete balistice anti-navă. Recent, a apărut o nouă înregistrare video care arată un bombardier H-6N al Armatei Populare de Eliberare Xian care transportă o puternică și misterioasă rachetă balistică anti-navă lansată din aer, fixată în partea inferioară a fuselajului.

Pe lângă rachetele DF-21D și DF-26 cu baza terestră, China a testat recent și o rachetă hipersonică anti-navă YJ-21 de pe un distrugător, a cărei înregistrare video a devenit virală. Potrivit rapoartelor, aceste rachete reprezintă o amenințare mai mare decât rachetele DF-21 și DF-26.

Joe Biden, învins de laptele praf. Criză politică majoră în SUA

O penurie majoră de lapte praf pentru sugari în SUA se transformă într-o criză politică pentru liderul de la Casa Albă, Joe Biden.

Casa Albă a declarat joi că ia în serios penuria de lapte praf pentru copii, care se transformă într-o criză politică pentru președintele Joe Biden. Rata de lipsă de stocuri de lapte praf pentru sugari a ajuns la 43% la sfârșitul săptămânii trecute, o situație care nu a făcut decât să se agraveze de la închiderea în februarie a unei fabrici a producătorului Abbott.

Revânzare online, la prețuri exorbitante

Acuzată în cel mai rău caz de indiferență, în cel mai bun caz de atitudine expectativă, Casa Albă a prezentat joi câteva măsuri limitate. „Mesajul nostru pentru părinți este: am auzit, vrem să facem tot ce putem”, a declarat purtătoarea de cuvânt Jen Psaki.

Administrația Biden are în vedere, printre altele, creșterea importurilor, chiar dacă SUA produce 98% din laptele praf pentru sugari pe care îl consumă. Casa Albă a sesizat, de asemenea, autoritatea de concurență cu privire la abuzurile legate de această situație de penurie, în special revânzarea online a laptelui pentru sugari la prețuri exorbitante, scrie BFM TV.

Jen Psaki a precizat că una dintre opțiunile încă luate în considerare este invocarea „Defense Production Act”, un text moștenit din timpul Războiului Rece care îi permite președintelui american să ia decizii economice prin decret.

Republicanii: Laptele, doar pentru americani

Dar Casa Albă nu s-a aventurat să prezică o ieșire din criză, în timp ce opoziția republicană, în campanie în vederea alegerilor din noiembrie, a preluat subiectul și lovește în administrația Biden. Congresmanul Troy Nehls, din Texas, sugerează să fie rezervat laptele disponibil în prezent doar „pentru americani”, în loc să fie dat „imigranților ilegali”.

„Biden nu are nici un plan”

Elise Stefanik, membră a Camerei Reprezentanților, a declarat într-o conferință de presă că a contactat autoritățile federale încă din februarie: „Joe Biden nu are niciun plan. (…) Când am întrebat la Casa Albă despre această lipsă, au râs”. Randy Feenstra, un ales din Iowa, a declarat că în regiunea sa, familiile „călătoreau până la 160 de kilometri pentru a încerca să găsească” lapte praf.

De partea democraților, liderul Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și-a exprimat joi frustrarea: „În acest moment, bebelușii sunt înfometați, bebelușii plâng, trebuie să răspundem acum”.

La 17 februarie, după moartea a doi bebeluși, producătorul Abbott a anunțat o „retragere voluntară” de la fabrica sa din Michigan a laptelui praf, inclusiv a produsului Similac, utilizat de milioane de familii americane. Ancheta a eliminat laptele afectat, dar producția nu a fost încă reluată, ceea ce a agravat o penurie deja cauzată de problemele mai ample ale lanțului de aprovizionare și de lipsa forței de muncă.

Primii morți de Covid-19 în cea mai izolată țară. 25 de milioane de oameni, nevaccinați / Se anunță dezastru

Coreea de Nord a anunțat vineri, 13 mai, primul său deces din cauza Covid-19, precizând că peste 187.000 de persoane cu febră sunt „izolate și tratate” și că virusul s-a răspândit deja „în întreaga țară”.

Agenția oficială de știri KCNA a declarat că liderul de la Phenian, Kim Jong-un, a vizitat centrul național de prevenire a epidemiilor și „a aflat despre răspândirea Covid-19 în întreaga țară”.

„Febra” neidentificată

„O febră, a cărei cauză nu a putut fi identificată, s-a răspândit în mod exploziv în întreaga țară începând cu sfârșitul lunii aprilie”, a informat KCNA. Șase persoane cu „febră” au murit în țară, inclusiv una care a fost testată pozitiv pentru subvarianta Omicron BA.2, a precizat agenția nord-coreeană, scrie Le Point.

Țara izolată a raportat joi primele cazuri de Covid-19, precizând că a intrat în modul de „prevenire a epidemiei de urgență maximă”. „Numai pe 12 mai, aproximativ 18.000 de persoane au avut febră în întreaga țară, iar în prezent 187.800 de persoane sunt izolate și sunt tratate”, a precizat sursa citată.

Nici unul dintre cei 25 de milioane de locuitori ai țării nu este vaccinat împotriva coronavirusului, deoarece Phenianul a respins ofertele de vaccinare din partea OMS, a Chinei și a Rusiei. Kim Jong Un a prezidat joi o reuniune de urgență a biroului politic pe tema situației epidemice și a ordonat măsuri de izolare pentru a încerca să oprească răspândirea virusului.

„Cea mai mare provocare pentru partid”

„Aceasta este cea mai importantă provocare și sarcină cu care se confruntă partidul nostru pentru a inversa rapid această situație de criză în domeniul sănătății”, a adăugat KCNA.

Coreea de Nord s-a lăudat mult timp cu capacitatea sa de a ține virusul la distanță și nu a raportat niciun caz confirmat de Covid-19 la OMS. Covid-19 s-ar putea să se fi răspândit deja în întreaga țară, potrivit analiștilor, inclusiv la evenimentele majore din aprilie de la Phenian, la o paradă militară la care nici participanții și nici spectatorii nu au purtat măști.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Europa Centrală și de Est s-au săturat de refugiații ucraineni / Primiți cu „Z” și cu târnăcopul

Primirea pe care cetățenii din Europa Centrală și de Est au arătat-o prima dată refugiaților ucraineni se diminuează încet-încet, în special în țările mai pro-ruse, cum ar fi Slovacia și Bulgaria, unde „privilegiile” refugiaților sunt criticate, iar acum se fac comparații cu criza refugiaților din 2015.

Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), aproape șase milioane de refugiați din Ucraina au fugit din țară de la începutul războiului. Polonia și România au primit cei mai mulți dintre ei (3,2 milioane și, respectiv, 889.000). Aproximativ 772.00 s-au mutat în Rusia și 577.000 în Ungaria.

Tensiuni socio-economice

În timp ce guvernele adoptă o retorică de primire și oferă ajutor umanitar, în Europa Centrală și de Est au avut loc proteste de stradă împotriva refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, atitudinile pozitive față de aceștia prevalează în majoritatea țărilor. O excepție notabilă este Bulgaria, unde 38% dintre cetățeni au o atitudine pozitivă față de refugiați, în timp ce 18% au o atitudine negativă, se arată în cel mai recent sondaj.

„Este un fenomen comun faptul că solidaritatea necondiționată cu refugiații de război slăbește în timp în țările gazdă vecine. Tensiunile socio-economice pot declanșa reacții populare spontane, inclusiv violente”, a declarat pentru Euractiv Zsolt Zádori, ofițer de presă la ONG-ul pentru drepturile omului Comitetul Helsinki din Ungaria (HHC).

Resentimentele cresc, în timp ce disponibilitatea de a ajuta scade, a confirmat activistul slovac Branislav Tichý, care a petrecut mai multe săptămâni la granița slovaco-ucraineană. „Primele proteste și dezaprobarea publică față de ajutorarea refugiaților din Ucraina apar în Slovacia. Narațiunea „cum rămâne cu noi și cu copiii noștri slovaci” începe să ia amploare”, a scris el într-o postare pe Facebook.

Prea multe beneficii?

O problemă comună în țările din Europa Centrală și de Est este reprezentată de beneficiile pe care le primesc refugiații. Narațiunea potrivit căreia guvernele au mai multă grijă de refugiați decât de cetățenii lor este prezentă în toate țările și este exacerbată de activitățile partidelor de extremă dreapta. În cafenelele și barurile slovace, cetățenii se plâng de transportul public gratuit și de bonurile de masă acordate refugiaților ucraineni de către guvern după începerea războiului.

În Bulgaria, partidul naționalist pro-rus Varazhdane, care are sprijinul a aproximativ 10% din alegători, răspândește tot felul de știri false despre refugiații ucraineni, bazate pe afirmația că mulți bulgari trăiesc în sărăcie și că, în loc ca statul și UE să aibă grijă de ei, toată atenția se concentrează asupra ucrainenilor. Partidul ceh de extremă-dreapta Libertate și Democrație Directă a criticat, de asemenea, actualul guvern pentru ajutorul acordat refugiaților ucraineni.

La sesiunea parlamentară de marți (10 mai), liderul partidului, Tomio Okamura, a declarat că calitatea educației pentru cetățenii cehi va scădea după sosirea copiilor din Ucraina și că nu vor exista suficiente locuri în grădinițe pentru copiii cehi. Okamura a pus, de asemenea, sub semnul întrebării cât de mult ajutor umanitar merge către ucraineni.

Chiar și în Polonia, care este în mod tradițional antirusească, partidul naționalist Confederația susține că refugiații ucraineni se bucură în prezent de prea multe privilegii în Polonia. Cu toate acestea, potrivit ultimului sondaj, ajutorul pentru refugiați se bucură încă de sprijinul a peste 90% dintre polonezi.

„Să fii gelos pe refugiați pentru o conopidă prăjită, o rușine”

Retorica anti-refugiați și resentimentele tot mai mari au dus deja la mai multe incidente. În Bulgaria, o ucraineancă venită în țară cu copilul ei mic și-a găsit mașina cu o târnăcop înfipt în capotă, în timp ce mașina unei familii ucrainene din Slovacia a fost stropită cu simbolul rusesc Z. În Ungaria, o cărămidă a fost aruncată într-o locuință pentru refugiați.

Cu toate acestea, incidentele violente au fost limitate. În cele mai multe cazuri, resentimentul în creștere ia o altă formă. În Slovacia, unii șoferi de autobuz au refuzat să îi lase pe refugiați să urce gratuit în autobuz, în ciuda faptului că au fost obligați de guvern.

Atât Zádori, cât și Tichý indică guvernele și responsabilitatea acestora în prevenirea și depistarea unor astfel de infracțiuni. „Guvernul are control asupra modului în care se desfășoară acest lucru. Cu cât statul este mai capabil să-i ajute mai mult pe ucraineni să se integreze, cu atât mai puțin spațiu există pentru ca acest lucru să provoace conflicte și să apară ura”, a declarat Tichý. „Cu toate acestea, să fii gelos pe refugiați pentru o conopidă prăjită și o alocație de 69 de euro pentru situații de dificultate este pur și simplu o rușine”, a adăugat el.

Pactul UE privind migrația

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, Euractiv a relatat la fața locului despre situația de pe insula Lesbos, unde au avut loc valuri masive de migrație în 2015. Și în 2015, comunitățile locale au primit cu bucurie refugiații din est, dar, pe fondul lipsei unei abordări comune a UE față de migrație, sentimentul de bun venit s-a transformat rapid în nemulțumire locală.

Europarlamentarul de stânga Stelios Kouloglou a declarat atunci că, dacă nu se adoptă o politică comună de migrație la nivelul UE, este o chestiune de timp ca refugiații „albi” să se confrunte cu situații similare pe termen lung. Discuțiile privind o politică comună de migrație promovată de Comisia Europeană în 2020 au fost blocate.

Vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat la un eveniment  în septembrie 2021 că se așteaptă ca noul acord propus să fie încheiat imediat după alegerile prezidențiale din Franța.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Prizonieri ruși torturați și împușcați. Videoclipuri verificate implică un batalion de voluntari ucraineni – VIDEO

6

O înregistrare video din luna martie arată prizonieri ruși torturați de militarii ucraineni. Ulterior, înregistrările, verificate de Le Monde și anchetatori independenți arată că cei implicați în acte de tortură fac parte dintr-un batalion de voluntari ucraineni.

Analiza efectuată de prestigiosul citidian francez și de anchetatori independenți asupra unei înregistrări video care ar arăta soldați ucraineni împușcând prizonieri ruși confirmă autenticitatea acesteia. O unitate de voluntari ucraineni a fost prezentă la locul faptelor.

Împușcați în picioare și lăsați să sufere

Trei prizonieri sunt dezarmați și legați, apoi se aud trei împușcături. Cei trei bărbați cad la pământ, împușcați în picioare. O înregistrare video difuzată la 27 martie 2022, pe care Le Monde a putut să o autentifice și să o confrunte cu alte imagini, documentează un probabil act de tortură comis de voluntari ucraineni împotriva prizonierilor de război ruși.

Astfel de acțiuni sunt strict interzise de Convenția de la Geneva, care stabilește regulile care trebuie respectate față de soldații inamici luați prizonieri: să-i protejeze ca pe propriii soldați, să nu comită asupra lor acte de violență și să-i îngrijească medical dacă este necesar.

Liderul grupului apare clar în filmări

Imaginile reperate de analistul independent Erich Auerbach și coroborate de Le Monde cu alte documente disponibile online dovedesc că voluntari ai batalionului ucrainean Slobozhanshchyna au fost prezenți la fața locului când prizonierii ruși au fost torturați.

Deși nu se poate afirma cu certitudine că individul care a tras focurile de armă provenea direct din rândurile lor, liderul grupului, Andri Ianholenko, a apărut în mod clar alături de cele trei victime înainte ca focurile de armă să fie trase. Contactat de Le Monde, Andri Ianholenko nu a răspuns.

Kievul: „Nu ne maltratăm prizonierii”

După ce înregistrarea a circulat masiv pe rețelele de socializare, consilierul prezidențial ucrainean Oleksi Arestovici a spus: „Guvernul ia acest lucru foarte în serios și va fi o anchetă urgentă. Suntem o armată europeană și nu ne maltratăm prizonierii. Dacă acest lucru se dovedește a fi real, acesta este un comportament absolut inacceptabil”.

Într-un briefing separat, Arestovici a spus: „Tratăm prizonierii în conformitate cu Convenția de la Geneva, indiferent de motivele emoționale personale”. Rusia a reacționat și denunțat acte inumane.

 

Poza zilei

Inna și-un selfie. Mai mult bust…

Români, ni se pregătește ceva! SUA rup Republica Moldova în două!

Să fim sinceri, în aceste timpuri atât de tulburi, în care dimensiunile războiului propagandistic depășesc până și limitelele conflictului ”clasic” din Ucraina, aproape că nu există voce mai autorizată și mai credibilă decât cea a noii ”doamne de fier” a Administrației Biden, Avril Haines. Fie și pentru simplul fapt că aceasta este nimeni alta decât șefa comunității serviciilor de informații din Statele Unite ale Americii!

Maia Sandu o contrazice pe Avril Haines

Sau cel puțin așa ar trebui să fie… Pentru că, în realitate, lucrurile par a sta cu totul altfel… O declarație oficială a acesteia cu privire la ”informațiile credibile” obținute pe teren de serviciile secrete americane cu privire la planul Federației Ruse de a crea un ”culoar terestru” între Crimeea și Transnistria fiind pur și simplu ”călcată în picioare”! În mod cel puțin surprinzător, de către chiar reprezentanții unei țări altfel minuscule, precum Republica Moldova! Stat ai cărui lideri, în frunte cu ministrul Apărării și chiar președintele Republicii sărind ca arși ”la beregata” șefei serviciilor de informații ale SUA! După ce niciodată, dar absolut niciodată, Maia Sandu nu și-a permis să aibă vreo altă poziție publică decât cea că SUA au întotdeauna dreptate. Însă și mai stranie este poziția ambasadorului Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova… Diplomat aflat la post la Chișinău și care, la rândul său o umilește public pe șefa serviciilor americane. Și cea care îl informează oficial și pe președintele american Joe Biden cu privire la situația la zi a conflictului din Ucraina!

Misterul Logsdon

Însă pentru descâlcirea ițelor ”afacerii americane” cel mai bine este să începem cu ”lovitura” din 3 aprilie. Atunci când dezvăluiam insolitul demers diplomatic al ambasadorului Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Kent D. Logsdon. Cel care a dat un semnal cât se poate de clar de susținere americană!

Șefii Armatei se jură că nu există niciun plan transnistrean

Dar nu pentru autoritățile centrale de la Chișinău, ci pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol! Și asta cu doar două zile înainte ca Tiraspolul și Chișinăul să facă front comun, cel puțin din punct de vedere informativ, contra Armatei Ucrainene! Astfel că ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon s-a întâlnit ”face to face” cu liderii rusofoni de la Tirapsol, Vadim Krasnoselsky și Vitalie Ignatiev. Anunțul asumat pe chiar pagina de facebook a Ambasadei SUA în Republica Moldova luând prin surprindere atât autoritățile de la Kiev, cât și pe cele de la București. Mai ales că ambasadorul american nu a avut nicio ”greață diplomatică” în a informa oficial că ” Vadim Krasnoselsky a insistat asupra stagnării dialogului dintre Tiraspol și Chișinău din cauza refuzului părții moldovenești de a își îndeplini obligațiile, ceea ce încetinește dinamica negocierilor și afectează negativ respectarea drepturilor și intereselor cetățenilor din regiune”. În timp ce tot Ambasada SUA în Republica Moldova a subliniat faptul că ”Excelența Sa Kent D. Logsdon a fost personal la Tiraspol pentru a se întâlni cu absolvenții programelor de schimb și educaționale ale Departamentului de Stat care locuiesc în regiunea transnistreană”.

Oare ce o fi căutat ambasadorul Logsdon la Tiraspol?

Iar acum, după ce șefa serviciilor secrete americane a informat oficial cu privire la planul transnistrean al Armatei Ruse, același ambasador Kent D. Logsdon a sărit din nou ca ars, dezmințând public informațiile prezentate de Administrația Biden la Washington. Ambasadorul Logsdon convocând de urgență o reuniune informală în care a dat asigurări că ”nu există dovezi care să indice că Federația Rusă intenționează să amplifice tensiunile din regiunea Donbas”!!! Și atunci, cine minte? Logsdon sau Haines…?

Și tu, Maia…?

În paralel cu luarea de poziție a ambasadorului american la Chișinău, Ministerul Apărării din Republica Moldova având inițiativa unui comunicat oficial cel puțin la fel de ciudat: ”cumulul de informații nu indică asupra riscului de extindere a războiului pe teritoriul nostru”…

Iar pentru ca să fie și mai clară ”falia” creată între cele ”două Americi” care acționează la acest moment pe teritoriul Republicii Moldova, Maia Sandu și-a revenit și ea subit din misterioasa boală care o lovise în urmă cu câteva zile, doar pentru a da la rândul său un interviu în care dezminte de asemenea poziția oficială a șefei comunității americane de informații!

De ce a luat foc Iohannis! ”Manole” s-a dat la Prima Doamnă!

Niciodată, dar absolut niciodată nu a mai reușit cineva să îl scoată din sărite pe Klaus Iohannis astfel încât ”neamțul” să își piardă cu totul cumpătul. Nici măcar ”ciuma roșie”!

Război total între Iohannis și Isărescu

Dar, cu toate acestea, o banală declarație a guvernatorului Băncii Naționale a României despre nivelul inflației a reușit ”minunea”. Reacția nu doar imediată, dar și halucinant de dură a șefului statului luându-i prin suprindere până și pe cei mai apropiați colaboratori ai Administrației Prezidențiale. Aceștia nereușind să deslușească resortul lăuntric care l-a cuprins pe Klaus Iohannis de a recurs la o astfel de ieșire publică… Însă inițiații sistemului au reușit să identifice adevăratul motiv pentru care altfel atât de sobrul Klaus Iohannis a sărit acum ”la jugulara” guvernatorului BNR. În realitate nefiind vorba de nicio declarație politică sau divergență interinstituțională privind mersul economiei românești. Ci doar ”turbarea” lui Iohannis la primirea raportului informativ că în ultimele luni de zile, Mugur Isărescu s-ar fi ”dat” la soția președintelui. Armata de rezerviști din servicii ai lui ”Manole” documentând situația familiei prezidențiale pentru a ”scurge controlat”, în propria propagandă operativă, în perioada imediat următoare, informația că Iohannis s-ar pregăti să declanșeze procedurile legale pentru ca soția sa să primească cetățenia germană, după terminarea mandatului prezidențial. Și a o pune astfel la adăpost de o eventuală repetare a ”scenariului Băsescu”…

Mai ușor cu ceaiul de tei!

La ce ”animal politic” este Mugur Isărescu este greu de crezut că guvernatorul Băncii Naționale a României nu are proprietatea cuvintelor. Și mai ales a acțiunilor sale. Astfel că, multă vreme, ”Manole” a înghițit umilințele prezidențiale. Și în niciun caz nu a făcut-o cu plăcere. Numai că Mugur Isărescu a conștientizat pe deplin riscul de a purta un război pe două fronturi… Ambele cu cei mai importanți oameni ai statului român. Astfel că, într-o primă fază, Isărescu s-a concentrat pe ”eliminarea” răului cel mai mic. Iar odată cu ”execuția sumară” a premierului Florin Cîțu a putut trece la pregătirea următorului punct de pe foaia de parcurs asumată. Iar acum, că Florin Cîțu a fost eliminat și din fruntea Partidului Național Liberal, Isărescu a putut trece și la ”next level”. Astfel că la doar o zi după ”anunțul groazei” privind creșterea spectaculaosă a dobânzii de referință, guvernatorul BNR a încercat să îi pună în cap actualei Puteri politice opinia publică. Printr-un îndemn vădit batjocoritor… Și prin care i-a îndemnat pe toți românii să bea cât mai mult ceai de tei, pentru a își putea păstra calmul în fața actualului val de scumpiri. Iohannis făcând și el imediat pe ironicul, prin constatarea că ”probabil acolo, la BNR, sunt mai mulți tei în parc și se bea mai mult…”

I-au luat urma în Germania

După cum susțin sursele noastre, șeful statului ar fi fost recent informat că oamenii lui Mugur Isărescu din fosta DIE i-ar fi luat urma familiei prezidențiale în Germania.

Guvernatorul BNR, suspectat că a ”luat urma” familiei prezidențiale în Germania

Și chiar ar tatona public ”terenul”, pentru a putea fezanda ”subiectul” pregătit a fi aruncat pe piața media. Și anume nu doar că părinții și sora președintelui nu ar mai avea cetățenia română… Fiind doar cetățeni germani… Dar mai ales că prin această ”cetățenie unică” a rudelor sale, președintele va încerca să beneficieze de o portiță din legislația germană, pentru a cere cetățenia respectivului stat și pentru soția sa… După ce nu va mai fi la Cotroceni, ca să fie sigur că o pune la adăpost în fața inevitabilelor ”vendette” la care ”statul ticăloșit” recurge împotriva foștilor săi conducători…

”Investitorii” ucraineni vânează pământuri românești. ”Au venit cu un milion de euro în traistă”

Prima alertă în comuna Dragotești, din Gorj, s-a dat la apariția unor indivizi cu un bolid de lux și cu o dronă trimisă să filmeze prin localitate. Apoi, primarul comunei s-a trezit ambuscat de trei ucraineni care veniseră cu milionul de euro în traistă să cumpere un teren care valora 150.000 de euro. Pretextul era construirea unor blocuri de locuințe pentru refugiați, însă interesele erau altele.

Ucrainenii cu valize în care înghesuie milioane de euro au început să vâneze pământuri românești prin țară. În mod dubios, după ce au mers și la Rovinari și Fărcășești, din Gorj, aceștia s-au înființat la o primărie din apropierea Complexului Energetic Oltenia, unde au pus ochii pe un teren de 7,2 hectare, pe care l-au și ”cartografiat” cu ajutorul dronei.

Ca o coincidență, de pe acest teren plecau galeriile unor mine intrate în conservare, care dețin cel mai valoros cărbune din țară, cu o putere calorică dublă față de cel pe care mai avem voie să-l extragem. Apariția a trei cetățeni ucraineni, cu un Porsche de lux și cu o valiză cu un milion de euro, care au intrat direct în sediul primăriei, a reușit să-l sperie pe edilul Vili Pasăre.

”Cu puțin timp înainte, mă anunțase un cetățean din comună că aceste trei persoane filmau cu o dronă. Au intrat peste mine în Primărie și s-au prezentat ca fiind niște investitori din Ucraina, un fel de trust de firme, și mi-au spus că sunt interesați de acest teren, că le place foarte mult și că vor să construiască blocuri pentru refugiații din Ucraina, pe care să le finalizeze până la sfârșitul anului. Mi-au zis să fac o hotărâre de consiliu ca să poată cumpăra terenul și că îmi dau pe loc un milion de euro, deși terenul valorează 150.000 de euro”, ne-a declarat Vili Pasăre, primarul comunei Dragotești, din județul Gorj. Cu două zile înainte, primarul fusese chemat la Prefectura Gorj pentru a se întâlni cu niște investitori, fără să i se spună de unde erau și ce fel de investiții voiau să facă, dar nu a reușit să ajungă. ”Eu le-am spus că nu îi cunosc și că am înțeles că sunt niște investitori care vor să facă producție, nu blocuri. I-am sfătuit să se ducă la București, la Cluj, în orașe mari, dar ei au insistat că vor aici, mai retras, cu pădure”, ne-a precizat primarul comunei Dragotești.

Minele au aparținut CE Oltenia

Prin 2007, Complexul Energetic Oltenia a cedat o suprafață de teren de peste 40 de hectare Primăriei Dragotești. Pe acest teren se aflau 5 mine care au intrat în conservare. ”Ucrainenii erau interesați doar de terenul din față, de la stradă, fiind un teren cu pădure, cu apă curgătoare, cu energie, în suprafață de 7,2 hectare. Galeriile a două dintre mine pleacă de pe terenul pe care-l voiau ucrainenii. În galerii se intra în costum, erau niște abataje curate și se extrăgea un cărbune cu o putere calorică de 2.400, în condițiile în care acum cărbunele în țară se extrage la 1.200 putere calorică. Eu le-am spus că acolo avem un Plan Urbanistic Zonal și este declarată zonă industrială, dar au zis că plătesc ei să schimbe PUZ-ul. I-am refuzat și le-am arătat că, în contextul cu războiul, sunt mai rezervat să fac această chestiune și că aș prefera să dau terenul unui gorjean, care vrea să facă investiții, să creeze locuri de muncă”, ne-a mai precizat primarul Vili Pasăre.

Deșeuri periculoase

Cu puțin timp în urmă, la Primăria Dragotești s-a înființat un afacerist român, care i-a spus primarului că vrea să depoziteze deșeuri periculoase în galeriile minelor și că are aprobare de la Ministerul Energiei. Bineînțeles că primarul nici nu a vrut să audă de așa ceva. Apoi, când primarul a propus înființarea unui parc fotovoltaic în perimetrul celor 40 de hectare a fost refuzat de minister. ”Acum vreo 4 ani de zile au venit niște turci la directorul general de la Complexul Energetic Oltenia și i-au cerut să-i vândă minele care urmau să se închidă, dar a refuzat, spunându-i că Turcia nu este în Uniunea Europeană”, a mai afirmat Vili Pasăre, primarul comunei Dragotești, din județul Gorj.

Prof. dr. Coșea: ”Actele Guvernului, o recunoaștere a falimentului statului”

Dacă o țară ca România nu poate da decât 50 de euro la două luni pentru 3 milioane de cetățeni înseamnă că suntem la pământ cu toții și este o recunoaștere, până la urmă, a falimentului, ne spune prof.dr. Mircea Coșea, referitor la voucherele anunțate de Guvern. Acesta arată că măsurile Guvernului în fața crizei de proporții care se conturează sunt aproape inexistente.

După inflația record care a lovit România, reprezentanții autorităților au găsit de cuviință să facă apel la calm și să arate că ceea ce se întâmplă este normal. Cinic și batjocoritor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a îndemnat populația ”să bea ceai de tei”, ca să se calmeze, considerînd că agitația e specifică perioadelor de criză. Același guvernator care spunea deunăzi că inflația nu va ajunge nici la 10% în acest an. Prof. dr. Mircea Coșea atrage atenția că inflația va crește și mai mult de 13,8% în acest an.

”Sigur că anumite personalități cu funcții înalte în economie trebuie să aibă poziții echilibrate, care să ne liniștească. Dar cred că în aceste condiții ar trebui să existe o responsabilitate față de poporul ăsta, care este dezorientat cu totul, nu mai știe despre ce este vorba. Nu poți să vii și să spui că este normal să fie așa, cum a mai zis și Bogdan Chirițoiu, de la Consiliul Concurenței. Trebuie să faci o analiză și să spui ceea ce simțim cu toții, dar, pe de altă parte, trebuie să vii cu intervenții și măsuri sau măcar cu propuneri, nu așa, că să așteptăm să treacă valul. Situația este foarte gravă, pentru că, dacă se oprește importul de petrol din Rusia, prevăzut în setul 6 de sancțiuni, noi cădem cu 10 ani în urmă, adică toate lucrurile se depreciază”, ne-a declarat prof. dr. Mircea Coșea, fost ministru de stat.

”Și cu restul populației ce faci?”

Criza va duce și la deprecierea calității și a modului de viață în Occident, iar populația de acolo, care s-a obișnuit de 30 de ani să trăiască în bunăstare, nu va suporta așa ceva și nu va înțelege de ce trebuie să se sacrifice, susține prof. dr. Mircea Coșea. ”S-ar putea să avem de-a face cu niște mișcări sociale și politice extrem de complicate. Nu se poate să luăm lucrurile așa lejer, trebuie ceva făcut. Guvernul României a ieșit cu trei măsuri. Legea offshore, în care nu este foarte clar dacă lasă în țară sau nu producția, a ieșit cu chestia aia cu specula, care este aberantă, și a ieșit cu voucherele pentru săraci, care arată în ce nenorocire suntem. Dacă o țară ca România nu poate da decât 50 de euro la două luni pentru 3 milioane de cetățeni înseamnă că suntem la pământ cu toții. Este o recunoaștere, până la urmă, a falimentului. Iar asta este și o șmechereală, pentru că, dacă se întârzie cu voucherele astea și inflația crește, înseamnă că iei mai puține alimente decât înainte cu banii pe care îi dau ei. Iar cu restul populației ce faci? Că o să sufere nu numai cei cu salariul minim, care sunt foarte mulți, dar și cei care au un venit acceptabil, de 3.000-4.000 de lei, că trebuie să-și reconsidere cheltuielile”, ne-a precizat prof. dr. Mircea Coșea.

Plafonarea este un lucru grav

Fostul ministru de stat ne mai spune că ieșirile pe posturile tv ale unor analiști care ne îndeamnă să nu ne facem probleme pentru că se circulă foarte mult cu mașina în București și că lumea are bani sunt absolut ridicole. ”Bucureștiul este al doilea oraș din Europa ca venit pe cap de locuitor, păi compari Bucureștiul cu restul țării? În plus mașina nu mai este un lux, este un mijloc de transport. Ar trebui să revizuiască liberalizarea la gaze și la energie, pentru că ce a făcut cu plafonarea este un lucru grav, pentru că a plafonat la un nivel peste indicele mediu la care trebuia să ia această măsură. Ei spun că la vară o să consumăm gaz mai puțin, dar consumăm energie electrică mai multă, pe care o faci tot cu gaz. Deficitul a crescut enorm și mă întreb ce face acest ministru de finanțe, nu iese nimic de la el, niciun program”, a mai afirmat prof. dr. Mircea Coșea.

Cu ochii pe Ucraina, America pierde Taiwanul. China, gata de anexare!

Cu ochii pe Ucraina, acolo unde are uriașe interese financiare și geopolitice, America este pe punctul de a pierde Taiwanul. Presiunea exercitată de China asupra micuței insule a crescut în ultimele zile și asta în paralel cu impresia că Washingtonul și-a cam luat mâinile de pe Taipei. Cel puțin asta este senzația cu care am rămas după ultimul meci diplomatic dintre cele două superputeri militare – Casa Albă s-a grăbit să facă un pas în spate și a recunoscut, public, că nu are în plan să recunoască independența Taiwanului!

Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a primit ingrata misiune de a admite faptul că SUA a dat asigurări Chinei, în privat, că nu sprijină ambițiile de independență ale autorităților de la Taipei.

„Nu susținem independența Taiwanului și a repetat asta în mod clar de câteva ori, atât în public, cât și în privat”, a spus Price, fost ofițer de „intelligence” în cadrul CIA.

Washingtonul a ales între Kiev și Taipei

Cei mai mulți analiști sunt de părere Washingtonul a avut de ales între Kiev și Taipei, iar Administrația Biden s-a decis să meargă mai departe pe mâna Ucrainei. Chiar și pentru forța militară a SUA ar fi fost un efort prea mare să susțină două fronturi, unul împotriva Rusiei, în Europa, și altul cu China, în Asia.

Să fie acesta primul semn de slăbiciune pe care îl arată America de la începutul războiului în Ucraina? Cumva, iată că scenariile strategilor de la Pentagon au dezumflat balonul optimismului în cadrul AUKUS, alianța ce trebuia să pună China la colț în regiunea indo-pacific.

O dovadă că toată forța SUA e concentrată pe înfrângerea Rusiei o dovedește și atenția pe care Joe Biden o acordă acestui subiect. Președintele Americii nici nu mai pomenește în discursurile sale de China! Ultima țintă a sa: grânele Ucrainei, pe care vrea să le scoată cât mai repede din țară! „În Ucraina sunt 20 de milioane de tone de grâne în depozite. Încercăm să vedem cum putem să le scoatem din țară”, a scăpat porumbelul Biden, o declarație care a șocat pe toată lumea; în plin război cu Rusia, ucrainenii sunt pe cale, iată, să-și piardă și siguranța alimentară!

Beijingul, test de stres înainte de anexare?

La începutul săptămânii, China a efectuat o serie de manevre militare care au luat prin surprindere comunitatea internațională. Concret, Beijingul a trimis mai multe avioane de vânătoare și nave de atac în apropierea țărmurilor Taiwanului!

Nu a fost vorba de niciun exercițiu militar, au precizat surse din cadrul Pentagonului. Din câte se pare, chinezii au vrut să verifice reacția autorităților de la Taipei, dar și a Casei Albe. În lumea „intelligence-ului”, se cheamă „test de stres” manevra pe care a făcut-o China.

Atât Washingtonul, cât și Taipeiul au preferat să evite escaladarea și nu au reacționat agresiv la provocarea lansată de Armata Poporului.

Rusia bruiază sateliții GPS

Pe undeva, dacă privim evenimentele din Ucraina, atitudinea Americii este una de înțeles. Războiul cu Rusia se prelungește și nu sunt semne că luptele s-ar potoli în viitorul apropiat.

Potrivit Times, Kremlinul a atacat sateliți de pe orbita Pământului care transmit și fac posibile semnalele GPS, inclusiv cele folosite pentru smartphone-urile convenționale. Șeful Comandamentului spațial al forțelor armate americane, generalul Jamie Dickinson, a declarat că Rusia crește acțiunile agresive pe orbita spațială, subminând activitatea sateliților. În context, el a arătat că rușii au reușit să perturbe funcționarea sateliților GPS, care transmis semnale pentru avioane, nave, mașini și telefonia mobilă.

Se pare că serviciile americane de informații au observat pierderi masive de semnal GPS în regiunea Chernihiv, acolo unde rușii au desfășurat echipamente de bruiaj de ultimă generație.

În plus, și autoritățile finlandeze au confirmat aceleași probleme. În martie, avioanele finlandeze care zburau în apropierea regiunii Kaliningrad și a frontierei de est a Finlandei au observat interferențe cu dispozitivele lor GPS.

Adrian Volintiru: ”Măsurile lui Virgil Popescu au majorat prețul gazelor”

Fostul director general al Romgaz, Adrian Volintiru, arată că singurul vinovat de creșterea excesivă a prețurilor la gaze este ministrul Energiei, Virgil Popescu. Marea greșeală a acestuia a fost raportarea prețului de referință a gazelor la Bursa de la Viena. În plus, ministrul a stopat investițiile în exploatare, care au condus la scăderea cu 30% a producției în ultimii 3 ani. De cealaltă parte, Virgil Popescu dă vina pe ruși.

Cu o seninătate stupefiantă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a aruncat vina pentru majorarea prețului la gaze în curtea companiei Gazprom, pe care o acuză că ar fi manipulat piața. Totodată, acesta a arătat că dependența de gazul rusesc ține prețurile sus, în condițiile în care România, în 2019, cel puțin, importa doar 6% din necesarul de pe piața internă.

”Este cu adevărat ceva ce nu s-a mai văzut, dar creşterea prețului cu 85% a gazului a început, practic, accelerat din ultima parte a anului trecut, practic de prin septembrie, brusc, gazul rusesc a început să crească, trăgând toată piaţa în sus”, a precizat Virgil Popescu. Pe de altă parte, fostul director general al Romgaz, Adrian Volintiru, ne spune că scăderea producției de gaze din România a dus la o creștere a prețului.

”În 2019, Romgaz producea în jur de 16 milioane de m.c. gaze pe zi, ceea ce însemna 47% din necesarul intern, iar OMV producea încă 47%, astfel că mai rămâneau doar 6% de acoperit din import. De aceea am luptat eu pentru investiții, ca să creștem această producție undeva, la 18 milioane de m.c. pe zi. Acum, nu se mai fac investiții, au mai avut ghinion că s-au inundat niște sonde și nu au pus nimic în loc. Eu zic că astăzi, mai puțin de 13 milioane de m.c. pe zi mai produce Romgaz, în condițiile în care sunt surse de gaze”, ne-a declarat Adrian Volintiru, fostul director general al Romgaz.

Viena stabilește prețul gazului românesc

Introducerea Gas Release Program, cu care s-a lăudat ministrul Virgil Popescu, a însemnat, de fapt, că prețul de referință al Bursei de la București se raportează într-un procent de 85% la Bursa din Austria, ne spune Adrian Volintiru. ”Și atunci logica merge și spune că, dacă prețul din Austria e mare, și la noi e mare. Acum, că a venit Gazprom și a denaturat piața, asta este altă poveste, dar dacă tu te raportezi la Bursa de la Viena înseamnă că ții cu prețurile de acolo. Dacă se tranzacționau gazele pe Bursa de la București ne făceam noi prețurile și, dacă produceam 90%, atunci aveam reglajele noastre interne. Dacă a aliniat acolo, e logic, prețurile se duc după Bursa de la Viena. Ca să scadă prețul la gaze, ar fi bine, măcar pentru o perioadă, să ne rupem de Bursa de la Viena și, în același timp, să luăm toate măsurile pentru creșterea producției”, ne-a mai precizat fostul director general al Romgaz, Adrian Volintiru.

Se blochează exploatările

Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, arată că România importă acum cam 18% din necesarul intern de gaze. ”OMV are contract de cesionare a unor perimetre, dar nu exploatează. Nu plătește nimic statului român, dar nici nu returnează concesionarea. Practic, OMV blochează exploatarea, preferând să crească prețul, pentru că este mai avantajos pentru companie să nu facă exploatarea și să aibă prețurile mai ridicate, dar ridicate artificial. Iar toate acestea se întâmplau înainte de războiul din Ucraina și chestiunea cu rușii. Acum ei tot pedalează pe ce nemaipomenit va fi că vom exploata gaze din Marea Neagră. Dar, dacă mi le vinde tot la prețul Bursei de la Viena, degeaba îl exploatează. Nu este în regulă în Legea offshore să se permită scoaterea gazului fără să treacă printr-o instituție publică românească. Dacă vor să-l vândă, trebuie să-l vândă la Bursa de Mărfuri din România, nu în altă parte”, ne-a spus președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Inteligența artificială se ceartă cu medicii. Big Tech își sună retragerea

2

Discret, unele dintre cele mai mari nume din domeniul tehnologiei s-au retras din eforturile, cândva entuziaste, de a perturba asistența medicală.

Alphabet  și-a desființat divizia de asistență medicală Google Health, în timp ce IBM și-a vândut afacerea de date și analiză Watson Health unei firme de capital privat, după ce a avut dificultăți în a obține profit.

Se pare că asistența medicală este o industrie extrem de complexă(controversată) și este posibil ca o mare parte din agitația din jurul promisiunii transformatoare a inteligenței artificiale să fi fost exagerată, subliniază The Washington Post.

Această realitate a lovit puternic mai ales în Regatul Unit, al cărui aflux de investiții în domeniul tehnologiei medicale este datorat Serviciului Național de Sănătate centralizat și respectat la nivel internațional, care a testat noile tehnologii prin intermediul unui departament special numit NHSX.

Tehnologiile în domeniul sănătății variază de la chatbots pentru a ajuta pacienții să trieze simptomele unei boli, la dispozitive de urmărire a fitnessului, până la algoritmi de învățare automată pentru a eficientiza sălile de așteptare din spitale.

O cohortă tot mai mare de aplicații de sănătate mintală pentru consumatori se oferă să ajute oamenii să gestioneze stresul sau să doarmă mai bine. Multe dintre aceste sisteme spun că folosesc inteligența artificială, ceea ce le poate da un impuls de finanțare pe piețele private. În UK, această finanțare este condusă de Triunghiul de Aur al expertizei academice dintre Londra, Oxford și Cambridge.

Ciocnirea culturală

Dar firmele de tehnologie medicală din SUA, Marea Britanie și China își pierd impulsul alimentat în trecut de pandemie. Este vorba de o ciocnire de culturi între lumea ambițioasă și iterativă a ingineriei IA – unde problemele pot fi rezolvate cu algoritmul potrivit – și lumea medicinei, care apelează pentru o abordare mai prudentă.

Cercetătorii medicali de la firmele de tehnologie a sănătății s-au plâns că sunt afectați de abordarea inginerilor de software foarte bine plătiți. Tehnicienii, la rândul lor, se plâng că nu pot experimenta liber într-o lume obsedată de siguranța și reglementarea pacienților.

Efectele aceste nepotriviri nu doar că elimină profiturile companilorBig Tech, ci amenință și să corodeze încrederea pacienților în sistemele de sănătate din lume.

Printre jucătorii britanici cei mai afectați se numără Sensyne Health Plc, care folosește inteligența artificială pentru a analiza dosarele pacienților. S-a trezit în pragul colapsului luna trecută, după ce a declarat că este pe punctul de a rămâne fără numerar și de a-și reduce majoritatea personalului, potrivit Sky News.

Un alt startup din domeniul sănătății, Babylon Health, și-a văzut acțiunile scăzând cu aproape 87% de când a devenit publică în octombrie anul trecut.

Semnele indică faptul că inteligența artificială nu își îndeplinește promisiunea în general în medicină. Mai multe studii clinice publicate anul trecut au arătat că aproape toate instrumentele de IA folosite pentru a prezice un diagnostic de Covid 19 nu au făcut nicio diferență reală sau au fost potențial dăunătoare.

Mai deranjant decât orice experiment eșuat este că unii pacienți își riscă confidențialitatea atunci când IA din domeniul sănătății merge prost. În ciuda faptului că spun că anonimizează datele pacienților pentru a-și antrena algoritmii, unele firme de tehnologie medicală nu păstrează aceste informații 100% confidențiale.

Parteneriat educațional între Universitatea Danubius și Asociația Română de Fintech pentru primul program de master in FINTECH

0

In aceasta saptamana, Universitatea Danubius și Asociația Română de Fintech au semnat un acord de parteneriat în vederea lansării și susținerii primului master acreditat dedicat domeniului Fintech (dezvoltarea de produse si servicii financiare utilizând tehnologii inovative). Astfel, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor va asigura cursuri de înaltă calitate și expertiză profesională într-un domeniu de mare viitor.

Studenții/absolvenții vor beneficia de programe de practică si oportunități de angajare multidisciplinară pe piața muncii in companii fintech românesti și internationale, în domeniul fianciar-bancar si în instituții de reglementare financiară, evenimente dedicate pe diverse teme Fintech, plasarea în situații reale de muncă. Asociația Română de Fintech va fi implicată în Consiliul Consultativ al masterului și asigurarea de lectori cu mare experiență în domeniu.

Scopul acordului de colaborare îl reprezintă dezvoltarea de cunoștințe si aptitudini specifice pentru o carieră profesională de succes, managementul nevoilor de dezvoltare profesională si al proceselor de afaceri, promovarea exemplelor de bună practică, susținerea inovării în domeniul economic-financiar si al tehnologiilor facilitatoare de succes pentru companii pe plan international.

Cosmin Cosma, Președintele Asociatiei Române de Fintech declară “Educatia si dezvoltarea unor specialisti in domeniul Fintech din Romania face parte din misiunea intrinseca a Asociatiei Române de Fintech. Ne bucurăm sa sprijinim acest program la Universității Danubius si speram ca acesta sa atraga câti mai multi aspiranti in a avea o cariera de succes intr-un domeniu atât de interesant și de viitor”.

Andy Pusca, Președintele Universității Danubius: “Ne bucurăm ca Asociația Română de Fintech ne sustine în dezvoltarea acestui master si ne asigură premizele de conectare a studentilor nostrii la know-how-ul specialistilor si expertiza companiilor de profil. Domeniul Fintech este prezent in viata de zi cu zi iar nevoia de a dezvolta noi competente, de a sustine noi planuri de cariera pentru actualii sau viitorii economisti este esentială atat pentru acestia cât și pentru companiile unde lucreaza.”

Toate detaliile despre acest program de master se pot regsi la https://www.univ-danubius.ro/facultatea-de-stiinte-economice/programe-de-master.

Asociația Română de Fintech – RoFin.Tech a fost fondată în ianuarie 2020 și reunește în prezent 20 de membri ce reprezintă start-up-uri și scale-up-uri din industria tehnologiilor financiare (fintech). Aceasta are două obiective fundamentate încă de la fondarea ei: conectarea asociației la autoritățile financiare naționale și europene ce pot impacta industria fintech, educația dezvoltarea domeniului Fintech, dar și crearea și facilitarea cât mai multor oportunități de dezvoltare pentru membrii asociației.

Universitatea Danubius ofera cursuri de licenta si demaster in domeniile drept, stiinte economice si administrarea afacerilor, comunicare si relatii internationale, psihologie si asistenta sociala si media digitala. Universitatea Danubius este o institutie de invatamant superior non-profit, persoana juridica de drept privat si de utilitate publica,acreditată prin Legea nr. 409/2002. Universitatea Danubius promovează cunoașterea și inovarea prin oferirea unei experiențe unice de învățare, cercetare și dezvoltare, indiferent de vârstă, experiență, nivelul de cunoaștere sau forma de pregătire a studenților și clienților săi.

Declarație Calin Rangu, Decan al Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Danubius: Masterul Fintech este un pas esențial intr-o lume a tehnologiilor in domeniul financiar-bancar. Crearea de competente reale in acest domeniu este esențială, facultatea noastră este mândra sa aibă in acest demers un partener cum este Asociatia Romana de Fintech. Masterul va moderniza semnificativ pregătirea economiștilor, a inginerilor, și a altor categorii profesionale interesate. Oricine are o licența poate urma acest master acreditat, realizat pe model european.

Vin vacanțele. Turismul mondial își revine, dar nu la nivelul de dinaintea pandemiei

2

În ciuda războiului din Ucraina și a restricțiilor de călătorie încă în vigoare din cauza Covid-19, turismul global continuă să se redreseze, condus de Europa și America, fără a reveni însă la nivelurile pre-pandemie.

Turiștii își recapătă acum încrederea. Pleacă în vacanță, din ce în ce mai des în străinătate. În aeroporturi se reconstituie cozile.

Sosirile de turiști internaționali la nivel mondial s-au dublat astfel cu peste 130% în ianuarie 2022 față de aceeași perioadă din 2021, conform ultimelor cifre disponibile de la Organizația Mondială a Turismului (UNWTO), cu 18 milioane de vizitatori suplimentari la nivel mondial, „echivalent cu creștere totală înregistrată pe tot anul 2021”.

În 2019, încasările din turism la nivel mondial au ajuns la 1.482 de miliarde de dolari, pentru ca în anul următor să se reducă aproape la jumătate din cauza pandemiei.

În timp ce ianuarie confirmă tendința de redresare inițiată în 2021, UNWTO subliniază totuși că varianta Omicron a dat recent o nouă frână și că sosirile internaționale la începutul acestui an  au rămas cu 67% mai mici decât cele dinainte de pandemie.

Pentru vacanța de vară, soarele și marea din Caraibe și America Latină sunt deosebit de populare.

Costa Rica, Aruba din Antilele Olandeze, Republica Dominicană și Jamaica se numără printre cele mai populare 20 de destinații și depășesc chiar și nivelurile de dinaintea pandemiei.

În Europa, Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Islanda își iau avânt, dar nu se umplu de turiști așa cum o făceau înainte de criza sanitară.

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Documente importante găsite de Kiev / Care era planul de luptă al lui Putin

Mai multe documente importante de război, abandonate de forțele armate ale Rusiei, au fost găsite de serviciul ucrainean de informații militare (DBR), în timp ce investiga orașul Trostianeț, în nord-estul țări.

Documentele au scos la iveală faptul că președintele Rusiei, Vladimir Putin, se pregătea să preia controlul asupra întregii Ucraine, informează Radio Chișinău.

„Operațiunea specială”, adică ocupare totală

Potrivit IBT Times, este vorba de planuri de ocupare totală a țării vecine, un plan pe care Putin l-a avut încă de la începtul „operațiunii speciale” (cum numește el invadarea Ucrainei), la din 24 februarie.

„Anchetatorii Servicului de Informații militare DBR au dat de documente importante ale forțelor armate ale Federației Ruse, care arată o perspectivă clară asupra faptului că Rusia se pregătea să preia întregul teritoriu al Ucrainei. Toate aceste informații vor fi luate și studiate”, a declarat comandantul Oleksi Suhachev, într-o postare de Telegram.

Forțele Moscovei au folosit orașul Trostianeț ca o cale de trecere pentru tancurile sale, care se îndreptau spre capitala Kiev. Dar trupele rusești au fugit ulterior din oraș, după ce au fost întâmpinați de rezistența ucraineană. Totuși, ocupația rusă a transformat mare parte din oraș în dărâmături.

Documentele armatei ruse recuperate de Ucraina par să confirme avertismentele oficialilor din Serviciile de Informații, care spuneau că Rusia intenționează să preia mai mult decât regiunea de est a țării.

Vladimir Putin a spus că „operațiunea militară specială” vizează „denazificarea” Ucrainei și asigurarea statutul uide țară neutră a țării, prin cucerirea rapidă a Kievului. Cu toate astea, planul a eșuat, forțându-l  să-și repoziționeze forțele în regiunea de est din Donbas.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Vladimir Putin nu a dat niciun indiciu că și-a modificat planurile de a controla întreaga Ucraină.

Rusia a luat-o razna: datele pasagerilor din taxiuri, transferate în timp real temutului FSB

Autoritățile vor să oblige companiile de taximetrie să transfere în timp real datele despre pasagerii lor către serviciile de securitate ruse (FSB), potrivit unui proiect de lege depus la camera inferioară a parlamentului.

Documentul întocmit de guvern și publicat pe site-ul Dumei prevede că serviciile de taxi, care sunt foarte populare în Rusia și utilizate prin intermediul aplicațiilor mobile, vor fi obligate să ofere FSB în timp real acces la bazele de date de comandă utilizate.

„Este o măsură foarte greu de implementat. Dar asta nu înseamnă că nu este necesară”, a declarat pentru agenția de presă Ria Novosti Adalbi Skhagocev, membru al comisiei pentru securitate și anticorupție al  Dumei, subliniind că este vorba de „securitatea națională”.

Până acum, FSB putea obține aceste informații dacă depunea o cerere oficială la companii, care aveau la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde, a explicat Irina Zaripova, președinta Consiliului civil pentru dezvoltarea serviciilor de taximetrie.

„Mulți se tem că FSB poate primi oricând informații despre pasageri în timp real”, a declarat ea la postul de radio rus Kommersant FM la sfârșitul lunii martie, când propunerea legislativă a fost prezentată pentru prima dată de Ministerul Transporturilor.

De la începutul ofensivei sale în Ucraina, la 24 februarie, Rusia a continuat să sporească restricțiile privind libertățile civile.

Printre acestea se numără blocarea accesului la popularele rețele de socializare Instagram, Facebook și Twitter și urmărirea în justiție a grupului Meta, pe care îl acuză că a răspândit „îndemnuri la crimă” împotriva rușilor.

De asemenea, regimul lui Putin  și-a întărit arsenalul legislativ, care permite aplicarea unor amenzi grele sau pedepse cu închisoarea pentru oricine se face vinovat de „discreditarea” armatei.